Scînteia, septembrie 1983 (Anul 52, nr. 12759-12784)

1983-09-15 / nr. 12771

PAGINA 2 (Urmare din pag. I) Noua intîlnire a secretarului ge­neral al partidului cu tînărul şi des­toinicul colectiv clujean a avut — ca şi cele precedente — un pronunţat caracter de lucru, fiind analizate as­pecte esenţiale ale dezvoltării ac­tuale şi în perspectivă a combinatu­lui. In numele muncitorilor şi specia­liştilor de aici, directorul întreprin­derii, Gheorghe Pardi, a informat că indicaţiile date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu se transpun cu succes în viaţă, combinatul îndeplinindu-şi cu cinste sarcinile încredinţate. In acest sens, s-a arătat că au fost date în exploatare importante capacităţi de : producţie — unele chiar înainte de termen — şi anume fabrica de maşini termoenergetice, forja grea­­ şi oţelăria electrică, iar altele se află în construcţie, într-o fază avansată, cum sunt secţiile de tratament termic şi de utilaj greu, turnătoria de oţel. Se evidenţiază conlucrarea strin­­să, rodnică dintre unitatea clu­jeană şi institute de proiectare şi cercetare, de învăţămint superior. Toate aceste date sugestive pri­vind activitatea şi preocupările co­lectivului, toate aceste rezultate au fost prezentate tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu în timpul vizitării mai multor sectoare principale de pro­ducţie ale combinatului. Ajungindu-se la forţa grea, secre­tarul general al partidului a fost invitat să pornească, de la un pupi­tru de comandă, presa de 6 000 tone forţă. In acel moment s-a forjat în combinat primul lingou de 40 de­­ tone. Evenimentul a fost trăit cu intensă satisfacţie de muncitorii, tehnicienii şi inginerii din secţie, de­­ toţi oamenii muncii din întreprin­dere. In cursul discuţiei, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, apreciind efortu­rile depuse, realizările obţinute, a cerut conducerii ministerului de re­sort şi conducerii întreprinderii să ia măsuri pentru dezvoltarea în con­tinuare a oţelariei şi pentru con­struirea unui cuptor de capacitate sporită. Totodată, secretarul general al partidului a subliniat că moderna dotare a combinatului impune fa­bricarea unor produse de cea mai înaltă complexitate şi tehnicitate, asigurîndu-se astfel creşterea accen- t tuată a eficienţei fondurilor fixe. In acelaşi timp, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indicat să se aibă în vedere ca pregătirea forţei de mun­că să fie la nivelul ridicat de tehni­citate al combinatului. Pretutindeni, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost primiţi de mun­­c­crtori cu calde şi emoţionante ma­­­­nifestări de dragoste şi stimă. Ofe­­rindu-i cu afecţiune flori secretaru­lui general al partidului, ei i-au urat, din inimă, multă sănătate şi putere de muncă, spre a conduce cu aceeaşi înţelepciune şi cutezanţă revoluţionară destinele ţării pe calea luminoasă a socialismului şi comu­nismului. La plecare, adresîndu-se colectivu­lui combinatului, secretarul general al partidului a spus : „Doresc să adresez cele mai calde felicitări constructorilor, tuturor oa­menilor muncii din noul combinat de utilaje grele, din oţelărie, pentru rezultatele obţinute. Clujul dispune acum de un combinat de înaltă teh­nicitate, de mare capacitate, care va produce oţel cit se producea în România in anul 1948. Deci, Clujul devine şi un centru siderurgic. Cu această mare capacitate de producţie trebuie realizate produse de inaltă tehnicitate şi de bună calitate. Tre­buie urmărite, de asemenea, sporirea productivităţii muncii şi creşterea la maximum a eficienţei economice. încă o dată, adresindu-vă cele mai calde felicitări, vă urez îndeplinirea, în cele mai bune condiţii, a planului pe acest an şi realizarea, la întreaga capacitate, a producţiei pe combinat. Vă urez, totodată, multă sănătate şi fericire !“. Constructorii de maşini clujeni l-au asigurat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că, însufleţiţi de aprecie­rile făcute şi de îndemnurile adre­sate, de recentele măsuri privind creşterea veniturilor oamenilor mun­cii, vor acţiona, cu energie şi răs­pundere comunistă, pentru realizarea exemplară a indicaţiilor date, pentru îndeplinirea integrală a sarcinilor de plan pe acest an şi pe întregul cin­cinal, aducîndu-şi astfel contribuţia la progresul neîntrerupt al economiei naţionale, la propăşirea continuă a patriei socialiste. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu au vizitat aPoi LICEUL INDUSTRIAL NR. 9 DIN CLUJ-NAPOCA, unitate de învăţământ în care se pre­gătesc cei ce, după absolvire, vor munci în atelierele şi secţiile com­binatului de utilaj greu din localitate. La sosire, înalţii oaspeţi au fost întîmpinaţi de Ion Teoreanu, minis­trul educaţiei şi învăţămîntului, Pantelimon Găvănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., de reprezentanţi ai Ministerului Industriei Construcţiilor de Maşini. Desfăşurată în preziua deschiderii noului an de învăţămint, vizita de lucru a secretarului general al parti­dului la liceul clujean a prilejuit o atentă analiză a modului in care au loc pregătirea pentru muncă şi viaţă a tineretului şcolar, legarea strinsă a învăţămîntului cu producţia. Au fost vizitate mai multe labo­ratoare, cabinete şi ateliere, în care elevii dispun de bune condiţii pentru activitatea teoretică şi practică. Di­rectorul liceului, ing. Iuliu Pop, a informat pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu că baza materială a pro­cesului de instrucţie şi educaţie este bună, ca şi încadrarea şcolii cu per­sonal de specialitate. Elevilor li se asigură o pregătire corespunzătoare, permiţindu-le să se integreze rapid în procesul de producţie ca oţelari, forjori, sculeri, mecanici sau în alte meserii. Secretarul general al parti­dului a fost informat, de asemenea, că strînsa colaborare dintre liceu şi combinatul de utilaj greu se dove­deşte rodnică, iar desfăşurarea prac­ticii direct in secţiile de producţie în­lesneşte nu numai însuşirea temei­nică a tainelor meseriei, ci şi a spi­ritului muncitoresc, revoluţionar, de dăruire în muncă. Apreciind rezultatele bune obţi­nute pînă acum, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat educatori­lor, cadrelor din conducerea com­binatului să asigure şi în viitor pregătirea în cele mai bune con­diţii a elevilor, pentru a putea de­veni muncitori în profesia aleasă, oameni cu o înaltă conştiinţă revo­luţionară. Adresindu-se grupurilor de elevi aflaţi în şcoală, secretarul general al partidului le-a urat un an şco­lar rodnic, cu rezultate cit mai bune, multă sănătate şi fericire. Elevii au mulţumit din inimă pentru aceste urări părinteşti, pen­tru grija ce le-o poartă lor, tuturor şcolarilor ţării. Vizita de lucru pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu o întreprinde, îm­preună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, în judeţul Cluj a inclus şi o puterni­că bază de cercetare şi producţie — FILIALA INSTITUTULUI DE CERCETARE ŞTIINŢIFICA ŞI INGINERIE TEHNOLOGICA PENTRU ECHIPAMENTE E­­NERGETICE. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu le-au fost exprimate, intr-un cadru săr­bătoresc, cele mai vii mulţumiri pentru vizită, satisfacţia deosebită a întregului colectiv pentru posi­bilitatea de a putea prezenta citeva din realizările şi preocupările sale. Directorul unităţii, Ion Alexandru Berindan, subliniază că programele prioritare de cercetare vizează, între altele, crearea de instalaţii şi uti­laje pentru valorificarea superioară a lignitului şi reducerea consu­mului de hidrocarburi. Vizitînd halele de microproducţie industrială şi experimentări, labora-­ torul metalurgic — unde se valorifi­că şpanuri de oţel inoxidabil — hala de maşini-unelte şi pompe dozatoare, ca şi standul de încercare a pompe­lor, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu au cuvinte de apreciere pentru rezultatele obţi­nute de cei ce-şi desfăşoară activita­tea în această modernă bază de cer­cetare şi producţie, recomandindu-le să-şi concentreze în continuare efor­turile pentru producerea prioritară a acelor maşini şi instalaţii care se mai procură din import. O deosebită atenţie a fost acordată, în cadrul rodnicului dialog de lucru ce s-a desfăşurat aici, programului de înlocuire a hidrocarburilor cu lignit, precum şi sistemei de cazane concepute în acest scop, relevindu-se avantajul sortării cărbunelui, în ve­derea eliminării unor transporturi inutile de steril. Luînd cunoştinţă de soluţiile tehnice propuse in acest sens şi îndeosebi de eficienta arde­rii diferitelor sorturi de cărbune în cazane adecvate, realizate în mod special pentru acest scop, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut să se facă totul pentru reducerea în continuare a costului încălzirii. Pe linia unor asemenea preocupări se înscrie şi in­stalaţia experimentală de gazeificare sub presiune a lignitului. Şi cu acest, prilej, gazdele mulţumesc din toată inima tovarăşei academician doctor inginer Elena Ceauşescu pentru spri­jinul personal acordat în materiali­zarea acestei instalaţii, finanţate de Consiliul Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie. Examinînd-o cu atenţie, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indi­cat specialiştilor să treacă cit mai repede la faza pilot industrial. In timpul vizitei au fost prezen­tate şi o serie de preocupări de per­spectivă privind valorificarea crengi­lor rămase din exploatările forestie­re. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a cerut ca instalaţia destinată acestui scop să fie realizată cit mai repede, urmind ca pe baza experimentărilor să se fundamenteze eficienţa eco­nomică a procedeelor propuse. La rindul său, tovarăşa Elena Ceauşescu a recomandat să se aibă in vedere şi chimizarea acestor deşeuri lem­noase. Răspunzînd entuziasmului mani­festat faţă de vizită de către acest harnic colectiv de cercetători, mun­citori, tehnicieni şi proiectanţi, se­cretarul general al partidului a arătat că va reveni în mijlocul lor atunci cînd instalaţiile amintite vor fi gata, pentru a le vedea rezultatele muncii. Directorul unităţii a mulţumit res­pectuos pentru vizită, pentru obser­vaţiile şi indicaţiile deosebit de preţioase date de tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu in cadrul acestui fructuos dialog de lucru, pentru tot ceea ce face conducerea partidului şi statu­lui nostru pentru progresul ştiinţei şi tehnicii româneşti. In continuare a fost vizitată FA­­ CULTATEA DE MECANICĂ a Institutului politehnic din Cluj- Napoca — unitate reprezentativă a învăţămîntului tehnic superior ro­mânesc. La sosirea pe platoul din faţa fa­cultăţii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu sunt in­­timpinaţi cu puternice urale şi ova­ţii, cu cele mai calde sentimente de dragoste şi preţuire. Mii de tineri şi tinere, studenţi şi elevi — români, maghiari şi de alte naţionalităţi — scandează cu putere „Ceauşescu — tinerii !“, alăturare ce dă expresie profundei lor recunoş­tinţe pentru minunatele condiţii de viaţă şi studiu de care beneficiază, pentru grija şi atenţia părintească pe care tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu le acordă în permanenţă tinerei generaţii a patriei noastre socialiste. Secretarul general al partidului a fost intimpinat, la sosire, de Ion Teoreanu, ministrul educaţiei şi în­­văţămintului, Pantelimon Găvănescu, prim-secretar al C.C. al U.T.C., Tudor Mohora, preşedintele Consiliului Uniunii Asociaţiilor Studenţilor Co­munişti din România, Poliana Cris­­tescu, preşedinta Consiliului Naţio­nal al Organizaţiei Pionierilor, Ionel Vlad, rectorul Universităţii „Babeş- Bolyai“, preşedintele Consiliului rectorilor din municipiul Cluj-Na­­poca, de membri ai birourilor co­mitetelor de partid din institutele clujene de învăţămint superior. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu sunt invitaţi de către rectorul Institutului poli­tehnic din Cluj-Napoca, Palfalvy Attila, să viziteze, la început, labo­ratoarele Facultăţii de mecanică — nouă şi modernă unitate de invăţă­­mînt, amplasată pe platforma indus­trială a municipiului ca urmare a indicaţiilor date de secretarul gene­ral al partidului cu prilejul vizitei de lucru efectuate în acest centru universitar al ţării în anul 1972. Am­plasarea unităţii în această zonă a oraşului creează bune condiţii de colaborare cu unităţile industriale din imediata sa vecinătate, de inte­grare eficientă a învăţămîntului cu cercetarea şi producţia. Sunt vizitate laboratorul de hidraulică, secţia de prototipuri şi microproducţie şi me­talurgia pulberilor, laboratorul de elaborat pulberi metalice şi cel de maşini-unelte. Tovarăşului Nicolae Ceauşescu, to­varăşei Elena Ceauşescu le sunt pre­zentate noi tipuri de maşini, utilaje şi instalaţii concepute şi realizate de cadrele didactice , şi studenţii facul­tăţii, între care standuri serie zero şi agregate prototip, aparatură pen­tru mijloace de învăţămint, motoare speciale pentru automatizarea unor instalaţii industriale şi roboţi. Reţine atenţia in mod deosebit in­stalaţia de intrurare în plasmă „Ni­tron 10“, realizată în colaborare cu întreprinderea „Metalotehnica“ din Tîrgu Mureş şi care, recent, a fost medaliată cu aur la Târgul internaţio­nal de la Leipzig. Luind cunoştinţă de rezultatele ac­tivităţii desfăşurate de colectivul fa­cultăţii in domeniul metalurgiei pul­berilor, al obţinerii de pulberi meta­lice din aliaje şi elaborării de tehno­logii pentru realizarea de piese cu ca­racteristici speciale din pulberi meta­lice, precum şi de recuperare a unor metale rare din piese uzate, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au cerut specialiştilor să-şi sporească eforturile în vederea creş­terii aportului lor în acest domeniu de mare importanţă pentru economia naţională, urgentării aplicării în practică a rezultatelor cercetărilor. S-a indicat ca pe viitor să se aibă în vedere şi recuperarea pulberilor din apele reziduale, precum şi din atmos­feră. S-a vizitat în continuare o expozi­ţie organizată în holul facultăţii, care pune în relief dezvoltarea mul­tilaterală a învăţămintului superior clujean în ultimii 18 ani, succesele dobîndite în procesul legării lui de cerinţele producţiei materiale, contri­buţia acestuia la înflorirea economiei naţionale. In prima secţiune, expoziţia înfăţi­şează structura învăţămîntului supe­rior din Cluj-Napoca, ce cuprinde şase institute de învăţămint superior, cu 19 facultăţi şi 89 de secţii, in care studiază 21 230 de tineri. Este ilustra­tă puternica bază materială a invăţă­­mîntului­ superior clujean, care însu­mează 114 664 mp spaţii de invăţă­­mint, 47 783 metri pătraţi de labora­toare şi ateliere, circa 7 000 mp spaţii de producţie şi microproducţie, circa 13 000 de locuri în cămine studen­ţeşti. Se relevă că la Cluj-Napoca, alături de studenţi români, se pre­gătesc aproape 3 000 de tineri din 63 de ţări, expresie elocventă a politi­cii partidului şi statului nostru de promovare pe scară largă a relaţiilor de colaborare şi cooperare pe multi­ple planuri cu toate statele lumii. Expoziţia pune în lumină, de­ ase­menea, rezultatele activităţii de per­fecţionare a procesului de învăţă­mint, precum şi preocupările insti­­tutelor de învăţămint, superior clu­jene pentru soluţionarea unor teme de mare Însemnătate economică Înscrise în programele prioritare ale Consiliului Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie şi ale institutelor cen­trale de cercetări. Este ilustrată, de asemenea, contribuţia valoroasă a institutelor de învăţămint superior la dezvoltarea bazei de materii prime, energie şi combustibili, la înfăptui­rea noii revoluţii agrare. Apreciind rezultatele ce se reflec­tă şi prin intermediul expoziţiei, to­varăşul Nicolae Ceauşescu a cerut specialiştilor institutului agronomic din localitate să-şi sporească efortu­rile pentru ca rezultatele activităţii lor ştiinţifice să se regăsească in ni­velul producţiei vegetale şi animale a unităţilor agricole ale judeţului, in sporirea randamentului terenului a­­gricol, astfel incit judeţul Cluj să ocupe un loc fruntaş pe ţară in acest domeniu. O largă reflectare şi-a găsit în expoziţie participarea tineretului stu­dios la edificarea unor obiective e­­conomice si social-culturale in ca­drul acţiunilor organizate pe şantie­rele naţionale ale tineretului, la Festivalul naţional „Cintarea Româ­niei“, ca şi la activitatea sportivă desfăşurată sub genericul „Daciadei“. O secţiune aparte a ilustrat prin­cipalele aspecte ale structurii şi dez­voltării învăţămintului gimnazial, li­ceal şi profesional, ale preocupărilor privind legarea tot mai accentuată a învăţămîntului de toate gradele cu cercetarea şi producţia. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu au cerut factor­ilor de răspundere să ia măsuri pentru înfiinţarea unor noi şcoli profesionale in municipiu, astfel incit să crească , ponderea copiilor cuprinşi în această formă de invăţă­­mint.­­ Atmosfera sărbătorească, de adin­­ea recunoştinţă, de dragoste fier­bin­­te faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de tovarăşa Elena Ceauşescu s-a regăsit pe întreg parcursul vizitei întreprinse la Fa­cultatea de mecanică a Institutului politehnic clujean. In semn de profund omagiu adus conducătorului partidului şi statului, de stimă şi preţuire a activităţii sale puse in slujba progresului şi prosperităţii patriei, studenţii, cadrele didactice şi- n elevii. Clujeni au oferit oaspe­ţilor dragi lucrări de artă purtînd semnătur­a unor talentaţi tineri stu­dioşi, un mesaj-angajament în care se afirmă hotărîrea de a nu-şi pre­cupeţi eforturile pentru a traduce cu hotărâre în viaţă sarcinile ce re­vin învăţămîntului din documentele şi hotărîrile Congresului al XII-lea şi Conferinţei Naţionale ale parti­dului. Luindu-şi rămas bun de la gazde, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Vă felicit pentru rezultatele ob­ţinute, cu prilejul deschiderii noului an de invăţămint, şi urez ca anul viitor să obţineţi rezultate cit mai bune in toate treptele de invăţămint, începind cu invăţămîntul superior si problemele de cercetare, care să fie generalizate cit mai rapid, astfel in­cit Clujul să poată să se prezinte cu succese tot mai mari in acest dome­niu“. La ieşirea din clădirea facultăţii, tinerii au dat din nou glas senti­mentelor lor de dragoste faţă de conducătorul partidului şi statului, scandind cu aceeaşi puternică însu­fleţire numele partidului şi , al secre­tarului său general, indisolubil lega­te intr-un simbol al devenirii Româ­niei socialiste. Adresîndu-se celor prezenţi, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Dragi tovarăşi, Doresc să vă adresez cele mai calde felicitări cu prilejul deschiderii nou­lui an de invăţămint.. Ne-au făcut o deosebită plăcere vi­zita pe care am făcut-o şi la această facultate, şi la liceul industrial, re­zultatele obţinute in anii precedenţi, preocuparea pentru legarea mai strinsă cu cercetarea şi producţia, unele rezultate bune, şi, aşa cum am spus pe parcurs, sper că se va ac­ţiona cu concentrarea mai puternică a forţelor incit să fie finalizate mai rapid toate problemele, începind cu domeniul cercetării, şi să se treacă la aplicarea lor in producţie. Urez ca noul an de invăţămint să se desfăşoare in condiţii cit mai bune. Aveţi condiţii minunate şi pentru invăţămint, şi pentru cercetare şi producţie. Realmente se poate rea­liza in viaţă această strinsă legătură in trei aceste trei sectoare de activi­tate — invăţămint, cercetare şi pro­ducţie, care sint hotărîtoare pentru făurirea socialismului, pentru ridi­carea bunăstării generale a po­porului, încă o dată vă doresc rezultate cit mai bune, multă sănătate şi multă fericire !“. Vizita de lucru în zona industria­lă Someş-Nord a municipiului Cluj- Napoca a continuat la SECŢIA SPECIALIZATĂ IN PRODU­CEREA MAŞINILOR PENTRU FILATURI A ÎNTREPRINDE­RII „UNIREA“, cea mai mare unitate producătoare de maşini tex­tile din ţara noastră. Aici se reali­zează întreaga gamă de maşini de cardat pentru prelucrarea firelor textile, piese de schimb, un larg sor­timent de scule, dispozitive şi verifi­catoare necesare procesului de pro­ducţie. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost întimpinaţi de Alexandru Necula, ministrul industriei construc­ţiilor de maşini-unelte, electrotehni­că şi electronică, de reprezentanţi ai Centralei industriale de maşini şi uti­laje pentru industria uşoară, de membri ai consiliului de conducere ai întreprinderii. Directorul întreprinderii, Ioan Giurgea, pr­ezintă modul in care au fost transpuse in viaţă indicaţiile date de secretarul general al parti­dului la precedenta vizită în între­prindere, menţionând că in acest in­terval capacitatea de producţie a crescut cu incă două unităţi, au fost asimilate in producţie noi tipuri de maşini şi utilaje pentru prelucrarea fibrelor textile. Se arată că pentru diversificarea producţiei s-a folosit pe scară largă tipizarea şi speciali­zarea maşinilor aflate in fabricaţie aici şi în alte unităţi de profil din ţară. Astfel, prin creşterea gradului de unificare a maşinilor de cardat, sunt fabricate utilaje cu parametri tehnico-funcţionali superiori, cu o productivitate ridicată. La realizarea noilor utilaje complexe a contribuit şi institutul politehnic din localitate. Gazdele prezintă, în continuare, nu­meroase maşini, utilaje şi subansam­­ble realizate prin autodotare, ce pot fi folosite atît în întreprinderea lor, cit si in alte unităţi constructoare de maşini din ţară, produse a căror înal­tă tehnicitate şi eficienţă economică le fac competitive cu cele de pe piaţa externă. Apreciind rezultatele obţinu­te de harnicul colectiv clujean, tova­răşul Nicolae Ceauşescu a indicat conducerii întreprinderii să treacă la dezvoltarea producţiei de maşini­­agregat şi, pe această bază, la reali­zarea unor linii de prelucrare auto­mată a metalului. In timpul vizitei, secretarul gene­ral al partidului a examinat împreu­nă cu reprezentanţii ministerului şi specialiştii întreprinderii stadiul rea­lizării unor programe prio­ritare, in­tre care cele pentru fabricarea de maşini textile destinate prelucrării materialelor refolosibile, de utilaje pentru fabricile de apă, indicînd să se acţioneze in continuare în vede­rea intrării lor grabnice în producţia de serie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a recomandat, de asemenea, să se continue lucrările de dezvoltare a procedeelor tehnologice noi, care să asigure o pro­ductivitate sporită şi consumuri de material mai mici. Pe parcursul vizitei, secretarul general al partidului, constatând că suprafeţele de producţie nu sunt fo­losite în mod corespunzător, a cerut ministerului, centralei şi întreprin­derii să ia măsuri pentru o utilizare mai raţională a acestora. Oamenii muncii din această mo­dernă unitate s-au angajat să ma­terializeze întocmai indicaţiile şi re­comandările secretarului general al partidului, să-şi amplifice eforturile pentru îndeplinirea exemplară a sarcinilor de plan pe 1983, pe între­gul cincinal. Luindu-şi rămas bun de la colec­tivul de muncă al întreprinderii „Unirea“, tovarăşul Nicolae Ceauşescu a spus : „Dragi tovarăşi, vă adresez felicitări pentru rezultatele pe care le-aţi obţinut şi vă urez să realizaţi produse superioare, de înaltă tehni­citate, care să asigure creşterea pro­ductivităţii muncii“. De-a lungul traseului străbătut de coloana oficială, de la „Unirea“ şi pină la ÎNTREPRINDEREA DE PORŢELANURI „IRIS", următorul obiectiv vizitat, mii de , clujeni fac o entuziastă manifestaţie de dragoste şi stimă tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. La sosirea în întreprindere, tovară­şul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu sunt salutat­ de Lina Ciobanu, ministrul industriei uşoare, de membri ai consiliului de conduce­re al Întreprinderii. In halele de producţie, secretarul general al partidului este informat de către directorul Întreprinderii, Alexandru Şerban, că, pe cele opt luni care au trecut din acest an, unitatea şi-a realizat principalii indicatori de plan, inr­egistriind însemnate sporuri la pr­oducţia-marfă, producţia netă, productivitatea muncii şi beneficii. Colectivul s-a mobilizat plenar, în urna indicaţiilor primite la preceden­ta vizită, şi a reuşit să reducă greu­tatea pe unitatea de produs, realizîr­d obiecte mai suple, mai uşoare, cu o eficienţă economică superioară. Se­cretarul general al partidului a sub­liniat necesitatea continuării la sca­ră largă a acestei acţiuni, cu efecte economice favorabile asupra costuri­lor de producţie. Se vizitează apoi secţia de por­ţelan artistic, construită în urma recomandărilor făcute de tovarăşul Nicolae Ceauşescu pentru ridicarea gradului de valorificare a materiilor prime. In atelierul de de­corare, unde se conferă porţelanului calităţile unor adevărate opere de artă, secretarul general al partidului examinează citeva obiecte de mare frumuseţe. Se vizitează, in continua­re, atelierul de modelare, unde tova­răşul Nicolae Ceauşescu discută cu tinăra muncitoare din Ţara Moţilor Mariana Gabrian, ale cărei mîini is­cusite împletesc minunate brodex­ii din porţelan. Se intră apoi în muzeu, care găz­duieşte cele mai reprezentative crea­ţii ale muncitorilor întreprinderii, de la înfiinţarea acesteia, in 1922, şi pină astăzi. Sunt examinate exponate de mare rafinament artistic, care incor­porează un mare volum de ma­noperă ce ridică mult gradul de valorificare a materiei prime. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a indi­cat să se acorde o mai mare aten­ţie dezvoltării şi diversificării pro­ducţiei pentru export, să se creeze produse competitive, capabile să sa­tisfacă exigenţele beneficiarilor ex­terni. Secretarul general al partidului se opreşte apoi cu viu interes la stan­dul cu ceramică românească, a cărei producţie industrială a debutat in 1981. Luîndu-şi rămas bun de la gazde, secretarul general al partidului a spus : „Doresc să vă adresez felici­tări pentru rezultatele pe care le aveţi pină acum. Am constatat cu multă satisfacţie progresele înregis­trate, creşterea indicilor de calitate a produselor, dar, in acelaşi timp, ţinind seama de exigenţele crescin­­de, de condiţiile bune pe care le aveţi, trebuie să acţionaţi pentru a obţine rezultate şi mai bune, pro­duse de calitate mai bună“. Secreta­rul general al partidului a cerut ca produsele realizate la „Iris“ să fie dintr­e cele mai bune din Europa, atît din punct de vedere al calităţii, cit şi al eficienţei economice, şi a urat colectivului întreprinderii succese tot mai mari, multă sănătate şi fe­ricire. In cursul dupâ-amiezii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu au fost oaspeţi ai munici­piului Dej, localitate ce s-a înscris, in ultimii ani, pe verticala dezvoltă­rii industriale. în acest frumos oraş de la confluenţa Someşului Mare cu Someşul Mic s-au ridicat şi se află in construcţie importante întreprin­deri chimice, de industrie alimenta­ră, de materiale de construcţii, s-a modernizat triajul complexului de căi ferate, In prezent, unităţile indus­triale realizează o producţie anuală de circa 3 miliarde lei. Treptat, in noile blocuri de pe Dealul Flo­rilor s-au mutat circa 20 000 de oameni ai muncii, cifră ce echi­valează cu întreaga populaţie a oraşului din anul 1975. Municipiul şi-a schimbat înfăţişarea de la an­ la an, s-a îmbogăţit cu un spital mo­dern, o policlinică, două licee indus­triale, viaţa celor aproape 50 000 de locuitori, români, maghiari şi de alte naţionalităţi, înregistrînd transfor­mări calitative esenţiale. Amintindu-şi cu profundă recunoş­tinţă de precedenta vizită la Dej a conducătorului partidului şi statului nostru, în 1970, cînd au fost abordate probleme legate de dezvoltarea şi configuraţia ulterioară a or­aşului, ce­tăţenii acestui municipiu transilvan au aşteptat intilnirea cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu ca pe o mare săr­bătoare. Stadionul municipal, unde a aterizat elicopterul prezidenţial, era pavoazat cu drapele roşii şi tricolore. Numeroşi locuitori purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu. Pe o mare pancartă se putea citi „Ceauşescu — eroism. România — comunism cuvinte ce exprimă sin­tetic înalta apreciere de care se bu­cură activitatea neobosită a secreta­rului general al partidului, consacra­tă sporirii bunăstării celor ce mun­cesc, construirii socialismului și co­munismului in patria noastră. La coborirea din elicopter, tovară­șul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi cu deosebită căldură de primul secretar al comitetului municipal de partid, primarul municipiului Dej, Teodor Maier, de alţi reprezentanţi ai orga­nelor locale de partid şi de stat. Pio­nieri şi şoimi ai patriei au oferit bu­chete de flori. Prin urale şi aplauze puternice, cei prezenţi au dat glas sentimentelor de adincă dragoste şi preţuire pe care le nutresc faţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, cel mai iubit fiu al naţiunii noastre, căruia îi arată cu toată căldura inimilor lor recunoştinţa pentru grija faţă de dez­voltarea oraşului in care trăiesc şi muncesc, a judeţului lor, a întregii ţări. Bucuria de a-1 avea din nou in mijlocul lor, exprimată atît la sosire, cit şi pe întregul traseu străbătut pînă la platforma indus­trială, s-a regăsit deplin în urarea : (Continuare în pag. a III-a) VIZITA DE LUCRU A TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNĂ CU TOVARĂŞA ELENA CEAUŞESCU, IN JUDEŢUL CLUJ Recunoştinţă fierbinte pentru grija părintească faţă de tinăra generaţie La una din secţiile întreprinderii de maşini textile „Unirea" SCINTEIA — joi 15 septembrie 1983

Next