Scînteia, septembrie 1983 (Anul 52, nr. 12759-12784)
1983-09-15 / nr. 12771
PAGINA 2 (Urmare din pag. I) Noua intîlnire a secretarului general al partidului cu tînărul şi destoinicul colectiv clujean a avut — ca şi cele precedente — un pronunţat caracter de lucru, fiind analizate aspecte esenţiale ale dezvoltării actuale şi în perspectivă a combinatului. In numele muncitorilor şi specialiştilor de aici, directorul întreprinderii, Gheorghe Pardi, a informat că indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu se transpun cu succes în viaţă, combinatul îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile încredinţate. In acest sens, s-a arătat că au fost date în exploatare importante capacităţi de : producţie — unele chiar înainte de termen — şi anume fabrica de maşini termoenergetice, forja grea şi oţelăria electrică, iar altele se află în construcţie, într-o fază avansată, cum sunt secţiile de tratament termic şi de utilaj greu, turnătoria de oţel. Se evidenţiază conlucrarea strinsă, rodnică dintre unitatea clujeană şi institute de proiectare şi cercetare, de învăţămint superior. Toate aceste date sugestive privind activitatea şi preocupările colectivului, toate aceste rezultate au fost prezentate tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu în timpul vizitării mai multor sectoare principale de producţie ale combinatului. Ajungindu-se la forţa grea, secretarul general al partidului a fost invitat să pornească, de la un pupitru de comandă, presa de 6 000 tone forţă. In acel moment s-a forjat în combinat primul lingou de 40 de tone. Evenimentul a fost trăit cu intensă satisfacţie de muncitorii, tehnicienii şi inginerii din secţie, de toţi oamenii muncii din întreprindere. In cursul discuţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind eforturile depuse, realizările obţinute, a cerut conducerii ministerului de resort şi conducerii întreprinderii să ia măsuri pentru dezvoltarea în continuare a oţelariei şi pentru construirea unui cuptor de capacitate sporită. Totodată, secretarul general al partidului a subliniat că moderna dotare a combinatului impune fabricarea unor produse de cea mai înaltă complexitate şi tehnicitate, asigurîndu-se astfel creşterea accen- t tuată a eficienţei fondurilor fixe. In acelaşi timp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se aibă în vedere ca pregătirea forţei de muncă să fie la nivelul ridicat de tehnicitate al combinatului. Pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost primiţi de munccrtori cu calde şi emoţionante manifestări de dragoste şi stimă. Oferindu-i cu afecţiune flori secretarului general al partidului, ei i-au urat, din inimă, multă sănătate şi putere de muncă, spre a conduce cu aceeaşi înţelepciune şi cutezanţă revoluţionară destinele ţării pe calea luminoasă a socialismului şi comunismului. La plecare, adresîndu-se colectivului combinatului, secretarul general al partidului a spus : „Doresc să adresez cele mai calde felicitări constructorilor, tuturor oamenilor muncii din noul combinat de utilaje grele, din oţelărie, pentru rezultatele obţinute. Clujul dispune acum de un combinat de înaltă tehnicitate, de mare capacitate, care va produce oţel cit se producea în România in anul 1948. Deci, Clujul devine şi un centru siderurgic. Cu această mare capacitate de producţie trebuie realizate produse de inaltă tehnicitate şi de bună calitate. Trebuie urmărite, de asemenea, sporirea productivităţii muncii şi creşterea la maximum a eficienţei economice. încă o dată, adresindu-vă cele mai calde felicitări, vă urez îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a planului pe acest an şi realizarea, la întreaga capacitate, a producţiei pe combinat. Vă urez, totodată, multă sănătate şi fericire !“. Constructorii de maşini clujeni l-au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că, însufleţiţi de aprecierile făcute şi de îndemnurile adresate, de recentele măsuri privind creşterea veniturilor oamenilor muncii, vor acţiona, cu energie şi răspundere comunistă, pentru realizarea exemplară a indicaţiilor date, pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cincinal, aducîndu-şi astfel contribuţia la progresul neîntrerupt al economiei naţionale, la propăşirea continuă a patriei socialiste. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au vizitat aPoi LICEUL INDUSTRIAL NR. 9 DIN CLUJ-NAPOCA, unitate de învăţământ în care se pregătesc cei ce, după absolvire, vor munci în atelierele şi secţiile combinatului de utilaj greu din localitate. La sosire, înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi învăţămîntului, Pantelimon Găvănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., de reprezentanţi ai Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Desfăşurată în preziua deschiderii noului an de învăţămint, vizita de lucru a secretarului general al partidului la liceul clujean a prilejuit o atentă analiză a modului in care au loc pregătirea pentru muncă şi viaţă a tineretului şcolar, legarea strinsă a învăţămîntului cu producţia. Au fost vizitate mai multe laboratoare, cabinete şi ateliere, în care elevii dispun de bune condiţii pentru activitatea teoretică şi practică. Directorul liceului, ing. Iuliu Pop, a informat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că baza materială a procesului de instrucţie şi educaţie este bună, ca şi încadrarea şcolii cu personal de specialitate. Elevilor li se asigură o pregătire corespunzătoare, permiţindu-le să se integreze rapid în procesul de producţie ca oţelari, forjori, sculeri, mecanici sau în alte meserii. Secretarul general al partidului a fost informat, de asemenea, că strînsa colaborare dintre liceu şi combinatul de utilaj greu se dovedeşte rodnică, iar desfăşurarea practicii direct in secţiile de producţie înlesneşte nu numai însuşirea temeinică a tainelor meseriei, ci şi a spiritului muncitoresc, revoluţionar, de dăruire în muncă. Apreciind rezultatele bune obţinute pînă acum, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat educatorilor, cadrelor din conducerea combinatului să asigure şi în viitor pregătirea în cele mai bune condiţii a elevilor, pentru a putea deveni muncitori în profesia aleasă, oameni cu o înaltă conştiinţă revoluţionară. Adresindu-se grupurilor de elevi aflaţi în şcoală, secretarul general al partidului le-a urat un an şcolar rodnic, cu rezultate cit mai bune, multă sănătate şi fericire. Elevii au mulţumit din inimă pentru aceste urări părinteşti, pentru grija ce le-o poartă lor, tuturor şcolarilor ţării. Vizita de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Cluj a inclus şi o puternică bază de cercetare şi producţie — FILIALA INSTITUTULUI DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA ŞI INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU ECHIPAMENTE ENERGETICE. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost exprimate, intr-un cadru sărbătoresc, cele mai vii mulţumiri pentru vizită, satisfacţia deosebită a întregului colectiv pentru posibilitatea de a putea prezenta citeva din realizările şi preocupările sale. Directorul unităţii, Ion Alexandru Berindan, subliniază că programele prioritare de cercetare vizează, între altele, crearea de instalaţii şi utilaje pentru valorificarea superioară a lignitului şi reducerea consumului de hidrocarburi. Vizitînd halele de microproducţie industrială şi experimentări, labora- torul metalurgic — unde se valorifică şpanuri de oţel inoxidabil — hala de maşini-unelte şi pompe dozatoare, ca şi standul de încercare a pompelor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au cuvinte de apreciere pentru rezultatele obţinute de cei ce-şi desfăşoară activitatea în această modernă bază de cercetare şi producţie, recomandindu-le să-şi concentreze în continuare eforturile pentru producerea prioritară a acelor maşini şi instalaţii care se mai procură din import. O deosebită atenţie a fost acordată, în cadrul rodnicului dialog de lucru ce s-a desfăşurat aici, programului de înlocuire a hidrocarburilor cu lignit, precum şi sistemei de cazane concepute în acest scop, relevindu-se avantajul sortării cărbunelui, în vederea eliminării unor transporturi inutile de steril. Luînd cunoştinţă de soluţiile tehnice propuse in acest sens şi îndeosebi de eficienta arderii diferitelor sorturi de cărbune în cazane adecvate, realizate în mod special pentru acest scop, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se facă totul pentru reducerea în continuare a costului încălzirii. Pe linia unor asemenea preocupări se înscrie şi instalaţia experimentală de gazeificare sub presiune a lignitului. Şi cu acest, prilej, gazdele mulţumesc din toată inima tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu pentru sprijinul personal acordat în materializarea acestei instalaţii, finanţate de Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Examinînd-o cu atenţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat specialiştilor să treacă cit mai repede la faza pilot industrial. In timpul vizitei au fost prezentate şi o serie de preocupări de perspectivă privind valorificarea crengilor rămase din exploatările forestiere. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca instalaţia destinată acestui scop să fie realizată cit mai repede, urmind ca pe baza experimentărilor să se fundamenteze eficienţa economică a procedeelor propuse. La rindul său, tovarăşa Elena Ceauşescu a recomandat să se aibă in vedere şi chimizarea acestor deşeuri lemnoase. Răspunzînd entuziasmului manifestat faţă de vizită de către acest harnic colectiv de cercetători, muncitori, tehnicieni şi proiectanţi, secretarul general al partidului a arătat că va reveni în mijlocul lor atunci cînd instalaţiile amintite vor fi gata, pentru a le vedea rezultatele muncii. Directorul unităţii a mulţumit respectuos pentru vizită, pentru observaţiile şi indicaţiile deosebit de preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu in cadrul acestui fructuos dialog de lucru, pentru tot ceea ce face conducerea partidului şi statului nostru pentru progresul ştiinţei şi tehnicii româneşti. In continuare a fost vizitată FA CULTATEA DE MECANICĂ a Institutului politehnic din Cluj- Napoca — unitate reprezentativă a învăţămîntului tehnic superior românesc. La sosirea pe platoul din faţa facultăţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt intimpinaţi cu puternice urale şi ovaţii, cu cele mai calde sentimente de dragoste şi preţuire. Mii de tineri şi tinere, studenţi şi elevi — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — scandează cu putere „Ceauşescu — tinerii !“, alăturare ce dă expresie profundei lor recunoştinţe pentru minunatele condiţii de viaţă şi studiu de care beneficiază, pentru grija şi atenţia părintească pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu le acordă în permanenţă tinerei generaţii a patriei noastre socialiste. Secretarul general al partidului a fost intimpinat, la sosire, de Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi învăţămintului, Pantelimon Găvănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., Tudor Mohora, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Comunişti din România, Poliana Cristescu, preşedinta Consiliului Naţional al Organizaţiei Pionierilor, Ionel Vlad, rectorul Universităţii „Babeş- Bolyai“, preşedintele Consiliului rectorilor din municipiul Cluj-Napoca, de membri ai birourilor comitetelor de partid din institutele clujene de învăţămint superior. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi de către rectorul Institutului politehnic din Cluj-Napoca, Palfalvy Attila, să viziteze, la început, laboratoarele Facultăţii de mecanică — nouă şi modernă unitate de invăţămînt, amplasată pe platforma industrială a municipiului ca urmare a indicaţiilor date de secretarul general al partidului cu prilejul vizitei de lucru efectuate în acest centru universitar al ţării în anul 1972. Amplasarea unităţii în această zonă a oraşului creează bune condiţii de colaborare cu unităţile industriale din imediata sa vecinătate, de integrare eficientă a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Sunt vizitate laboratorul de hidraulică, secţia de prototipuri şi microproducţie şi metalurgia pulberilor, laboratorul de elaborat pulberi metalice şi cel de maşini-unelte. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu le sunt prezentate noi tipuri de maşini, utilaje şi instalaţii concepute şi realizate de cadrele didactice , şi studenţii facultăţii, între care standuri serie zero şi agregate prototip, aparatură pentru mijloace de învăţămint, motoare speciale pentru automatizarea unor instalaţii industriale şi roboţi. Reţine atenţia in mod deosebit instalaţia de intrurare în plasmă „Nitron 10“, realizată în colaborare cu întreprinderea „Metalotehnica“ din Tîrgu Mureş şi care, recent, a fost medaliată cu aur la Târgul internaţional de la Leipzig. Luind cunoştinţă de rezultatele activităţii desfăşurate de colectivul facultăţii in domeniul metalurgiei pulberilor, al obţinerii de pulberi metalice din aliaje şi elaborării de tehnologii pentru realizarea de piese cu caracteristici speciale din pulberi metalice, precum şi de recuperare a unor metale rare din piese uzate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au cerut specialiştilor să-şi sporească eforturile în vederea creşterii aportului lor în acest domeniu de mare importanţă pentru economia naţională, urgentării aplicării în practică a rezultatelor cercetărilor. S-a indicat ca pe viitor să se aibă în vedere şi recuperarea pulberilor din apele reziduale, precum şi din atmosferă. S-a vizitat în continuare o expoziţie organizată în holul facultăţii, care pune în relief dezvoltarea multilaterală a învăţămintului superior clujean în ultimii 18 ani, succesele dobîndite în procesul legării lui de cerinţele producţiei materiale, contribuţia acestuia la înflorirea economiei naţionale. In prima secţiune, expoziţia înfăţişează structura învăţămîntului superior din Cluj-Napoca, ce cuprinde şase institute de învăţămint superior, cu 19 facultăţi şi 89 de secţii, in care studiază 21 230 de tineri. Este ilustrată puternica bază materială a invăţămîntului superior clujean, care însumează 114 664 mp spaţii de invăţămint, 47 783 metri pătraţi de laboratoare şi ateliere, circa 7 000 mp spaţii de producţie şi microproducţie, circa 13 000 de locuri în cămine studenţeşti. Se relevă că la Cluj-Napoca, alături de studenţi români, se pregătesc aproape 3 000 de tineri din 63 de ţări, expresie elocventă a politicii partidului şi statului nostru de promovare pe scară largă a relaţiilor de colaborare şi cooperare pe multiple planuri cu toate statele lumii. Expoziţia pune în lumină, de asemenea, rezultatele activităţii de perfecţionare a procesului de învăţămint, precum şi preocupările institutelor de învăţămint, superior clujene pentru soluţionarea unor teme de mare Însemnătate economică Înscrise în programele prioritare ale Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi ale institutelor centrale de cercetări. Este ilustrată, de asemenea, contribuţia valoroasă a institutelor de învăţămint superior la dezvoltarea bazei de materii prime, energie şi combustibili, la înfăptuirea noii revoluţii agrare. Apreciind rezultatele ce se reflectă şi prin intermediul expoziţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut specialiştilor institutului agronomic din localitate să-şi sporească eforturile pentru ca rezultatele activităţii lor ştiinţifice să se regăsească in nivelul producţiei vegetale şi animale a unităţilor agricole ale judeţului, in sporirea randamentului terenului agricol, astfel incit judeţul Cluj să ocupe un loc fruntaş pe ţară in acest domeniu. O largă reflectare şi-a găsit în expoziţie participarea tineretului studios la edificarea unor obiective economice si social-culturale in cadrul acţiunilor organizate pe şantierele naţionale ale tineretului, la Festivalul naţional „Cintarea României“, ca şi la activitatea sportivă desfăşurată sub genericul „Daciadei“. O secţiune aparte a ilustrat principalele aspecte ale structurii şi dezvoltării învăţămintului gimnazial, liceal şi profesional, ale preocupărilor privind legarea tot mai accentuată a învăţămîntului de toate gradele cu cercetarea şi producţia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au cerut factorilor de răspundere să ia măsuri pentru înfiinţarea unor noi şcoli profesionale in municipiu, astfel incit să crească , ponderea copiilor cuprinşi în această formă de invăţămint. Atmosfera sărbătorească, de adinea recunoştinţă, de dragoste fierbinte faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa Elena Ceauşescu s-a regăsit pe întreg parcursul vizitei întreprinse la Facultatea de mecanică a Institutului politehnic clujean. In semn de profund omagiu adus conducătorului partidului şi statului, de stimă şi preţuire a activităţii sale puse in slujba progresului şi prosperităţii patriei, studenţii, cadrele didactice şi- n elevii. Clujeni au oferit oaspeţilor dragi lucrări de artă purtînd semnătura unor talentaţi tineri studioşi, un mesaj-angajament în care se afirmă hotărîrea de a nu-şi precupeţi eforturile pentru a traduce cu hotărâre în viaţă sarcinile ce revin învăţămîntului din documentele şi hotărîrile Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale partidului. Luindu-şi rămas bun de la gazde, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Vă felicit pentru rezultatele obţinute, cu prilejul deschiderii noului an de invăţămint, şi urez ca anul viitor să obţineţi rezultate cit mai bune in toate treptele de invăţămint, începind cu invăţămîntul superior si problemele de cercetare, care să fie generalizate cit mai rapid, astfel incit Clujul să poată să se prezinte cu succese tot mai mari in acest domeniu“. La ieşirea din clădirea facultăţii, tinerii au dat din nou glas sentimentelor lor de dragoste faţă de conducătorul partidului şi statului, scandind cu aceeaşi puternică însufleţire numele partidului şi , al secretarului său general, indisolubil legate intr-un simbol al devenirii României socialiste. Adresîndu-se celor prezenţi, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Dragi tovarăşi, Doresc să vă adresez cele mai calde felicitări cu prilejul deschiderii noului an de invăţămint.. Ne-au făcut o deosebită plăcere vizita pe care am făcut-o şi la această facultate, şi la liceul industrial, rezultatele obţinute in anii precedenţi, preocuparea pentru legarea mai strinsă cu cercetarea şi producţia, unele rezultate bune, şi, aşa cum am spus pe parcurs, sper că se va acţiona cu concentrarea mai puternică a forţelor incit să fie finalizate mai rapid toate problemele, începind cu domeniul cercetării, şi să se treacă la aplicarea lor in producţie. Urez ca noul an de invăţămint să se desfăşoare in condiţii cit mai bune. Aveţi condiţii minunate şi pentru invăţămint, şi pentru cercetare şi producţie. Realmente se poate realiza in viaţă această strinsă legătură in trei aceste trei sectoare de activitate — invăţămint, cercetare şi producţie, care sint hotărîtoare pentru făurirea socialismului, pentru ridicarea bunăstării generale a poporului, încă o dată vă doresc rezultate cit mai bune, multă sănătate şi multă fericire !“. Vizita de lucru în zona industrială Someş-Nord a municipiului Cluj- Napoca a continuat la SECŢIA SPECIALIZATĂ IN PRODUCEREA MAŞINILOR PENTRU FILATURI A ÎNTREPRINDERII „UNIREA“, cea mai mare unitate producătoare de maşini textile din ţara noastră. Aici se realizează întreaga gamă de maşini de cardat pentru prelucrarea firelor textile, piese de schimb, un larg sortiment de scule, dispozitive şi verificatoare necesare procesului de producţie. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întimpinaţi de Alexandru Necula, ministrul industriei construcţiilor de maşini-unelte, electrotehnică şi electronică, de reprezentanţi ai Centralei industriale de maşini şi utilaje pentru industria uşoară, de membri ai consiliului de conducere ai întreprinderii. Directorul întreprinderii, Ioan Giurgea, prezintă modul in care au fost transpuse in viaţă indicaţiile date de secretarul general al partidului la precedenta vizită în întreprindere, menţionând că in acest interval capacitatea de producţie a crescut cu incă două unităţi, au fost asimilate in producţie noi tipuri de maşini şi utilaje pentru prelucrarea fibrelor textile. Se arată că pentru diversificarea producţiei s-a folosit pe scară largă tipizarea şi specializarea maşinilor aflate in fabricaţie aici şi în alte unităţi de profil din ţară. Astfel, prin creşterea gradului de unificare a maşinilor de cardat, sunt fabricate utilaje cu parametri tehnico-funcţionali superiori, cu o productivitate ridicată. La realizarea noilor utilaje complexe a contribuit şi institutul politehnic din localitate. Gazdele prezintă, în continuare, numeroase maşini, utilaje şi subansamble realizate prin autodotare, ce pot fi folosite atît în întreprinderea lor, cit si in alte unităţi constructoare de maşini din ţară, produse a căror înaltă tehnicitate şi eficienţă economică le fac competitive cu cele de pe piaţa externă. Apreciind rezultatele obţinute de harnicul colectiv clujean, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat conducerii întreprinderii să treacă la dezvoltarea producţiei de maşiniagregat şi, pe această bază, la realizarea unor linii de prelucrare automată a metalului. In timpul vizitei, secretarul general al partidului a examinat împreună cu reprezentanţii ministerului şi specialiştii întreprinderii stadiul realizării unor programe prioritare, intre care cele pentru fabricarea de maşini textile destinate prelucrării materialelor refolosibile, de utilaje pentru fabricile de apă, indicînd să se acţioneze in continuare în vederea intrării lor grabnice în producţia de serie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat, de asemenea, să se continue lucrările de dezvoltare a procedeelor tehnologice noi, care să asigure o productivitate sporită şi consumuri de material mai mici. Pe parcursul vizitei, secretarul general al partidului, constatând că suprafeţele de producţie nu sunt folosite în mod corespunzător, a cerut ministerului, centralei şi întreprinderii să ia măsuri pentru o utilizare mai raţională a acestora. Oamenii muncii din această modernă unitate s-au angajat să materializeze întocmai indicaţiile şi recomandările secretarului general al partidului, să-şi amplifice eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1983, pe întregul cincinal. Luindu-şi rămas bun de la colectivul de muncă al întreprinderii „Unirea“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Dragi tovarăşi, vă adresez felicitări pentru rezultatele pe care le-aţi obţinut şi vă urez să realizaţi produse superioare, de înaltă tehnicitate, care să asigure creşterea productivităţii muncii“. De-a lungul traseului străbătut de coloana oficială, de la „Unirea“ şi pină la ÎNTREPRINDEREA DE PORŢELANURI „IRIS", următorul obiectiv vizitat, mii de , clujeni fac o entuziastă manifestaţie de dragoste şi stimă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. La sosirea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt salutat de Lina Ciobanu, ministrul industriei uşoare, de membri ai consiliului de conducere al Întreprinderii. In halele de producţie, secretarul general al partidului este informat de către directorul Întreprinderii, Alexandru Şerban, că, pe cele opt luni care au trecut din acest an, unitatea şi-a realizat principalii indicatori de plan, inregistriind însemnate sporuri la producţia-marfă, producţia netă, productivitatea muncii şi beneficii. Colectivul s-a mobilizat plenar, în urna indicaţiilor primite la precedenta vizită, şi a reuşit să reducă greutatea pe unitatea de produs, realizîrd obiecte mai suple, mai uşoare, cu o eficienţă economică superioară. Secretarul general al partidului a subliniat necesitatea continuării la scară largă a acestei acţiuni, cu efecte economice favorabile asupra costurilor de producţie. Se vizitează apoi secţia de porţelan artistic, construită în urma recomandărilor făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru ridicarea gradului de valorificare a materiilor prime. In atelierul de decorare, unde se conferă porţelanului calităţile unor adevărate opere de artă, secretarul general al partidului examinează citeva obiecte de mare frumuseţe. Se vizitează, in continuare, atelierul de modelare, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu discută cu tinăra muncitoare din Ţara Moţilor Mariana Gabrian, ale cărei mîini iscusite împletesc minunate brodexii din porţelan. Se intră apoi în muzeu, care găzduieşte cele mai reprezentative creaţii ale muncitorilor întreprinderii, de la înfiinţarea acesteia, in 1922, şi pină astăzi. Sunt examinate exponate de mare rafinament artistic, care incorporează un mare volum de manoperă ce ridică mult gradul de valorificare a materiei prime. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se acorde o mai mare atenţie dezvoltării şi diversificării producţiei pentru export, să se creeze produse competitive, capabile să satisfacă exigenţele beneficiarilor externi. Secretarul general al partidului se opreşte apoi cu viu interes la standul cu ceramică românească, a cărei producţie industrială a debutat in 1981. Luîndu-şi rămas bun de la gazde, secretarul general al partidului a spus : „Doresc să vă adresez felicitări pentru rezultatele pe care le aveţi pină acum. Am constatat cu multă satisfacţie progresele înregistrate, creşterea indicilor de calitate a produselor, dar, in acelaşi timp, ţinind seama de exigenţele crescinde, de condiţiile bune pe care le aveţi, trebuie să acţionaţi pentru a obţine rezultate şi mai bune, produse de calitate mai bună“. Secretarul general al partidului a cerut ca produsele realizate la „Iris“ să fie dintre cele mai bune din Europa, atît din punct de vedere al calităţii, cit şi al eficienţei economice, şi a urat colectivului întreprinderii succese tot mai mari, multă sănătate şi fericire. In cursul dupâ-amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost oaspeţi ai municipiului Dej, localitate ce s-a înscris, in ultimii ani, pe verticala dezvoltării industriale. în acest frumos oraş de la confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic s-au ridicat şi se află in construcţie importante întreprinderi chimice, de industrie alimentară, de materiale de construcţii, s-a modernizat triajul complexului de căi ferate, In prezent, unităţile industriale realizează o producţie anuală de circa 3 miliarde lei. Treptat, in noile blocuri de pe Dealul Florilor s-au mutat circa 20 000 de oameni ai muncii, cifră ce echivalează cu întreaga populaţie a oraşului din anul 1975. Municipiul şi-a schimbat înfăţişarea de la an la an, s-a îmbogăţit cu un spital modern, o policlinică, două licee industriale, viaţa celor aproape 50 000 de locuitori, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, înregistrînd transformări calitative esenţiale. Amintindu-şi cu profundă recunoştinţă de precedenta vizită la Dej a conducătorului partidului şi statului nostru, în 1970, cînd au fost abordate probleme legate de dezvoltarea şi configuraţia ulterioară a oraşului, cetăţenii acestui municipiu transilvan au aşteptat intilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca pe o mare sărbătoare. Stadionul municipal, unde a aterizat elicopterul prezidenţial, era pavoazat cu drapele roşii şi tricolore. Numeroşi locuitori purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Pe o mare pancartă se putea citi „Ceauşescu — eroism. România — comunism cuvinte ce exprimă sintetic înalta apreciere de care se bucură activitatea neobosită a secretarului general al partidului, consacrată sporirii bunăstării celor ce muncesc, construirii socialismului și comunismului in patria noastră. La coborirea din elicopter, tovarășul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deosebită căldură de primul secretar al comitetului municipal de partid, primarul municipiului Dej, Teodor Maier, de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. Pionieri şi şoimi ai patriei au oferit buchete de flori. Prin urale şi aplauze puternice, cei prezenţi au dat glas sentimentelor de adincă dragoste şi preţuire pe care le nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, căruia îi arată cu toată căldura inimilor lor recunoştinţa pentru grija faţă de dezvoltarea oraşului in care trăiesc şi muncesc, a judeţului lor, a întregii ţări. Bucuria de a-1 avea din nou in mijlocul lor, exprimată atît la sosire, cit şi pe întregul traseu străbătut pînă la platforma industrială, s-a regăsit deplin în urarea : (Continuare în pag. a III-a) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, IN JUDEŢUL CLUJ Recunoştinţă fierbinte pentru grija părintească faţă de tinăra generaţie La una din secţiile întreprinderii de maşini textile „Unirea" SCINTEIA — joi 15 septembrie 1983