Scînteia, noiembrie 1979 (Anul 48, nr. 11567-11593)

1979-11-01 / nr. 11567

PAGINA 2 com . . Sub semnul deplinei unităţi CONGRESUL PARTIDULUI, CONGRESUL ÎNTREGULUI POPOR pregătit de comunişti, de toţi oamenii muncii într-o atmosferă de înaltă responsabilitate, de puternică angajare revoluţionară Conferinţe şi plenare ale organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti ■--------- H ÎN MplSttCHPîpî, --------­ Pe şantierul noului pod aflat în construcţie peste Dunăre la Cernavoda Foto : Gh­. Vintilă • Uniţi în muncă, uniţi în voinţa de înflorire a patriei comune Conferinţa organizaţiei de partid din municipiul Sfîntu Gheorghe a avut loc în climatul de amplă efer­vescenţă politică, de muncă rodnică, creatoare,­­ de angajare deplină a tu­turor forţelor comuniştilor, ale celor­lalţi oameni ai muncii din oraşul de reşedinţă al judeţului Covasna — ro­mâni şi maghiari, înfrăţiţi in muncă şi idealuri, uniţi de aceeaşi înflăcă­rată dragoste faţă de patrie şi partid — pentru întîmpinarea Congresului al XII-lea al P.C.R., cu rezultate cit mai importante. In spiritul orientărilor de o deose­bită importanţă cuprinse în cuvînta­­rea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 5—7 septembrie a.c., dele­gaţii celor peste 200 de organizaţii de bază care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul municipiului au analizat cu exigenţă comunistă activitatea comi­tetului municipal de partid, a birou­lui său, felul cum au reuşit să-i în­drume pe comunişti, pe toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionali­tate, în rezolvarea multiplelor sarcini determinate de ritmul fără precedent al dezvoltării economico-sociale a a­­cestor ţinuturi. După cum s-a arătat în darea de seamă şi în luările de cuvînt, ca o ilustrare elocventă a justeţii politicii naţionale a partidu­lui nostru, de consolidare economico­­materială a egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor muncii, munici­piul Sfintu Gheorghe a benefi­ciat de un generos program de investiţii, de două ori mai mare in această perioadă decit în întreg cincinalul 1­971—1975. Prin înfăptui­rea sa, pe platforma industrială a municipiului au apărut o serie de noi capacităţi de producţie — la între­prinderile de maşini, agregate şi sub­an­samble auto ; de prelucrare a ma­selor plastice ; de aparataj electric auto şi motoare electrice ; de indus­trializare a laptelui ; la textila „Ol­tul“ şi combinatul de prelucrare a lemnului, creîndu-se numai in ulti­mii trei ani peste 6 400 noi locuri de muncă. Paralel cu rezolvarea sarcinilor e­­conomice, cu realizarea acestui susţi­nut program de investiţii — care a lărgit considerabil baza tehnico-in­­dustriala a municipiului — conferinţa organizaţiei municipale de partid s-a ocupat stăruitor de realizarea pro­gramului de dezvoltare edilitar-gos­­podărească a oraşului. Semnificativ este faptul că, în această perioadă, 4 500 de familii s-au mutat în locuinţe noi, iar 550 de tineri în căminele de ne­­familişti. Aceasta a însemnat, prac­tic, finalizarea lucrărilor de sistema­tizare „pe verticală“ în cartierele „Si­­meria“, „Ciucului“ şi „11 Iunie“, apa­riţia unor noi ansambluri de locuinţe în cartierele existente, darea in fo­losinţă a 35 de săli de clasă în şco­lile generale, a 340 noi locuri în gră­diniţe şi creşe, a secţiei de boli con­tagioase şi a unei moderne staţii de salvare la spitalul judeţean, a unor spaţii comerciale cu o suprafaţă de aproape 1 500 mp. De asemenea, au fost dezvoltate sursele de captare şi tratare a apei potabile şi puse in funcţiune instalaţiile de furnizare a apei industriale, s-au terminat lucră­rile de regularizare a pîrîului Debren, Comitetul municipal de partid a acordat o atenţie deosebită mobili­zării şi activizării întregului poten­ţial cultural-artistic al municipiului, care dispune de importante aşeză­minte culturale ca Teatrul maghiar de stat, muzeul judeţean, casa de cul­tură a sindicatelor, biblioteca jude­ţeană — instituţii care valorifică tra­diţiile progresiste înaintate şi contri­buie printr-o activitate diversificată la formarea omului nou, cu o cultură bogată şi o înaltă conştiinţă socia­listă. Ca un corolar şi o reflectare fi­rească a acestor eforturi au avut loc profunde mutaţii cantitative şi cali­tative în dezvoltarea economico-so­­cială şi edilitar-gospodărescă a ora­şului Sfintu Gheorghe, devenit mu­nicipiu la 1 iulie al acestui an. Răspunzînd prin fapte de muncă grijii deosebite pe care o poartă par­tidul, secretarul său general dezvol­tării multilaterale a tuturor zonelor ţării, asigurării unor condiţii supe­rioare de­ muncă şi viaţă tuturor fii­lor patriei, fără deosebire de naţio­nalitate, comuniştii, oamenii muncii din municipiul Sfintu Gheorghe în­­tîmpină cu rezultate meritorii apro­piatul Congres al partidului. Astfel, în perioada 1 februarie 1977—30 septem­brie 1979, indicatorul producţie netă s-a realizat în proporţie de 100,8 la sută, producţia marfă — 100,8 la sută, în condiţiile în care în acest an pro­ducţia globală industrială înregistrea­ză o creştere de 57,3 la sută faţă de anul 1977. , Consemnînd aceste rezultate, atît" darea de seamă, cit şi vorbitorii au evidenţiat coordonatele majore ale măreţului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dez­voltate şi înaintare a României spre comunism, cit şi cele ale planului de dezvoltare economico-socială a mu­nicipiului în anii 1980—1985, care prefigurează un progres fără prece­dent. S-a exprimat, totodată, adeziu­nea totală a comuniştilor, a tuturor locuitorilor municipiului faţă de pro­iectele­­de documente ale Congresului al XII-lea al partidului. Pe baza unei exigente analize a activităţii depuse de organizaţia, mu­nicipală de partid, pe lingă rezulta­tele pozitive, un spirit critic şi auto­critic, au­ fost reliefate şi neajun­surile, subliniindu-se cauzele care le-au generat şi, mai ales, identifi­­cîndu-se căile şi mijloacele prin care ele trebuie eradicate. " Conferinţa a subliniat că ţinîndu­­se seama de marile sarcini econo­mice, politice­­şi organizatorice ce trebuie duse la bun sfîrşit, în etapa în care ne aflăm este necesar să crească simţitor rolul de condu­cător politic al tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, ceea ce impune îmbu­nătăţirea muncii de partid in toate domeniile şi la toate nivelurile. Ori­unde munceşte un comunist — s-a subliniat în cadrul conferinţei — prezenţa sa trebuie să se facă pu­ternic simţită, să facă să radieze cu putere exemplul personal. Darea de seamă, dezbaterile ce s-au urmat au permis să se elaboreze o­ cuprinzătoare hotărire privind obiec­tivele principale ale activităţii de partid, sarcinile şi răspunderile ce revin biroului, comitetelor de partid subordonate, hotărire care consti­tuie astfel un eficient instrument de lucru. TOMORI Géza corespondentul „Scînteii" • Răspuns prin fapte grijii partidului pentru dezvoltarea tuturor zonelor ţării • Tradiţii culturale progresiste, valorificate în spiritul prezentului socialist • Oriunde munceşte un comunist­­ să radieze forţa exemplului înaintat! Plenara Consiliului de conducere al Asociaţiei oamenilor de arta din instituţiile teatrale şi muzicale „Ne angajăm ca arta teatrală şi muzicală să servească mereu mai bine opera de edificare a societăţii socialiste“ Miercuri au avut loc în Capitală lu­crările plenarei consiliului de con­ducere al Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzi­cale din Republica Socialistă Româ­nia, consacrată dezbaterii documen­­­telor Congresului al XII-lea al Parti­dului Comunist Român. La lucrările plenarei a participat tovarăşul Ilie Rădulescu, secretar al C.C. al P.C.R. In raportul prezentat şi în dezba­teri s-a exprimat totala adeziune a oamenilor de cultură din domeniul teatrului şi muzicii la conţinutul proiectului de''Directive şi al celor­lalte documente ce vor fi supuse aprobării marelui forum al comuniş­tilor. Subliniindu-se contribuţia re­marcabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi funda­mentarea ştiinţifică a acestor docu­mente­, aportul hotărîtor al secreta­rului general al partidului la opera de dezvoltare armonioasă şi de ridi­care pe culmi tot mai înalte de civi­lizaţie şi progres a patriei noastre, la afirmarea ei continuă pe plan inter­naţional, la­­permanenta creştere a bunăstării poporului nostru, partici­panţii la dezbateri şi-au reafirmat, cu acest prilej, ataşamentul lor fier­binte faţă de politica internă şi ex­ternă a partidului şi statului nostru, de oameni ai muncii, prin găsirea unor mijloace specifice de afirmare a calităţii artei interpretative în reu­şita amplei competiţii artistice de masă — Festivalul naţional „Cintarea României“. Participanţii la dezbateri s-au angajat să acţioneze cu­ hotă­­rire pentru înflorirea continuă a ar­tei noastre teatrale şi muzicale in spiritul îndrumărilor date de condu­cerea de partid, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să pună in valoare fru­moasele tradiţii ale teatrului şi mu­zicii româneşti, operele naţionale din inestimabilă la permanenta afirmare a patriei noastre pe toate meridia­nele lumii, să fie reales la cel de-al XII-lea Congres, în înalta funcţie de secretar general al partidului. în hotărirea adoptată, participanţii au reafirmat profundul devotament al oamenilor de artă din ţara­ noas­tră faţă de Partidul Comunist Român şi de secretarul său general. In încheiere, participanţii la plena­ră au adoptat, în unanimitate, textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, intre altele: Vă raportăm că oamenii de teatru şi de muzică, beneficiind de larga dezvol­tare a instituţiilor artistice în ansam­blul politicii culturale a partidului şi statului nostru, şi-au concentrat Întreaga energie creatoare pentru traducerea în viaţă a valoroaselor dumneavoastră indicaţii privind ro­lul artei teatrale şi muzicale în for­marea profilului spiritutal comunist al oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în lărgirea orizon­tului lor de cunoaştere, în educarea lor umanistă, patriotică, revoluţio­nară. Ne angajăm ca arta teatrală şi mu­zicală, eficient instrument de pro­pagandă şi educaţie, să contribuia mai mult la ridicarea continuă şi îmbogăţirea vieţii spirituale a po­porului nostru, să servească tot mai bine opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comu­nism, operă luminată de politica partidului, in fruntea căruia vegheaţi statornic, dovedindu-vă arhitectul construcţiei materiale şi spirituale a noii societăţi, dumneavoastră, stima­te şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, încercat şi strălucit con­ducător al Partidului Comunist Român, al României socialiste, acest domeniu, pe măsura exigenţe­lor epocii contemporane, în raport şi în dezbateri a fost ex­primată­ totala adeziune la propune­rea ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eminent conducător al României so­cialiste, care aduce o contribuţie Analizînd sarcinile lucrătorilor din domeniul vieţii teatrale şi­ muzicale din ţara noastră, în lumina documen­telor Congresului, a fost relevată în­semnătatea implicării profunde a ar­tiştilor în ridicarea continuă a nive­lului cultural şi spiritual al maselor • Puternică adeziune la documentele Con­gresului al XII-lea al P.C.R. • Creatorii din domeniul vieţii teatrale şi muzicale - profund implicaţi în ridicarea nivelului cultural şi spiritual al maselor, în educarea lor socialistă se Înfăptuieşte cu consecventă programul de creştere A NIVELULUI DE TRAI IN ACTUALUL CINCINAL De la 1 noiembrie NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR In continuarea măsurilor de înfăp­tuire a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai al po­porului, aprobat de Conferinţa Na­ţională a partidului din 1977, înce­­pind cu data de 1 noiembrie, noi ca­tegorii de oameni ai muncii vor be­neficia de cea de-a doua etapă a ma­jorării retribuţiilor. Este vorba, în primul rîn­d, de PERSONALUL MUNCITOR DIN INDUSTRIA PO­LIGRAFICĂ. Cei ce tipăresc ziarele şi revistele, manualele şcolare, şi căr­ţile, de­ tot felul, fără de care in­struirea şi informarea noastră sunt de neconceput, se vor bucura de o nouă sporire a veniturilor lor ; retribuţia medie netă va creşte cu 13,9 la sută. Este un spor substanţial, care se va reflecta pozitiv în veniturile şi nive­lul de trai ale acestui înaintat deta­şament al clasei muncitoare, consti­tuind, în acelaşi timp, un îndemn pentru noi şi importante realizări în acest domeniu. Iată cîteva exemple edificatoare pentru ceea ce va repre­zenta această nouă majorare. Un linotipist, încadrat în categoria a 3-a, treapta a II-a, primeşte, in prezent, o retribuţie de 1 754 lei ; după majo­rare, el va primi 2 011 lei, deci cu 317 lei , mai mult. Presupunînd că res­pectivul linotipist are dreptul la un spor de vechime de 7 la sută şi că acesta va creşte de la 123 lei, în pre­zent, la­­145 lei, după majorare va realiza, în final, un venit lunar su­plimentar de 339 lei. Un tipăritor, ti­par plan, categoria­ a 6-a, treapta a II-a, va primi, după majorare, o re­tribuţie de 2 703, cu 388 lei mai mult. De creşteri însemnate ale veniturilor vor beneficia şi specialiştii din in­dustria poligrafică : un maistru, gra­daţia a 3-a, clasa 26, de pildă, re­tribuit în prezent cu 2 895 lei, va în­casa un spor de 305 lei în urma ma­jorării, la care se adaugă sporul de vechime în cuantumul corespunzător sumei de 3 200 lei ; un inginer prin­cipal, gradaţia a 5-a, clasa 28, cu o retribuţie actuală de 3170 lei, va primi, în noile condiţii, 3 500­ lei, adi­că cu 330 lei mai mult. La aceeaşi dată va primi retribu­ţii mărite şi PERSONALUL MUN­CITOR DIN UNITĂŢI ALE INDUS­TRIEI CONSTRUCŢIILOR DE MA­ŞINI PENTRU PRODUCŢIA SPE­CIALA, INCLUSIV INDUSTRIA AE­RONAUTICĂ cu 14,3 la sută. De men­ţionat că, odată cu majorarea din eta­pa a II-a, s-a înfiinţat o nouă reţea de retribuire pentru muncitorii din in­dustria aeronautici­i „Construcţii de aeronave şi motoare de aeronave“. Potrivit prevederilor legii, nivelele de retribuire din această reţea reflectă înalta pregătire profesională a celor ce muncesc în această ramură de virf a industriei construcţiilor de ma­şini. Astfel, un muncitor proaspăt absolvent al şcolii profesionale, în­cadrat in categoria I, nivelul de bază, va primi o retribuţie de 2 081 lei, un muncitor cu mai multă expe­rienţă din categoria a 4-a, trepta a II-a, va fi retribuit cu 2 662 lei ş.a.m.d. In ce priveşte celelalte retri­buţii, ale personalului muncitor din unităţile de producţie specială, se vor aplica reţelele din industria construc­ţiilor de maşini, pentru mama în acord şi în regie, beneficiind de ma­jorările corespunzătoare, după cum urmează : un strungar dintr-o unita­te in care se aplică reţeaua construc­ţii de­ maşini A, pentru munca în acord, incastrat la categoria a 3-a, treapta a II-a, va primi o retribuţie majorată cu 337 lei, adică 2173 lei, faţă de 1 836 lei anterior ; un munci­tor categoria a 6-a, treapta a II-a, va realiza o creştere de 408 lei, de la 2 448 lei la 2 856 lei ; un inginer prin­cipal încadrat la gradaţia a 5-a, cla­sa 29, va primi o retribuţie sporită cu 345 lei, adică 3 670 lei. Tot la 1 noiembrie vor fi majorate cu 15 la sută retribuţiile oamenilor muncii din ÎNTREPRINDERILE DE REŢELE ŞI DISTRIBUŢIA GAZE­LOR NATURALE. Este un procent care va induce personalului muncitor din acest sector o substanţială creş­tere a veniturilor. De pildă, un insta­lator sanitar şi de gaze, categoria a 5-a, treapta a II-a, care realiza, pină in prezent, 2 111 lei lunar, după fl­a­­jorare va primi 2 458 lei, deci un piuă de 347 lei ; un tehnician principal, gradaţia a 4-a, clasa 20, care actual­mente primeşte 2 220 lei lunar, va in­casa, după majorare, 2 470 lei. Cei peste 120 000 de oameni ai muncii, beneficiari ai acestor noi şi importante majorări de retribuţii, se bucură din toată inima de această nouă mărturie a grijii pentru îmbu­nătăţirea calităţii vieţii tuturor, ce străbate ca un fir roşu întreaga po­litică a partidului nostru şi se reflec­tă in Programul partidului, in cele­lalte documente de partid. Ei işi vor intensifica eforturile în direcţia spo­ririi eficientei activităţii, lor, a ridi­cării nivelului ei calitativ, ştiut fiind că la temelia acestor măsuri se află munca, rezultatele ei. ...După conferinţă, a doua zi in zori La conferinţa de partid din comuna Oraşul Nou (judelul Satu Mare) unul din partici­panţi, inginerul-şef al coopera­­­tivei agricole de la centrul de comună, Ştefan Sziha, a pus in discuţia comuniştilor, răspicat şi deschis, starea cu totul necores­punzătoare in care se află­ sec­torul zootehnic al unităţii. — Avem o fermă de peste 300 de animale — a spus el — dar, din păcate, majoritatea dau o producţie de lapte care ne si­tuează, in ansamblul judeţului, pe unul din locurile care nu ne fac cituşi de puţin cinste. Nu mai vorbesc de mortalitatea ex­cesivă din ultima vreme in rin­­durile animalelor, şi aceasta da­torită proastei furajări şi­ îngri­jiri, a indisciplinei personalului fermei. Eu socot, tovarăşi,­­ că s-a intirziat mult prea mult cu aplicarea unor măsuri eficiente. Şi comunistul Ştefan Szika a înfăţişat în conferinţă „un pro­gram minimal de urgenţă“ in vederea redresării grabnice a sectorului zootehnic, subliniind necesitatea ca toţi comuniştii din cooperativă — şi in primul rînd membrii comitetului comu­nal de partid — să-şi concen­treze eforturile spre înfăptuirea acestor măsuri. „Programul mi­nimal“­­conţinea, intre altele, propuneri pentru raţionalizarea furajării, selecţionarea efectivu­lui, igienizarea şi amenajarea grajdurilor pentru iarnă, întă­rirea disciplinei personalului, controlul activităţii acestuia. Nu numai că participanţii au sprijinit aceste propuneri, dar au cerut ca ele să fie aplicate şi în celelalte cooperative din comună — Prilog şi Remetea. Ceea ce a şi fost consemnat din hotărirea conferinţei. ...După conferinţă, a doua zi în zori, la ora 5. Noul secretar al comitetului comunal de par­tid, Andrei Oiegaş, împreună cu tovarăşii, din conducerea co­operativei, se­­ aflau la ferma zootehnică, htoul comitet işi în­cepea astfel activitatea... şi se putea convinge,­ pe­­ viu de neg­,­junsurile acumulate. De pildă, îngrijitorii distribuiau raţia de furaje „după ochi“ sau, mai bi­ne zis, după bunul lor plac. Pri­mul pas a fost o dezbatere co­lectivă care a reunit personalul din sectorul zootehnic, conduce­rea cooperativei şi comitetul co­munal de partid. Cei certaţi cu disciplina au fost aspru criticaţi, iar în zilele următoare s-a trecut fără întirziere de la vorbe la fapte : zugrăvirea grajdurilor, curăţirea vanilor, completarea geamurilor la ferestre. Ingine­­rul-şef — mulţumit că măsurile propuse prind în sfîrşit viaţă — a mai venit cu o idee, şi anu­me să se suplimenteze furajele însilozate cu încă vreo 800 tone, împrumutindu-se două maşini de recoltat siloz. Intre timp comitetul comunal a cerut şi sprijinul organelor ju­deţene, care au trimis la faţa locului specialişti pentru selec­ţionarea animalelor. Pentru vii­torul apropiat comitetul de partid şi-a propus ameliorarea efectivelor cu soiuri mai efi­ciente, mecanizarea unor lucrări în zootehnie. Există acum certitudinea că propunerile făcute în conferin­ţă sunt pe drumul cel bun al înfăptuirii. Certitudine susţinută de stilul dinamic promovat de noul comitet comunal de partid, Octav GRUMEZA corespondentul „Scinteii“ ■' ' f v !' V- ‘ i- ; ’ ■ ,,' • ♦ SClNTEIA - joi 1 noiembrie 7979 Un nou pod peste Dunăre (Urmare din pag. I) puțul de șantiere. Azi este executată infrastructura viaductelor de acces Și sunt avansate lucrările de la pilele de apă. La Dunăre am început treaba spre sfirșitul anului 1978. Sunt atacate în momentul de față toate lucrările de infrastructură. Dorim, acum, in zilele premergă­toare Congresului al XII-lea, să ra­portăm la toate punctele de­­ lucru re­zultate cit mai bune“. Inchipuiti-vă niste platforme plu­titoare, cite 4 in fiecare albie. Sunt „rampele de lansare“ a picioarelor Viitoarelor poduri. Apa trece de 15 metri adâncime în acele puncte unde au fost stabilite, geografic, coordo­natele de poziţie ale pilelor. Coloa­nele pentru fundaţii se execută din tuburi metalice , şi se introduc prin vibrare pină la adincimi de 40—50 metri de la nivelul apei în jos, astfel încît să dea de „taxe“. Să răzbată adică, unul după altul, stra­turile de nisip fin, prăfos, pietriş cu nisip, nisip, pietriş, argilă mămoasă. Uneltele folosite, vibratoarele, ajung să apese cu 360 tone­ forţă ! Lucră­rile­ de­­execuţie a picioarelor sunt realizate­, tocmai pe acele plat­forme mobile de care vorbeam avîncă,­­uşor de imaginat, înfăţişarea unor şiuitiere de sine stătătoare. Un şantier ca a­ti­tea altele, cu maşini fără număr, cu multe „no­duri“, cu ceasuri de neodihnă, cu panou de onoare, cu loturi fruntaşe numite criptic S 10 Cernavoda ori S 42 pila albie Feteşti, cu echipe şi cu nume de fruntaşi — Neagu, Calo­­n­ikci, Neuner, Pirvan, Poenaru. Un şantier ca atîtea altele, in stare să spună încă de pe acum că­­ planul anual va fi realizat şi depăşit. Notez, în mersul meu pe şantier, fraze dintr-o posibilă cronică a gri­jilor privind lucrarea de la Dunăre. „Mai sunt înncă faze de execuţie cu greutăţi deosebite. Gindiţi-vă la etanşarea cu aer comprimat“. „Par­tea a doua înseamnă montajul ta­­blierelor în consolă, care va ridica probleme speciale de ordin tehnic şi organizatoric“. „Ne preocupă în per­manenţă calitatea“. „In perioada ac­tuală, grupul de şantiere Poduri dunărene a depăşit faza de virf a lucrărilor la Bortea şi se concen­trează cu oameni si utilaje pe front larg la Dunăre, unde solicitările sunt mult mai mari ca volum, aproape dublu". Privesc insistent macheta care, luînd-o înaintea timpului, ne aşază sub ochi, împreună, podurile aflate în construcţie şi cele purtind sem­nătura lui Angliei Saligny. Ce le aseamănă ? Ce le separă ? — Faţă de podurile vechi, pe che­­soane cu aer comprimat, la limita posibilităţilor de lucru din acea vreme, fundaţiile celor noi, mai pu­ternice, merg mult mai jos, pentru a asigura o stabilitate superioară. Cel ce-mi vorbeşte a preluat, îna­inte de a împlini­ 40 de ani, condu­cerea campaniei pentru gindirea po­durilor aflate acum in construcţie. Este şeful de proiect, inginerul Dra­­goş Teodorescu, de la Institutul de căi ferate Bucureşti.­­ Podurile sunt făcute să suporte convoaie feroviare şi rutiere de 26 tone de metru liniar. Cam de trei ori mai mult decit cele de azi. Toate elementele de structură se realizează în ţară. Montajul tablierelor se asi­gură pe şantier cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate şi parţial prin sudură. Şinele de cale ferată,nu vor mai fi aşezate pe traverse, ci se prind direct in dispozitive speciale pe plăcile metalice ale tablierelor. In mintea mea, repet, un pod la Dunăre este prea departe de obiş­nuit, de lucrul de toată ziua. Nu ezit să-mi arăt nedumerirea față da tonul comun, de lipsa de patimă din vocea interlocutorului meu da acum, și niu numai a lui. — Intrarea in atmosferă s-a făcut 'treptat, '.prin apropiere. Unii dintre noi lucrasem la întreținerea poduri­lor ei detente. 'Alții au venit de la Giutrgeni.­Celelalte poduri de pe Dunăre au constituit o prenfn­să, ex­perienţa l­or a fost din plin folosită. — Aveţi sentimentul că aţi semnat un proiect obişnuit ? — Evident, nu. Dar sunt nişte di­ferenţe importante faţă de momentul construcţiei podului de la Cernavo­da. Esenţială este posibilitatea eco­nomiei noastre de a face astăzi cu destulă uşurinţă o asemenea lucrare. — Aţi putea detaşa intr-un fel anume experienţa cu care vă des­părţiţi de acest proiect ! — Lucrul la pod reprezintă o şcoală înaltă. O învăţătură preţioasă pe care o vom transmite, la rindu-le, celor mai tineri. Din punct de ve­dere al legăturii proiectantului cu producţia, experienţa este inconfun­­dabilă. Abia aşa înţelegi foarte exact să lucrezi cu pămîntrul, cu apa, cu utilajele, dar mai ales cu oamenii. In acest timp, chiar în timpul cînd discutăm, oamenii, sute de oameni, utilajele, cite or fi, avansează fără răgaz, apropiind momentul cind ma­lurile de pamint vor fi încă o dată unite prin trăinicia cusăturii de oţel Mă gindesc la ei, la constructori, la proiectanţi, la producătorii de tablie­­re şi la ceilalţi mulţi care s-au zbă­tut , şi se zbat ca podurile dunărene să devină cit mai repede realitate. N-avem îndoieli, vor fi­ gata repede şi bine. Spectaculoasă şi plină de pretenţii, lucrarea începută la Cerna­voda şi Feteşti se zămisleşte intr-un anotimp aparte pe care îl definea atît de plastic tinăr­ul şef de proiect. Fiecare zi­ folosită din plin, încheiată cu rezultate, cit mai bune în producţie! (Urmare din pag. I) Niciune ideile valoroase, im­pu­­m­ id pretutindeni exemplul Îna­intat, acţionînd cu maximă pri­cepere in vederea preîntimpinării dereglărilor de orice fel pe traseele cooperării şi colaborării interuzi­­nale, a sincopelor in aproviziona­rea cu materii prime şi materiale. Adunările de dare de seamă şi ale­­geri desfăşurate in această perioa­dă au prilejuit pretutindeni o ana­liză de adîncime a activităţii mul­tilaterale desfăşurate de organiza­ţiile de partid, permiţînd, totodată, în funcţie de situaţia concretă din unităţile respective, evaluarea cit mai exactă a posibilităţilor, stabi­lirea unor programe de activitate în măsură să asigure recuperarea restanţelor existente, îndeplinirea integrală a planului pe întregul an, la toţi indicatorii. Fiecare zi din luna în care am intrat şi din decembrie îşi sporeşte mult valoarea prin sarcinile impor­tante pe care le mai avem de rea­lizat pină la sfirşitul anului. Şi pentru a înţelege şi mai bine aceasta, supunem atenţiei o cifră : 3 miliarde lei. Aceasta este valoa­rea producţiei necesar a fi reali­zată zilnic, pină la sfirşitul anu­lui, pentru ca atunci, in momentul bilanţului final, să putem raporta îndeplinirea exemplară a sarcinilor incred­inţate. Este o cifră ce trebuie să călăuzească întreaga muncă pro­ductivă, ritmul activităţii noastre, gestul creator de fiecare zi. Este cifra-reper, unitatea reală de mă­sură a timpului consacrat realizării integrale a planului. Tocmai de aceea se impune o puternică mobilizare a comunişti­lor, a tuturor oamenilor muncii pentru soluţionarea calificată şi operativă a problemelor pe care le ridică bunul mers al producţiei, in condiţiile de specială solicitare a acestor zile. Ca într-un ansamblu gîndit pină la detaliu, perfect or­ganizat şi sincronizat, întreaga ac­tivitate trebuie să asigure fructifi­carea fiecărui minut cu valoare maximă pentru producţie, exploa­tarea raţională a maşinilor şi insta­laţiilor, întronarea unei discipline riguroase, folosirea în punctele cheie ale proceselor tehnologice pe oamenii cei mai pricepuţi. Fără îndoială, nu este de conceput ca acest efort pentru îndeplinirea cantitativă, zi de zi, a planului, să afecteze in vreun fel încadrarea ireproşabilă în exigențele de cali­tate statuate in întreaga noastră activitate economică. Nimeni nu are dreptul să opereze cu criterii discriminatorii câid e vorba de ca­litatea produselor, orice piesă, in­diferent de dimensiune, de desti­naţie, de funcţionalitate, cerindu-se a fi tratată cu egală importanţă. In acelaşi timp, toate produsele trebuie realizate în condiţiile redu­cerii consumurilor materiale, a cheltuielilor de producţie, cu efici­enţă economică cit mai înaltă. Spunea la un moment dat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Pe lingă baza materială, avem ceea ce este cel mai de preţ — oameni în stare să mînuiască tehnica, să folosească cuceririle ştiinţei şi să obţină cu ajutorul lor maximum de rezultate posibile“. Este o reali­tate incontestabilă a timpului nos­tru, de care se leagă rezultatele de prestigiu obţinute in înfăptuirea hotăririlor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale parti­dului. Este argumentul hotărîtor în asumarea răspunderii privind îndeplinirea proiectelor de mare anvergură supuse în prezent dezba­terii publice, ţintind ziua de miine a patriei. Este suportul solid al încrederii că în cronica perioadei care a mai rămas din acest an, derulată sub însemnul istoric al Congresului al XII-lea, vom obţine rezultate remarcabile in toate sec­­toarele de activitate.

Next