Scînteia, noiembrie 1979 (Anul 48, nr. 11567-11593)
1979-11-01 / nr. 11567
PAGINA 2 com . . Sub semnul deplinei unităţi CONGRESUL PARTIDULUI, CONGRESUL ÎNTREGULUI POPOR pregătit de comunişti, de toţi oamenii muncii într-o atmosferă de înaltă responsabilitate, de puternică angajare revoluţionară Conferinţe şi plenare ale organizaţiilor de partid, de masă şi obşteşti ■--------- H ÎN MplSttCHPîpî, -------- Pe şantierul noului pod aflat în construcţie peste Dunăre la Cernavoda Foto : Gh. Vintilă • Uniţi în muncă, uniţi în voinţa de înflorire a patriei comune Conferinţa organizaţiei de partid din municipiul Sfîntu Gheorghe a avut loc în climatul de amplă efervescenţă politică, de muncă rodnică, creatoare, de angajare deplină a tuturor forţelor comuniştilor, ale celorlalţi oameni ai muncii din oraşul de reşedinţă al judeţului Covasna — români şi maghiari, înfrăţiţi in muncă şi idealuri, uniţi de aceeaşi înflăcărată dragoste faţă de patrie şi partid — pentru întîmpinarea Congresului al XII-lea al P.C.R., cu rezultate cit mai importante. In spiritul orientărilor de o deosebită importanţă cuprinse în cuvîntarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la Consfătuirea de lucru de la C.C. al P.C.R. din 5—7 septembrie a.c., delegaţii celor peste 200 de organizaţii de bază care îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul municipiului au analizat cu exigenţă comunistă activitatea comitetului municipal de partid, a biroului său, felul cum au reuşit să-i îndrume pe comunişti, pe toţi oamenii muncii, fără deosebire de naţionalitate, în rezolvarea multiplelor sarcini determinate de ritmul fără precedent al dezvoltării economico-sociale a acestor ţinuturi. După cum s-a arătat în darea de seamă şi în luările de cuvînt, ca o ilustrare elocventă a justeţii politicii naţionale a partidului nostru, de consolidare economicomaterială a egalităţii în drepturi a tuturor oamenilor muncii, municipiul Sfintu Gheorghe a beneficiat de un generos program de investiţii, de două ori mai mare in această perioadă decit în întreg cincinalul 1971—1975. Prin înfăptuirea sa, pe platforma industrială a municipiului au apărut o serie de noi capacităţi de producţie — la întreprinderile de maşini, agregate şi subansamble auto ; de prelucrare a maselor plastice ; de aparataj electric auto şi motoare electrice ; de industrializare a laptelui ; la textila „Oltul“ şi combinatul de prelucrare a lemnului, creîndu-se numai in ultimii trei ani peste 6 400 noi locuri de muncă. Paralel cu rezolvarea sarcinilor economice, cu realizarea acestui susţinut program de investiţii — care a lărgit considerabil baza tehnico-industriala a municipiului — conferinţa organizaţiei municipale de partid s-a ocupat stăruitor de realizarea programului de dezvoltare edilitar-gospodărească a oraşului. Semnificativ este faptul că, în această perioadă, 4 500 de familii s-au mutat în locuinţe noi, iar 550 de tineri în căminele de nefamilişti. Aceasta a însemnat, practic, finalizarea lucrărilor de sistematizare „pe verticală“ în cartierele „Simeria“, „Ciucului“ şi „11 Iunie“, apariţia unor noi ansambluri de locuinţe în cartierele existente, darea in folosinţă a 35 de săli de clasă în şcolile generale, a 340 noi locuri în grădiniţe şi creşe, a secţiei de boli contagioase şi a unei moderne staţii de salvare la spitalul judeţean, a unor spaţii comerciale cu o suprafaţă de aproape 1 500 mp. De asemenea, au fost dezvoltate sursele de captare şi tratare a apei potabile şi puse in funcţiune instalaţiile de furnizare a apei industriale, s-au terminat lucrările de regularizare a pîrîului Debren, Comitetul municipal de partid a acordat o atenţie deosebită mobilizării şi activizării întregului potenţial cultural-artistic al municipiului, care dispune de importante aşezăminte culturale ca Teatrul maghiar de stat, muzeul judeţean, casa de cultură a sindicatelor, biblioteca judeţeană — instituţii care valorifică tradiţiile progresiste înaintate şi contribuie printr-o activitate diversificată la formarea omului nou, cu o cultură bogată şi o înaltă conştiinţă socialistă. Ca un corolar şi o reflectare firească a acestor eforturi au avut loc profunde mutaţii cantitative şi calitative în dezvoltarea economico-socială şi edilitar-gospodărescă a oraşului Sfintu Gheorghe, devenit municipiu la 1 iulie al acestui an. Răspunzînd prin fapte de muncă grijii deosebite pe care o poartă partidul, secretarul său general dezvoltării multilaterale a tuturor zonelor ţării, asigurării unor condiţii superioare de muncă şi viaţă tuturor fiilor patriei, fără deosebire de naţionalitate, comuniştii, oamenii muncii din municipiul Sfintu Gheorghe întîmpină cu rezultate meritorii apropiatul Congres al partidului. Astfel, în perioada 1 februarie 1977—30 septembrie 1979, indicatorul producţie netă s-a realizat în proporţie de 100,8 la sută, producţia marfă — 100,8 la sută, în condiţiile în care în acest an producţia globală industrială înregistrează o creştere de 57,3 la sută faţă de anul 1977. , Consemnînd aceste rezultate, atît" darea de seamă, cit şi vorbitorii au evidenţiat coordonatele majore ale măreţului program de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, cit şi cele ale planului de dezvoltare economico-socială a municipiului în anii 1980—1985, care prefigurează un progres fără precedent. S-a exprimat, totodată, adeziunea totală a comuniştilor, a tuturor locuitorilor municipiului faţă de proiectelede documente ale Congresului al XII-lea al partidului. Pe baza unei exigente analize a activităţii depuse de organizaţia, municipală de partid, pe lingă rezultatele pozitive, un spirit critic şi autocritic, au fost reliefate şi neajunsurile, subliniindu-se cauzele care le-au generat şi, mai ales, identificîndu-se căile şi mijloacele prin care ele trebuie eradicate. " Conferinţa a subliniat că ţinînduse seama de marile sarcini economice, politiceşi organizatorice ce trebuie duse la bun sfîrşit, în etapa în care ne aflăm este necesar să crească simţitor rolul de conducător politic al tuturor organelor şi organizaţiilor de partid, al tuturor comuniştilor, ceea ce impune îmbunătăţirea muncii de partid in toate domeniile şi la toate nivelurile. Oriunde munceşte un comunist — s-a subliniat în cadrul conferinţei — prezenţa sa trebuie să se facă puternic simţită, să facă să radieze cu putere exemplul personal. Darea de seamă, dezbaterile ce s-au urmat au permis să se elaboreze o cuprinzătoare hotărire privind obiectivele principale ale activităţii de partid, sarcinile şi răspunderile ce revin biroului, comitetelor de partid subordonate, hotărire care constituie astfel un eficient instrument de lucru. TOMORI Géza corespondentul „Scînteii" • Răspuns prin fapte grijii partidului pentru dezvoltarea tuturor zonelor ţării • Tradiţii culturale progresiste, valorificate în spiritul prezentului socialist • Oriunde munceşte un comunist să radieze forţa exemplului înaintat! Plenara Consiliului de conducere al Asociaţiei oamenilor de arta din instituţiile teatrale şi muzicale „Ne angajăm ca arta teatrală şi muzicală să servească mereu mai bine opera de edificare a societăţii socialiste“ Miercuri au avut loc în Capitală lucrările plenarei consiliului de conducere al Asociaţiei oamenilor de artă din instituţiile teatrale şi muzicale din Republica Socialistă România, consacrată dezbaterii documentelor Congresului al XII-lea al Partidului Comunist Român. La lucrările plenarei a participat tovarăşul Ilie Rădulescu, secretar al C.C. al P.C.R. In raportul prezentat şi în dezbateri s-a exprimat totala adeziune a oamenilor de cultură din domeniul teatrului şi muzicii la conţinutul proiectului de''Directive şi al celorlalte documente ce vor fi supuse aprobării marelui forum al comuniştilor. Subliniindu-se contribuţia remarcabilă a tovarăşului Nicolae Ceauşescu la elaborarea şi fundamentarea ştiinţifică a acestor documente, aportul hotărîtor al secretarului general al partidului la opera de dezvoltare armonioasă şi de ridicare pe culmi tot mai înalte de civilizaţie şi progres a patriei noastre, la afirmarea ei continuă pe plan internaţional, lapermanenta creştere a bunăstării poporului nostru, participanţii la dezbateri şi-au reafirmat, cu acest prilej, ataşamentul lor fierbinte faţă de politica internă şi externă a partidului şi statului nostru, de oameni ai muncii, prin găsirea unor mijloace specifice de afirmare a calităţii artei interpretative în reuşita amplei competiţii artistice de masă — Festivalul naţional „Cintarea României“. Participanţii la dezbateri s-au angajat să acţioneze cu hotărire pentru înflorirea continuă a artei noastre teatrale şi muzicale in spiritul îndrumărilor date de conducerea de partid, de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, să pună in valoare frumoasele tradiţii ale teatrului şi muzicii româneşti, operele naţionale din inestimabilă la permanenta afirmare a patriei noastre pe toate meridianele lumii, să fie reales la cel de-al XII-lea Congres, în înalta funcţie de secretar general al partidului. în hotărirea adoptată, participanţii au reafirmat profundul devotament al oamenilor de artă din ţara noastră faţă de Partidul Comunist Român şi de secretarul său general. In încheiere, participanţii la plenară au adoptat, în unanimitate, textul unei telegrame adresate C.C. al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în care se spune, intre altele: Vă raportăm că oamenii de teatru şi de muzică, beneficiind de larga dezvoltare a instituţiilor artistice în ansamblul politicii culturale a partidului şi statului nostru, şi-au concentrat Întreaga energie creatoare pentru traducerea în viaţă a valoroaselor dumneavoastră indicaţii privind rolul artei teatrale şi muzicale în formarea profilului spiritutal comunist al oamenilor muncii, fără deosebire de naţionalitate, în lărgirea orizontului lor de cunoaştere, în educarea lor umanistă, patriotică, revoluţionară. Ne angajăm ca arta teatrală şi muzicală, eficient instrument de propagandă şi educaţie, să contribuia mai mult la ridicarea continuă şi îmbogăţirea vieţii spirituale a poporului nostru, să servească tot mai bine opera de edificare a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism, operă luminată de politica partidului, in fruntea căruia vegheaţi statornic, dovedindu-vă arhitectul construcţiei materiale şi spirituale a noii societăţi, dumneavoastră, stimate şi iubite tovarăşe Nicolae Ceauşescu, încercat şi strălucit conducător al Partidului Comunist Român, al României socialiste, acest domeniu, pe măsura exigenţelor epocii contemporane, în raport şi în dezbateri a fost exprimată totala adeziune la propunerea ca tovarăşul Nicolae Ceauşescu, eminent conducător al României socialiste, care aduce o contribuţie Analizînd sarcinile lucrătorilor din domeniul vieţii teatrale şi muzicale din ţara noastră, în lumina documentelor Congresului, a fost relevată însemnătatea implicării profunde a artiştilor în ridicarea continuă a nivelului cultural şi spiritual al maselor • Puternică adeziune la documentele Congresului al XII-lea al P.C.R. • Creatorii din domeniul vieţii teatrale şi muzicale - profund implicaţi în ridicarea nivelului cultural şi spiritual al maselor, în educarea lor socialistă se Înfăptuieşte cu consecventă programul de creştere A NIVELULUI DE TRAI IN ACTUALUL CINCINAL De la 1 noiembrie NOI CATEGORII DE OAMENI AI MUNCII BENEFICIAZĂ DE MAJORAREA RETRIBUŢIILOR In continuarea măsurilor de înfăptuire a prevederilor Programului de creştere a nivelului de trai al poporului, aprobat de Conferinţa Naţională a partidului din 1977, începind cu data de 1 noiembrie, noi categorii de oameni ai muncii vor beneficia de cea de-a doua etapă a majorării retribuţiilor. Este vorba, în primul rînd, de PERSONALUL MUNCITOR DIN INDUSTRIA POLIGRAFICĂ. Cei ce tipăresc ziarele şi revistele, manualele şcolare, şi cărţile, de tot felul, fără de care instruirea şi informarea noastră sunt de neconceput, se vor bucura de o nouă sporire a veniturilor lor ; retribuţia medie netă va creşte cu 13,9 la sută. Este un spor substanţial, care se va reflecta pozitiv în veniturile şi nivelul de trai ale acestui înaintat detaşament al clasei muncitoare, constituind, în acelaşi timp, un îndemn pentru noi şi importante realizări în acest domeniu. Iată cîteva exemple edificatoare pentru ceea ce va reprezenta această nouă majorare. Un linotipist, încadrat în categoria a 3-a, treapta a II-a, primeşte, in prezent, o retribuţie de 1 754 lei ; după majorare, el va primi 2 011 lei, deci cu 317 lei , mai mult. Presupunînd că respectivul linotipist are dreptul la un spor de vechime de 7 la sută şi că acesta va creşte de la 123 lei, în prezent, la145 lei, după majorare va realiza, în final, un venit lunar suplimentar de 339 lei. Un tipăritor, tipar plan, categoria a 6-a, treapta a II-a, va primi, după majorare, o retribuţie de 2 703, cu 388 lei mai mult. De creşteri însemnate ale veniturilor vor beneficia şi specialiştii din industria poligrafică : un maistru, gradaţia a 3-a, clasa 26, de pildă, retribuit în prezent cu 2 895 lei, va încasa un spor de 305 lei în urma majorării, la care se adaugă sporul de vechime în cuantumul corespunzător sumei de 3 200 lei ; un inginer principal, gradaţia a 5-a, clasa 28, cu o retribuţie actuală de 3170 lei, va primi, în noile condiţii, 3 500 lei, adică cu 330 lei mai mult. La aceeaşi dată va primi retribuţii mărite şi PERSONALUL MUNCITOR DIN UNITĂŢI ALE INDUSTRIEI CONSTRUCŢIILOR DE MAŞINI PENTRU PRODUCŢIA SPECIALA, INCLUSIV INDUSTRIA AERONAUTICĂ cu 14,3 la sută. De menţionat că, odată cu majorarea din etapa a II-a, s-a înfiinţat o nouă reţea de retribuire pentru muncitorii din industria aeronauticii „Construcţii de aeronave şi motoare de aeronave“. Potrivit prevederilor legii, nivelele de retribuire din această reţea reflectă înalta pregătire profesională a celor ce muncesc în această ramură de virf a industriei construcţiilor de maşini. Astfel, un muncitor proaspăt absolvent al şcolii profesionale, încadrat in categoria I, nivelul de bază, va primi o retribuţie de 2 081 lei, un muncitor cu mai multă experienţă din categoria a 4-a, trepta a II-a, va fi retribuit cu 2 662 lei ş.a.m.d. In ce priveşte celelalte retribuţii, ale personalului muncitor din unităţile de producţie specială, se vor aplica reţelele din industria construcţiilor de maşini, pentru mama în acord şi în regie, beneficiind de majorările corespunzătoare, după cum urmează : un strungar dintr-o unitate in care se aplică reţeaua construcţii de maşini A, pentru munca în acord, incastrat la categoria a 3-a, treapta a II-a, va primi o retribuţie majorată cu 337 lei, adică 2173 lei, faţă de 1 836 lei anterior ; un muncitor categoria a 6-a, treapta a II-a, va realiza o creştere de 408 lei, de la 2 448 lei la 2 856 lei ; un inginer principal încadrat la gradaţia a 5-a, clasa 29, va primi o retribuţie sporită cu 345 lei, adică 3 670 lei. Tot la 1 noiembrie vor fi majorate cu 15 la sută retribuţiile oamenilor muncii din ÎNTREPRINDERILE DE REŢELE ŞI DISTRIBUŢIA GAZELOR NATURALE. Este un procent care va induce personalului muncitor din acest sector o substanţială creştere a veniturilor. De pildă, un instalator sanitar şi de gaze, categoria a 5-a, treapta a II-a, care realiza, pină in prezent, 2 111 lei lunar, după flajorare va primi 2 458 lei, deci un piuă de 347 lei ; un tehnician principal, gradaţia a 4-a, clasa 20, care actualmente primeşte 2 220 lei lunar, va incasa, după majorare, 2 470 lei. Cei peste 120 000 de oameni ai muncii, beneficiari ai acestor noi şi importante majorări de retribuţii, se bucură din toată inima de această nouă mărturie a grijii pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii tuturor, ce străbate ca un fir roşu întreaga politică a partidului nostru şi se reflectă in Programul partidului, in celelalte documente de partid. Ei işi vor intensifica eforturile în direcţia sporirii eficientei activităţii, lor, a ridicării nivelului ei calitativ, ştiut fiind că la temelia acestor măsuri se află munca, rezultatele ei. ...După conferinţă, a doua zi in zori La conferinţa de partid din comuna Oraşul Nou (judelul Satu Mare) unul din participanţi, inginerul-şef al cooperativei agricole de la centrul de comună, Ştefan Sziha, a pus in discuţia comuniştilor, răspicat şi deschis, starea cu totul necorespunzătoare in care se află sectorul zootehnic al unităţii. — Avem o fermă de peste 300 de animale — a spus el — dar, din păcate, majoritatea dau o producţie de lapte care ne situează, in ansamblul judeţului, pe unul din locurile care nu ne fac cituşi de puţin cinste. Nu mai vorbesc de mortalitatea excesivă din ultima vreme in rindurile animalelor, şi aceasta datorită proastei furajări şi îngrijiri, a indisciplinei personalului fermei. Eu socot, tovarăşi, că s-a intirziat mult prea mult cu aplicarea unor măsuri eficiente. Şi comunistul Ştefan Szika a înfăţişat în conferinţă „un program minimal de urgenţă“ in vederea redresării grabnice a sectorului zootehnic, subliniind necesitatea ca toţi comuniştii din cooperativă — şi in primul rînd membrii comitetului comunal de partid — să-şi concentreze eforturile spre înfăptuirea acestor măsuri. „Programul minimal“conţinea, intre altele, propuneri pentru raţionalizarea furajării, selecţionarea efectivului, igienizarea şi amenajarea grajdurilor pentru iarnă, întărirea disciplinei personalului, controlul activităţii acestuia. Nu numai că participanţii au sprijinit aceste propuneri, dar au cerut ca ele să fie aplicate şi în celelalte cooperative din comună — Prilog şi Remetea. Ceea ce a şi fost consemnat din hotărirea conferinţei. ...După conferinţă, a doua zi în zori, la ora 5. Noul secretar al comitetului comunal de partid, Andrei Oiegaş, împreună cu tovarăşii, din conducerea cooperativei, se aflau la ferma zootehnică, htoul comitet işi începea astfel activitatea... şi se putea convinge, pe viu de neg,junsurile acumulate. De pildă, îngrijitorii distribuiau raţia de furaje „după ochi“ sau, mai bine zis, după bunul lor plac. Primul pas a fost o dezbatere colectivă care a reunit personalul din sectorul zootehnic, conducerea cooperativei şi comitetul comunal de partid. Cei certaţi cu disciplina au fost aspru criticaţi, iar în zilele următoare s-a trecut fără întirziere de la vorbe la fapte : zugrăvirea grajdurilor, curăţirea vanilor, completarea geamurilor la ferestre. Inginerul-şef — mulţumit că măsurile propuse prind în sfîrşit viaţă — a mai venit cu o idee, şi anume să se suplimenteze furajele însilozate cu încă vreo 800 tone, împrumutindu-se două maşini de recoltat siloz. Intre timp comitetul comunal a cerut şi sprijinul organelor judeţene, care au trimis la faţa locului specialişti pentru selecţionarea animalelor. Pentru viitorul apropiat comitetul de partid şi-a propus ameliorarea efectivelor cu soiuri mai eficiente, mecanizarea unor lucrări în zootehnie. Există acum certitudinea că propunerile făcute în conferinţă sunt pe drumul cel bun al înfăptuirii. Certitudine susţinută de stilul dinamic promovat de noul comitet comunal de partid, Octav GRUMEZA corespondentul „Scinteii“ ■' ' f v !' V- ‘ i- ; ’ ■ ,,' • ♦ SClNTEIA - joi 1 noiembrie 7979 Un nou pod peste Dunăre (Urmare din pag. I) puțul de șantiere. Azi este executată infrastructura viaductelor de acces Și sunt avansate lucrările de la pilele de apă. La Dunăre am început treaba spre sfirșitul anului 1978. Sunt atacate în momentul de față toate lucrările de infrastructură. Dorim, acum, in zilele premergătoare Congresului al XII-lea, să raportăm la toate punctele de lucru rezultate cit mai bune“. Inchipuiti-vă niste platforme plutitoare, cite 4 in fiecare albie. Sunt „rampele de lansare“ a picioarelor Viitoarelor poduri. Apa trece de 15 metri adâncime în acele puncte unde au fost stabilite, geografic, coordonatele de poziţie ale pilelor. Coloanele pentru fundaţii se execută din tuburi metalice , şi se introduc prin vibrare pină la adincimi de 40—50 metri de la nivelul apei în jos, astfel încît să dea de „taxe“. Să răzbată adică, unul după altul, straturile de nisip fin, prăfos, pietriş cu nisip, nisip, pietriş, argilă mămoasă. Uneltele folosite, vibratoarele, ajung să apese cu 360 tone forţă ! Lucrările deexecuţie a picioarelor sunt realizate, tocmai pe acele platforme mobile de care vorbeam avîncă,uşor de imaginat, înfăţişarea unor şiuitiere de sine stătătoare. Un şantier ca atitea altele, cu maşini fără număr, cu multe „noduri“, cu ceasuri de neodihnă, cu panou de onoare, cu loturi fruntaşe numite criptic S 10 Cernavoda ori S 42 pila albie Feteşti, cu echipe şi cu nume de fruntaşi — Neagu, Calonikci, Neuner, Pirvan, Poenaru. Un şantier ca atîtea altele, in stare să spună încă de pe acum că planul anual va fi realizat şi depăşit. Notez, în mersul meu pe şantier, fraze dintr-o posibilă cronică a grijilor privind lucrarea de la Dunăre. „Mai sunt înncă faze de execuţie cu greutăţi deosebite. Gindiţi-vă la etanşarea cu aer comprimat“. „Partea a doua înseamnă montajul tablierelor în consolă, care va ridica probleme speciale de ordin tehnic şi organizatoric“. „Ne preocupă în permanenţă calitatea“. „In perioada actuală, grupul de şantiere Poduri dunărene a depăşit faza de virf a lucrărilor la Bortea şi se concentrează cu oameni si utilaje pe front larg la Dunăre, unde solicitările sunt mult mai mari ca volum, aproape dublu". Privesc insistent macheta care, luînd-o înaintea timpului, ne aşază sub ochi, împreună, podurile aflate în construcţie şi cele purtind semnătura lui Angliei Saligny. Ce le aseamănă ? Ce le separă ? — Faţă de podurile vechi, pe chesoane cu aer comprimat, la limita posibilităţilor de lucru din acea vreme, fundaţiile celor noi, mai puternice, merg mult mai jos, pentru a asigura o stabilitate superioară. Cel ce-mi vorbeşte a preluat, înainte de a împlini 40 de ani, conducerea campaniei pentru gindirea podurilor aflate acum in construcţie. Este şeful de proiect, inginerul Dragoş Teodorescu, de la Institutul de căi ferate Bucureşti. Podurile sunt făcute să suporte convoaie feroviare şi rutiere de 26 tone de metru liniar. Cam de trei ori mai mult decit cele de azi. Toate elementele de structură se realizează în ţară. Montajul tablierelor se asigură pe şantier cu şuruburi de înaltă rezistenţă pretensionate şi parţial prin sudură. Şinele de cale ferată,nu vor mai fi aşezate pe traverse, ci se prind direct in dispozitive speciale pe plăcile metalice ale tablierelor. In mintea mea, repet, un pod la Dunăre este prea departe de obişnuit, de lucrul de toată ziua. Nu ezit să-mi arăt nedumerirea față da tonul comun, de lipsa de patimă din vocea interlocutorului meu da acum, și niu numai a lui. — Intrarea in atmosferă s-a făcut 'treptat, '.prin apropiere. Unii dintre noi lucrasem la întreținerea podurilor ei detente. 'Alții au venit de la Giutrgeni.Celelalte poduri de pe Dunăre au constituit o prenfnsă, experienţa lor a fost din plin folosită. — Aveţi sentimentul că aţi semnat un proiect obişnuit ? — Evident, nu. Dar sunt nişte diferenţe importante faţă de momentul construcţiei podului de la Cernavoda. Esenţială este posibilitatea economiei noastre de a face astăzi cu destulă uşurinţă o asemenea lucrare. — Aţi putea detaşa intr-un fel anume experienţa cu care vă despărţiţi de acest proiect ! — Lucrul la pod reprezintă o şcoală înaltă. O învăţătură preţioasă pe care o vom transmite, la rindu-le, celor mai tineri. Din punct de vedere al legăturii proiectantului cu producţia, experienţa este inconfundabilă. Abia aşa înţelegi foarte exact să lucrezi cu pămîntrul, cu apa, cu utilajele, dar mai ales cu oamenii. In acest timp, chiar în timpul cînd discutăm, oamenii, sute de oameni, utilajele, cite or fi, avansează fără răgaz, apropiind momentul cind malurile de pamint vor fi încă o dată unite prin trăinicia cusăturii de oţel Mă gindesc la ei, la constructori, la proiectanţi, la producătorii de tabliere şi la ceilalţi mulţi care s-au zbătut , şi se zbat ca podurile dunărene să devină cit mai repede realitate. N-avem îndoieli, vor fi gata repede şi bine. Spectaculoasă şi plină de pretenţii, lucrarea începută la Cernavoda şi Feteşti se zămisleşte intr-un anotimp aparte pe care îl definea atît de plastic tinărul şef de proiect. Fiecare zi folosită din plin, încheiată cu rezultate, cit mai bune în producţie! (Urmare din pag. I) Niciune ideile valoroase, impum id pretutindeni exemplul Înaintat, acţionînd cu maximă pricepere in vederea preîntimpinării dereglărilor de orice fel pe traseele cooperării şi colaborării interuzinale, a sincopelor in aprovizionarea cu materii prime şi materiale. Adunările de dare de seamă şi alegeri desfăşurate in această perioadă au prilejuit pretutindeni o analiză de adîncime a activităţii multilaterale desfăşurate de organizaţiile de partid, permiţînd, totodată, în funcţie de situaţia concretă din unităţile respective, evaluarea cit mai exactă a posibilităţilor, stabilirea unor programe de activitate în măsură să asigure recuperarea restanţelor existente, îndeplinirea integrală a planului pe întregul an, la toţi indicatorii. Fiecare zi din luna în care am intrat şi din decembrie îşi sporeşte mult valoarea prin sarcinile importante pe care le mai avem de realizat pină la sfirşitul anului. Şi pentru a înţelege şi mai bine aceasta, supunem atenţiei o cifră : 3 miliarde lei. Aceasta este valoarea producţiei necesar a fi realizată zilnic, pină la sfirşitul anului, pentru ca atunci, in momentul bilanţului final, să putem raporta îndeplinirea exemplară a sarcinilor incredinţate. Este o cifră ce trebuie să călăuzească întreaga muncă productivă, ritmul activităţii noastre, gestul creator de fiecare zi. Este cifra-reper, unitatea reală de măsură a timpului consacrat realizării integrale a planului. Tocmai de aceea se impune o puternică mobilizare a comuniştilor, a tuturor oamenilor muncii pentru soluţionarea calificată şi operativă a problemelor pe care le ridică bunul mers al producţiei, in condiţiile de specială solicitare a acestor zile. Ca într-un ansamblu gîndit pină la detaliu, perfect organizat şi sincronizat, întreaga activitate trebuie să asigure fructificarea fiecărui minut cu valoare maximă pentru producţie, exploatarea raţională a maşinilor şi instalaţiilor, întronarea unei discipline riguroase, folosirea în punctele cheie ale proceselor tehnologice pe oamenii cei mai pricepuţi. Fără îndoială, nu este de conceput ca acest efort pentru îndeplinirea cantitativă, zi de zi, a planului, să afecteze in vreun fel încadrarea ireproşabilă în exigențele de calitate statuate in întreaga noastră activitate economică. Nimeni nu are dreptul să opereze cu criterii discriminatorii câid e vorba de calitatea produselor, orice piesă, indiferent de dimensiune, de destinaţie, de funcţionalitate, cerindu-se a fi tratată cu egală importanţă. In acelaşi timp, toate produsele trebuie realizate în condiţiile reducerii consumurilor materiale, a cheltuielilor de producţie, cu eficienţă economică cit mai înaltă. Spunea la un moment dat secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu : „Pe lingă baza materială, avem ceea ce este cel mai de preţ — oameni în stare să mînuiască tehnica, să folosească cuceririle ştiinţei şi să obţină cu ajutorul lor maximum de rezultate posibile“. Este o realitate incontestabilă a timpului nostru, de care se leagă rezultatele de prestigiu obţinute in înfăptuirea hotăririlor Congresului al XI-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Este argumentul hotărîtor în asumarea răspunderii privind îndeplinirea proiectelor de mare anvergură supuse în prezent dezbaterii publice, ţintind ziua de miine a patriei. Este suportul solid al încrederii că în cronica perioadei care a mai rămas din acest an, derulată sub însemnul istoric al Congresului al XII-lea, vom obţine rezultate remarcabile in toate sectoarele de activitate.