Scînteia, aprilie 1980 (Anul 49, nr. 11698-11723)

1980-04-01 / nr. 11698

PAGINA 2 I consaltaa mai putină1wpMmâ! «i/Sbu» . La fabricarea cărămizilor: Condiţiile tehnice­­ identice: spiritul gospodăresc­­ la poli opuşi Pentru un metru pătrat de zidărie exterioară din cărămidă se consumă circa 43,5 kg combustibil conven­­ttoriu. In vreme ce un metru pătrat din panouri de beton înglobează, sub aspect energetic, 51 kg combustibil convenţional. Deci ,este limpede, într-o serie de situaţii, la anumite lucrări de construcţie, cărămizile pot fi com­petitive din punct de vedere al consumului ener­getic cu panourile din beton. Ce rezerve există pentru a reduce mai substanţial consumul de combustibil la fab­ricarea cărămizilor ? Sub aspectul consumurilor energetice medii pe tona de cărămizi, la noi în ţară se obţin rezultate mai bune decît cele din Iugoslavia, Bulgaria, R. F. Germania , comparativ insă cu firme importante din S.U.A., Italia, franţa unde se folosesc tehnologii perfecţionate — consumurile energetice pe tona de cărămizi sunt In ţara noastră cu 30—50 la sută mai mari. Chiar şi între fabricile de cărămizi de la noi din ţară există mari dife­renţe in privinţa consumuruor energetice specifice. Anul trecut, de pildă, la fabrica din Cîmpia Turzii, pen­tru fiecare 1000 de tone cărămizi produse s-a consumat cu 25 la sută mai puţin combustibil decît la fabrica din Doiceşti, dotata cu instalaţii de acelaşi tip. Consumul de combustibil convenţional la 1000 tone cărămizi (în anul 1979) Fabrica din Cîmpia Turzii : 76 tone Fabrica din Doiceşti : 102 tone Cum se explică aceste diferenţe ? FIŞE COMPARATIVE ALE CONSUMURILOR ENERGETICE LA CÎMPIA TURZII Cărămizile şi blocurile ceramice se fabrică pe o linie fără instalaţie automată cu o capacitate proiectată să rea­lizeze 30 milioane cărămizi, precum şi 7,8 milioane că­rămizi pe o linie unde se produc în acelaşi timp şi ţigle. In fapt, s-a ajuns să se producă cu 30—40 la sută peste capacitatea proiectată. Bunăoară, în trei luni din acest an s-au realizat 11 milioane de cărămizi echivalente, cu 500 000 peste plan. Prin depăşirea capacităţii proiectate se asigură nu numai sporirea producţiei, ci şi reducerea consumurilor specifice energetice pe unitate de produs. Notăm cîteva măsuri adoptate aici : • Cu trei ani în urmă s-a introdus în reţeta de fabri­caţie a cărămizilor şi blocurilor ceramice şlamul — un steril carbonifer de la preparaţie. De la 5 la sută şlam cit s-a ajuns în prezent, colectivul fabricii şi-a propus să mărească această proporţie la 10 la sută pînă la sfir­­şitul acestui an. Ca urmare, economiile de gaz metan la arderea cărămizilor se vor dubla, atingind peste 400 000 mc. Prin adaosul de şlam se produce şi o ameliorare a cali­tăţilor argilei, ceea ce determină diminuarea pierderilor tehnologice. Instalaţia de dozare uniformă a şlamului a fost concepută şi realizată cu forţe proprii ale fabricii. • S-au analizat temeinic, la fiecare loc de muncă, posi­bilităţile de economisire a energiei şi combustibilului, şi s-a trecut la contorizarea separată, pe faze de producţie, a secţiilor şi la înlocuirea motoarelor supradimensionate. • Pentru evitarea pierderilor de energie şi combustibil s-a organizat temeinic activitatea de întreţinere şi repa­rare a utilajelor şi conductelor, s-a introdus controlul sistematic al stării lor de funcţionare. De asemenea, s-au stabilit responsabilităţi concrete pentru supraveghe­rea permanentă şi întreţinerea aparaturii şi dispozitivelor de măsură şi control. • Prin îmbunătăţirea izolaţiilor termice la tubulatura de aer cald se economisesc anual 35 tone combustibil convenţional. • Izolarea tubulaturii şi ventilatoarelor de recirculare a aerului cald şi gazelor de ardere la cuptorul tunel şi uscătorul de cărămizi asigură reducerea consumului anual cu 50 de tone combustibil convenţional. Fabrica este dotată cu trei lnii de producere a cără­mizilor, totalizând o capacitate proiectată de 86 milioane bucăţi pe an. Dar o asemenea producţie nu s-a realizat niciodată. De pildă, pentru acest an planul de producţie abia dacă reprezintă 45 la sută din capacitatea proiectată. Şi în trei luni s-au produs doar... 5 milioane cărămizi, de peste două ori mai puţin decît la fabrica din Cîmpia Turzii. în aceste condiţii şi consumurile specifice energe­tice la­­ 1 000 tone de cărămizi sunt foarte mari , pe an­samblul fabricii s-au consumat în plus, faţă de norme, 60 000 mc gaz metan. Care sunt cauzele ? • La linia I de cărămizi, prevăzută iniţial cu o insta­laţie automată de prelucrare a cărămizilor fasonate, se lucrează manual, cu o singură coloană. Presa gîfîie, deşi lucrează sub capacitate, iar oamenii nu prididesc să încarce cărucioarele. • La linia a II-a, punctul nevralgic este uscarea cără­mizilor, linia funcţionînd cu circa 20 la sută sub capaci­tate deoarece ventilatoarele nu merg. Chiar în aceste condiţii, ne-am fi aşteptat ca toate celulele de uscare a acestei linii să fie încărcate la maximum. Nici vorbă de aşa ceva pentru că, de fapt, nu se asigură ritmic canti­tăţile de cărămizi fasonate, fie chiar şi pentru... 80 la sută din capacitatea uscătoriei. • La linia a IlI-a, din cauza numărului insuficient de muncitori se lucrează, in medie, doar intr-un schimb şi jumătate pe zi. , • In ritmul acesta lent de producere a semifabricate­lor, din trei cuptoare de ars cărămizi, funcţionează numai două şi nici acestea la capacitatea lor. Gazul metan arde insă fără întrerupere... • Instalațiile, aparatura electrică nu sunt puse la punct: lipsesc butoane, becuri de semnalizare, aparate de măsură şi control. Mereu se strică cîte ceva. Mecanicii, puţini la număr şi insuficient pregătiţi profesional, abia fac faţă unor defecţiuni „curente“. Activitatea de revizii şi repa­raţii se desfăşoară „pompieristic“, atunci cind „cade“ util,­latul sau instalaţia. LA DOICEŞTI Cîteva concluzii Din această analiză comparativă rezultă clar că decalajul în privinţa consumurilor energetice intre cele două fabrici nu-şi găseşte altă explicaţie decît in modul diferit in care acţionează conducerile şi organizaţiile de partid din cele două unităţi pentru a menţine vigoarea tehnică a utilajelor, pentru întărirea disciplinei tehno­logice, calificarea oamenilor, pentru stimularea spiritului gospodăresc şi creşterea răspunderii colectivelor faţă de economisirea resurselor energetice. Economia naţională nu mai poate admite sub nici un motiv risipa de combustibil şi, mai ales, de gaz metan care se manifestă atit la unitatea din Doiceşti, cit şi in alte fabrici de cărămidă, cum sunt cele din Iaşi sau Odobeşti. De aceea, considerăm oportun ca, in spiritul indicaţiilor conducerii partidului, organele de partid din ju­deţele unde se află fabricile de cărămizi ce înregistrează consumuri energetice exagerate, împreună cu specialiştii din Centrala industrială a materialelor de­ construcţii, să analizeze cu răspundere şi exigenţă, la faţa locului, situaţia care s-a creat şi se perpetuează de multă vreme în aceste fabrici şi să întreprindă, pe a­­ceastă bază, măsuri ferme care să Înlăture cit mai cu cind risipa de energie şi combustibil. C. CÂRLAN, CU G. ANGHEL, Gh. MANEA Pentru aplicarea Decretului privind recuperarea şi valorificarea resurselor materiale refolosibile Descoperiţi, prinderi şi stirpiţi „ROZĂTORUL“! Dumiriţă s-a desfăşurat o amplă acţiune de colectare a fierului vechi O recoltă de zeci de tone de metal va lua drumul producţiei Duminică, 30 martie, a fost o zi frumoasă, caldă, în care soarele primăvăratec a scos oamenii din casă. în Bucureşti, mii şi mii de­­cetăţeni au reînnoit haina de pri­măvară a oraşului lor. Intre acţiu­nile gospodăreşti desfăşurate du­minică am reţinut in mod deosebit şi pe acelea organizate în cir­cumscripţiile electorale nr. 9 şi 10 pentru Marea Adunare Naţională, de consiliul popular al sectorului 4, organizaţiile de partid de car­tiere, comitetul de femei, organi­zaţiile proprii ale Frontului De­mocraţiei şi Unităţii Socialiste. Împreună cu întreprinderea pen­tru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosibile din muni­cipiul Bucureşti, avind drept obiec­tiv colectarea metalelor vechi şi a anvelopelor uzate. Acţiunea a fost pregătită cu grijă din timp. Deputaţii, activişti ai organizaţiilor de masă şi obşteşti, comitetele asociaţiilor de locatari au mers din casă în casă, solici­­tînd sprijinul şi participarea tu­turor cetăţenilor la acţiunea de co­lectare a materialelor refolosibile. Duminică, dis-de-dimineaţă, la cele 25 puncte de colectare stabilite se adunaseră importante cantităţi de metale, iar cetăţenii încărcau de zor autocamioanele. Tovarăşul Cetăţenii au scos de prin locuinţe obiectele metalice casnice de care nu mai aveau nevoie şi le-au pre­dat la punctele fixe organizate în cartiere Mircea Ardeleanu, director adjunct al întreprinderii pentru recupe­rarea şi valorificarea materialelor refolosibile Bucureşti, ne infor­mează că s-au pus la dispoziţie 26 autovehicule de transport şi o auto­macara pentru încărcarea obiecte­lor mai grele din metal. La tele­fonul 41 23 97 a funcţionat un dis­pecerat pentru trimiterea opera­tivă a autovehiculelor la solici­tările cetăţenilor. Este important să fie reţinut acest număr de telefon. De ce? Pen­tru că, în continuare, cetăţenii se pot adresa­­ la acest număr pentru a cere să li se trimită autovehicu­le pentru cantităţile mai impor­tante de metale, pe care le-au co­lectat. — M-a impresionat promptitudi­nea cu care locatarii au sărit să dea o mină de ajutor la stringerea şi încărcarea fierului vechi în auto­camion — ne-a spus tovarăşul Virgil Ioniţă, administratorul blo­cului C din Şoseaua Giurgiului 58—70. Ştim ce înseamnă pentru economia naţională să dispună de toate cantităţile de materiale refo­losibile şi, de aceea, vom participa bucuroşi şi pe viitor la alte ase­menea acţiuni. Pe cetăţeanul Nicolae Mogoş l-am găsit acasă, adunînd intr-un colţ al curţii materialele meta­lice, obiectele scoase din uz aduse de vecini. Solicitarea lui este notată la dispecerat, urmînd a i se trimite o maşină pentru încărcarea fierului vechi. Care este bilanţul acţiunii de duminică ? S-au predat la depo­zitele specializate circa 70 000 kg de materiale metalice feroase şi ne­feroase, precum şi un număr de anvelope uzate ; contravaloarea a­­cestora — 21 000 lei — va fi virată în contul Comitetului municipal al femeilor, banii urmînd a fi folosiţi pentru finanţarea caselor de copil din municipiu. Un calcul arată că din canti­tatea de fier vechi colectată şi re­dată industriei ar putea fi fabricate 1 400 maşini de spălat sau 900 de frigidere, ori 2 300 de maşini de aragaz sau 7 000 de biciclete. Acţiunea organizată duminică în Capitală pentru stringerea unor materiale refolosibile a reuşit, demonstrînd spiritul gospodăresc al cetăţenilor, dorinţa lor de a con­tribui la redarea în circuitul eco­nomic a materialelor vechi, scoase din uz. Desigur, este foarte bine că s-a organizat această acţiune ; la în­treprinderea pentru recuperarea şi valorificarea materialelor refolosi­bile ni s-a precizat că asemenea acţiuni vor fi organizate in con­tinuare şi in alte cartiere. Trebuie insă ca experienţa acumulată din desfăşurarea unor astfel de acţiuni să conducă la stabilirea unor moda­lităţi curente de colectare a mate­rialelor refolosibile, la un cadru organizat şi permanent de lucru. In acest sens, ar fi bine să fie sta­bilite neîntirziat puncte fixe de colectare in toate cartierele, să fie adusă la cunoştinţa tuturor cetăţe­nilor amplasarea şi orarul lor de funcţionare, să se organizeze un dispecerat central, situat intr-un loc convenabil, a cărui adresă, precum şi numărul de telefon să fie larg popularizate, dispecerat care să preia sesizările şi solicitările cetă­ţenilor, să dirijeze cu operativitate mijloacele de transport spre locu­rile unde sunt adunate materialele refolosibile şi să poată oferi cu promptitudine toate informaţiile ne­cesare. C. CORNELIU Foto : S. Cristian Locatarii blocului C din şoseaua Giurgiului 58-70 au contribuit și la încărcarea autocamionului cu fierul vechi colectat de el în timpul săptămînii Toate tractoarele şi semănătorile­ la lucru! La cooperativa agricolă din comuna Nanov, judeţul Teleorman, semănatul culturilor din prima epocă este avansat Foto : N. Buică Se poate trece la insăminţarea porumbului! (Urmare din pag. I) se, pentru ca din momentul începe­rii semănatului să se lucreze din plin, cu toate forţele, din zori pînă noaptea, fără nici o pauză. Pentru a se asigura densitatea optimă de plante recoltabile este necesar să se calculeze precis can­titatea de sămînţă, iar semănăto­­rile să fie reglate cu cea mai mare atenţie. La realizarea densităţii sta­bilite contribuie şi alte elemente, între care pregătirea corespunză­toare a solului are un rol impor­tant. Această lucrare trebuie făcu­tă în mod diferenţiat, in funcţie de starea terenului şi de utilajele fo­losite. Pentru a se preveni tasarea este bine ca lucrările să fie execu­tate cu agregate de mai multe ma­şini. In condiţiile acestei primăveri în care umiditatea solului este bună, insăminţarea se face la adin­­cimea minimă în cadrul limitelor recomandate : 4—5 cm la floarea-­­soarelui şi 5—6 cm la porumb. Asi­gurarea densităţilor stabilite presu­pune, totodată, curăţirea terenuri­lor de toate resturile vegetale, aplicarea corectă a erbicidelor etc. In vederea raţionalizării consumu­lui de combustibil şi îngrăşăminte, este necesar ca fertilizarea să se execute concomitent cu semănatul florii-soarelui şi porumbului, folo­­sindu-se semănăturile S.P.C.-6 şi S.P.C.-8 dotate cu dispozitive de aplicare a îngrăşămintelor. Toate acestea impun prezenţa permanentă a specialiştilor la locurile unde se insămîntează. Calitatea lucrărilor şi mai ales uniformitatea plantelor la răsărire vor arăta modul cum ei și-au făcut datoria la semănat. SCâNTEIA - marți 1 aprilie 1980 — *P. Muncă neîntreruptă în cîmp şi în grădinile de legume In judeţul Arad, duminică au con­tinuat lucrările de însămînţări. Spe­cialiştii au depistat terenurile zvîn­­tate pentru a nu se pierde nici o oră din timpul bun de lucru. După cum remarca ing. Ioan Coroiu, directorul general al direcţiei agricole, calitatea lucrărilor este mai bună decît în ori­care din anii precedenţi. In cursul zilei de duminică mijloacele mecani­ce au fost concentrate la pregătirea terenului şi la semănat, îndeosebi în unităţile din cadrul consiliilor unica agroindustriale Felnac, Sintana, Peei­­ca. In cîmp, în grădinile de leguma au lucrat peste 9 000 de cooperatori. Pină în seara zilei de duminică s-au însăminţat 42 000 hectare cu culturi din prima epocă, care acum au con­diţii optime pentru a răsări. De ase­menea, au fost grăpate şi discuția peste 68 000 hectare pentru semăna­tul florii-soarelui, porumbului şi al­tor culturi din epoca a doua. La I.A.S. Şemlae se discuta şi grăpa terenul, oriunde au putut intra tractoarele. Inginerul Anton Hanciu, directorul unităţii, preciza că toate cele 300 hectare culturi din prima epocă au fost însămînţate. O atenţie specială se acordă loturilor semin­­cere de legume ; terenul a fost nive­lat şi mărunţit ca un strat de grădină şi fertilizat cu doze diferenţiate de îngrăşăminte, în raport cu datele re­zultate din cartarea agrochimica a solului. Unele culturi — mazărea şi rădăcinoasele — au răsărit şi se dez­voltă viguros. In urma indicaţiilor comitetului judeţean de partid, şase colective de specialişti din unităţile agrico­le, consiliile unice agroindustriale şi de la direcţia agricolă au exa­minat, la faţa locului, situaţia pre­gătirii terenului pentru semănatul porumbului pe sole mari, în cadrul asolamentelor unitare organizate în cadrul judeţului. Ne oprim la Pecica. Aici s-au delimitat două sole m­ari — una de 1071 hectare şi alta de 1 012 hectare — pe terenuri înveci­nate aparţinînd I.A.S. şi cooperati­velor agricole. Pe ambele sole s-au aplicat aceleaşi doze de îngrăşăminte şi se folosesc aceleaşi erbicide. Pe fiecare din ele lucrează formaţii de mecanizatori care urmează să exe­cute Întreaga gamă de lucrări. Numeroase unităţi agricole coope­ratiste şi de stat, cum sunt cele din cadrul consiliilor agroindustriale Şiria şi Nădlac, au încheiat semănatul cul­turilor din prima urgenţă. Este urma­rea muncii tenace a mecanizatorilor, organizaţi în formaţii mari condusa de specialişti. Operativitatea în lua­rea deciziilor, controlul permanent al stării terenului permit ca, în ciuda timpului nefavorabil, să se însămin­­ţeze la timpul optim toate culturile. In cooperativele agricole Sintana, Semlac, Mailat, Secusigiu şi altele, pe terenurile zvîntate, mecanizatorii au însăminţat floarea-soarelui. In acest mod, in judeţ au putut fi se­mănate şi primele 6 000 hectare cu floarea-soarelui. „ Bine se lucrează şi in multe uni­tăţi aflate in bazine legumicole ale judeţului. Inginerul Ioan Ţirlea, di­rectorul trustului horticulturii, îm­preună cu specialiştii cooperativei agricole Aradu Nou controlau modul in care se aplică diferitele operaţiuni din tehnologia unică de cultivare a legumelor. In cursul zilei de dumi­nică s-a încheiat semănatul celor 5 217 hectare de legume prevăzute : mazăre de grădină, ceapă, rădăcinoa- re, precum şi plantarea usturoiului. O sută de cooperatori din Mailat au repicat răsadurile de tomate timpu­rii. De asemenea, cooperatorii din Şag au încheiat plantarea pe 5 hec­tare cu varză timpurie. Se remarcă preocuparea asiduă pentru a obţine recolte cit mai timpurii. De e­­xemplu, cartofii pentru cele 2 000 hectare au fost preîncolţiţi şi plantaţi devreme, cîştigîndu-se 15—20 de zile pentru viitoarea recoltă a cooperati­velor agricole Sintana, Aradu Nou, Macea şi Şeitin. Deşi in această primăvară, hărnicia cooperatorilor şi mecanizatorilor si­tuează Aradul printre judeţele avan­sate la semănat, totuşi sint unele probleme nerezolvate pe care le su­punem atenţiei forurilor in drept : • A Început semănatul tomatelor In cîmp, dar nici pină acum n-au sosit erbiciclete strict necesare. Din această cauză, lucrările au fost sis­tate în multe locuri. • In timp ce majoritatea unităţilor agricole au încheiat semănatul sfe­clei de zahăr, altele se află abia la început. Cooperativa agricolă Semlac nu a însăminţat nici jumătate din cele 220 de hectare cu sfeclă de za­hăr. Motivul : baza de aprovizionare Arad a refuzat să livreze erbicidele existente în stoc la acea dată, întru­­cit a­­constatat o neregulă de conta­bilitate. Pînă s-au lămurit lucrurile au venit ploile, iar semănatul sfe­clei de zahăr a întîrziat. • La cooperativa Sînleani nu a în­ceput insămințarea sfeclei furajere pentru că nu există încă nici un gram de sămintă. Aflăm însă că în maga­ziile loturilor semincere de la Curtici şi Sînpetru German există aproape 3 tone sămînţă de sfeclă furajeră fără beneficiari. Constantin BORDEIANU In multe judete, duminică s-a lucrat din plin Cluj. Fină după-amiază, cind a căzut din nou o ploaie, duminică s-a lucrat in aproape toate unităţile a­­gricole din judeţul Cluj. S-au insă­­mintat peste 3 000 hectare cu culturi din epoca I, mai ales sfeclă de zahăr. In consiliul unic agroindustrial Cim­­pia Turzii s-au insămînţat în această zi 190 hectare cu sfeclă de zahăr, 20 hectare cu legume şi cartofi timpurii şi 80 hectare cu plante furajere. Pînâ acum, în acest consiliu s-au in­­săminţat 1 300 hectare, din care 790 ha cu sfeclă de zahăr din totalul de 1 030 hectare, 50 hectare cu cartofi, 100 ha cu legume şi s-a încheiat se­mănatul plantelor furajere pe 181 hectare. (Al. Mureşan). Ilfov. Sîmbătă şi duminică in judeţul Ilfov s-au însămînţat cu cul­turi din epoca 1 2 745 hectare. In momentul de faţă, pe judeţ, sunt pre­gătite pentru semănat 11 200 hectare. Deşi are terenuri în luncă, cu exces de umiditate, în consiliul agroindus­trial Frăţeşti s-a însămînţat întreaga suprafaţă de mazăre şi in şi 350 hec­tare de sfeclă de zahăr din cele 1 410 ha prevăzute. Datorită organizării în două schimburi a lucrului la pregăti­rea terenului, in momentul de fată sunt pregătite pentru sfeclă, porumb şi alte culturi 700 de hectare. Dumi­nică, s-a lucrat in cooperativele agri­cole din consiliu cu 22 de semănători. C.A.P. Braniştea se numără printre cele 50 de cooperative care şi-au pro­pus să obţină in acest an între 60—70 tone de sfeclă de zahăr la hectar. Cum se lucrează? Pe un te­ren fertilizat cu 40 de tone de gunoi de grajd la hectar, nivelat şi bine pregătit, o formaţie de trei semă­nători, condusă de inginerul Aurel Gherghencu, semăna sfeclă de zahăr. Schema de insfimintat elaborată de direcţia generală agricolă şi spe­cialişti de la Institutul de cultura plantelor de la Fundulea este res­pectată Întocmai in ce priveşte den­sitatea, distanţa pe rind şi între rinduri. Iată realizările la sfîrşitul zilei de lucru: 30 de hectare de sfeclă semănate, s-au trasat rigole pe 10 hectare pentru plantat ceapă, au fost pregătite 200 de hectare şi s-au erbicidat importante suprafeţe.­­Lu­cian Ciubotarul. LA HIDROCENTRALA DE LA SLATINA Oltul pe o nouă albie Ieri, la hidrocentrala de la Sla­tina a avut loc un eveniment deo­sebit : devierea apei Oltului de pe albia străveche prin barajul hidro­centralei, creindu-se astfel condi­ţiile pentru formarea unui lac în care se vor acumula 23 milioane­­ mc de apă. Tovarăşul ing. Radu Scutelnicu,, directorul grupului de şantiere Olt-Inferior, ne-a declarat: „ Hidrocentrala de la Slatina, care va avea o putere instalată de 26 MW, reprezintă o premieră na­ţională în domeniul energeticii, prin montarea primelor turbine bulb de fabricaţie românească, con­struite la Reşiţa. De remarcat că şi următoarele 5 hidrocentrale în aval de Slatina, pînă la Dunăre, vor fi dotate cu turbine bulb construite în ţară. — încheierea construcţiei baraju­lui, a adăugat ing. Petre Papadopol, şeful şantierului, a fost posibilă da­torită bunei organizări a muncii şi îndeosebi a modului în care a acţio­nat întregul nostru colectiv. Aş remarca pe betoniştii Constantin Lupu, Vasile Călin, Dumitru Gavri­­liu, Dumitru Ţoc, pe buldozeriştii Petre şi Mihai Martinaş, precum şi formaţiile de sub conducerea maiş­trilor Constantin Gheorghe şi Mihai Foltache. Lacul va fi folosit atît pentru producerea energiei electrice, pen­tru irigarea unor importante supra­feţe de teren, cit şi pentru navi­gaţie, Slatina devenind, în urmă­torii ani, port la Dunăre. (Emilian Rouă). BAIA MARE O gamă largă de maşini-unelte şi pneumatice întreprinderea de maşini-unelte aşchietoare şi scule din Baia Mare — cea mai nouă şi modernă uni­tate constructoare de maşini din judeţul Maramureş — traduce in viaţă un amplu program de asimi­lare in producţie a numeroase maşini-unelte. Directorul întreprin­derii, ing. Alexandru Chira, ne-a precizat că noile maşini-unelte care intră în producţia de serie au per­formanţe similare celor atinse pe plan mondial. Prin gama de pro­duse ce se realizează la această întreprindere — maşini de morte­­zat, de broşat, de honuit, de alezat etc. — tînărul colectiv de con­structori de maşini va contribui in viitorul cincinal la reducerea cu peste 500 milioane lei valută a fon­durilor pentru importul unor astfel de maşini. In curs de montaj se află şi primele maşini de broşat verticale, maşini orizontale de ale­zat lagăre şi altele. Tot aici au fost omologate patru familii de unelte pneumatice necesare multor întreprinderi pentru lărgirea gamei de mijloace de mecanizare a opera­ţiilor manuale. Sunt un curs de omo­logare şi alte unelte pneumatice din rindul celor 180 tipodimensiuni, eite vor fi în final. S-au creat con­diţii ca maşinile-unelte ce se vor fabrica în cursul acestui an să fie realizate in devans cu 1—2 luni, obţinindu-se o depăşire a planului de producţie cu cel puţin 10 mili­oane lei. (Gheorghe Susa).

Next