Scînteia, septembrie 1984 (Anul 53, nr. 13070-13095)

1984-09-15 / nr. 13082

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNIȚI-VĂ! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LIV Nr. 13 082 Sîmbătă 15 septembrie 1984 6 PAGINI-50 BANI La posturile de radio şi televiziune Cu prilejul vizitei de lucru in judeţul Timiş a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al P.C.R., preşedinte­le Republicii Socialiste Româ­nia, şi al deschiderii anului de invâţămînt 1984—1985, astăzi va avea loc în municipiul Ti­mişoara o adunare populară, pe care posturile de radio și televiziune o vor transmite direct, in jurul orei 10,30. * 1 ­n aceeaşi atmosferă de vibrant ataşament faţă de partid şi secretarul său general, sub semnul angajării ferme de a întimpina Congresul al Xlll-lea al partidului cu realizări cit mai importante in toate domeniile, ieri a continuat Vizita de lucru a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, in judeţul Timiş Pretutindeni, oamenii muncii au dat glas voinţei fierbinţi a întregului partid, a întregului popor ca, la apropiatul forum al comuniştilor români, tovarăşul Nicolae Ceauşescu să fie reales în suprema funcţie de secretar general al partidului — chezăşia sigură a edificării societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintării neabătute a României spre comunism Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Repu­blicii Socialiste România, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a continuat, vineri, vizita de lucru d­in judeţul Timiş. Au participat tovarăşii Emil Bobu, Ion Ursu, Silviu Curticeanu, Nicu Ceauşescu. Reint­lnirea secretarului general al partidului cu colective muncitoreşti din acest judeţ s-a desfăşurat în aceeaşi atmosferă entuziastă, de in­tensă bucurie şi deplină satisfacţie de a-l saluta, în mijlocul lor, pe conducătorul iubit şi stimat, ctitorul României moderne, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui vastă operă înnoi­toare marchează cea mai fertilă epocă din istoria patriei. Frumosul oraş de pe Bega, Îmbră­cat, in cinstea distinşilor oaspeţi, în haine festive, cunoaşte din primele ore ale dimineţii freamătul marilor sărbători. Mii şi mii de cetăţeni, tineri şi vîrstnici, bărbaţi, femei, pionieri şi şoimi ai patriei, au for­mat adevărate culoare vii pe stră­zile oraşului. Ei purtau portrete ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi tovarăşei Elena Ceauşescu, drapele roşii şi tricolore, pancarte cu urări la adresa partidului şi statului, a secretarului general­­ al partidului, preşedintele Republicii. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, to­varăşa Elena Ceauşescu au fost întîmpinaţi cu cele mai alese sen­timente de dragoste şi stimă, de profundă recunoştinţă de timişoreni, care ştiu că marile transformări revoluţionare petrecute în toate do­meniile sunt indisolubil legate de numele şi activitatea secretarului general al partidului. Zecile de mii de cetăţeni veniţi în întimpinare scandau cu însufleţire „Ceauşescu— P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“, „Ceauşescu reales, la al XIII-lea Congres !“, exprimînd, şi în acest mod, deplina aprobare faţă de politica internă şi externă a parti­dului şi statului nostru. Intr-o pu­ternică unitate de cuget şi simţire, ei au dat glas, odată cu întreaga ţară, dorinţei fierbinţi ca, la apro­piatul forum al comuniştilor români, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, revo­luţionarul neobosit, să fie reales în suprema funcţie de secretar ge­neral al partidului — chezăşie sigură a edificării societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate şi înaintării ferme a României spre comunism. Dialogul de lucru al tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu colective de oameni ai muncii, cu reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, ai unor ministere şi instituţii centrale s-a concentrat asupra căilor de dezvoltare, în continuare, a in­dustriei timişene, asupra măsurilor ce se impun pentru ridicarea, pe noi trepte de eficienţă şi calitate, a in­tregii activităţi economice, astfel in­cit acest judeţ să îşi aducă o con­tribuţie şi mai importantă la dez­voltarea generală a ţării. Primul obiectiv vizitat a fost ÎN­TREPRINDEREA MECANICĂ TIMIŞOARA, unitate reprezenta­tivă a industriei noastre construc­toare de maşini miniere. Datorită unei bogate experienţe acumulate, întreprinderea a devenit, din anul 1981, la indicaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, unitate coordonatoare pe ţară în domeniul producţiei de uti­laj minier de suprafaţă şi adîncime. La sosire, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost salutaţi de Petre Preoteasa, ministrul industriei construcţiilor de maşini, de membri ai conducerii centralei industriale de resort şi ai consiliului oamenilor muncii din în­treprindere. Erau de faţă Cornel Pacoste, prim­­secretar al Comitetului judeţean Ti­miş al P.C.R., Petru Moţ, primarul municipiului Timişoara, alţi repre­zentanţi ai organelor locale de partid şi de stat. O formaţie alcătuită din membri ai gărzilor patriotice şi tineri din deta­şamentele de pregătire pentru apă­rarea patriei a prezentat onorul. Ti­nere muncitoare au oferit distinşilor oaspeţi buchete de flori. Prin intermediul unor machete şi grafice, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu au fost informaţi de directorul unităţii, Io­­niţă Bagiu, că întreprinderea, dis­­punind de o dotare tehnică modernă, s-a dezvoltat continuu. Din datele prezentate a reţinut atenţia faptul că, in perioada 1965—1984, uni­tatea şi-a sporit producţia-marfă de 9,9 ori, producţia netă de 16,1 ori, iar productivitatea , mun­cii a crescut de 4,75 ori. Aceste succese au fost obţinute ca urmare a aplicării în producţie,, a sarcinilor şi indicaţiilor date de secretarul ge­neral al partidului în timpul celor 11 vizite făcute în această unitate, tot atitea prilejuri pentru stabilirea de măsuri concrete in vederea creş­terii şi diversificării producţiei, îm­bunătăţirii indicilor de calitate, per­fecţionării organizării şi conducerii producţiei. (Continuare în pag. a IlI-a) În faţa unei machete se analizează dezvoltarea întreprinderii mecanice din Timişoara Momente din timpul vizitei la „Expoziţia realizărilor învăţămintului gimnazial şi liceal din judeţul Timiş"* (fotografia din stingă) şi la „Expoziţia realizărilor economiei judeţului Timiş" (fotografia din dreapta) Recoltele toamnei­ strinse, transportate și depozitate fără intirziere, cu maximă grijă pentru evitarea pierderilor! Cea de-a doua parte a lunii sep­tembrie marchează o intensificare a lucrărilor agricole de toamnă. In zilele ce vor urma se va trece masiv la recoltarea tuturor culturilor şi, concomitent, la insămînţarea cereale­lor de toamnă. Pentru ca toate roa­dele din cimp, grădini, livezi şi vii să fie strinse, transportate şi depozitate în timp cit mai scurt, astfel incit ni­mic din recoltă să nu se piardă, este absolut necesar ca în toate unităţile agricole să se asigure o temeinică organizare a muncii, participarea la recoltare a tuturor lucrătorilor de pe ogoare, a tuturor locuitorilor de la sate. „Se impun măsuri hotărite pen­tru stringerea la timp a recoltei, fără nici o pierdere — sublinia tovarășul NICOLAE CEAUȘESCU la recenta Consfătuire de lucru de la C.C. al P.C.R. Avem condiţii corespunză­toare ca să efectuăm aceste lucrări intr-un termen redus — la floarea­­soarelui de cel mult 10 zile, la po­rumb de circa 30 de zile — să ne încadrăm cu stringerea in citeva zile a fasolei, soiei, să stringem la timp cartofii şi, in conformitate cu eşalonarea stabilită, a sfeclei de za­hăr“, în lumina acestor, sarcini, or­ganele şi organizaţiile de partid au datoria să acţioneze ferm, responsa­bil pentru buna organizare şi desfă­şurare a campaniei de toamnă, să mobilizeze puternic pe oamenii mun­cii din agricultură, pe toţi locuitorii satelor la stringerea recoltei, astfel ca roadele acestei toamne să fie puse cit mai repede la adăpost. Care este stadiul lucrărilor de recoltare şi care sunt priorităţile acestor zile ? FLOAREA-SOARELUI a fost re­coltată pină în seara zilei de 13 sep­tembrie, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, de pe 64 la sută din su­prafaţa cultivată. Miercuri, printr-o telegramă adresată C.C. al P.C.R., to­varăşului Nicolae Ceauşescu, de Co­mitetul judeţean Olt al P.C.R., s-a anunţat încheierea recoltării florii­­soarelui de pe suprafeţele unde pro­ducţia este destinată consumului. Această lucrare a fost efectuată pe mai bine de 80 la sută din suprafaţa cultivată şi în unităţile agricole din judeţele Timiş, Dolj şi Constanţa. Din analiza stadiului lucrărilor în prima zonă agricolă a ţării, unde culturile de floarea-soarelui au ajuns mai repede la maturitate, rezultă însă că recoltarea este intimată mai ales în judeţele Giurgiu, Tulcea şi Buzău din zona I. De bună seamă, şi in alte judeţe este necesar să se acţioneze cu toate forţele la strin­gerea acestei culturi. Timpul uscat şi călduros din prima parte a lunii septembrie a fost foarte favorabil pentru floarea-soarelui, grăbind coa­cerea acesteia, ceea ce a permis folosirea cu randament sporit a combinelor. Desigur, pentru agricul­tură ar fi necesară o ploaie bună. Dar la floarea-soarelui aceasta ar stînjeni lucrările. Iată de ce, fiecare zi cu timp uscat şi călduros trebuie acum folosită din plin la recoltare. Sub nici un motiv nu se mai poate admite tergiversarea stringerii aces­tei culturi! De aceea, în judeţele unde floarea-soarelui nu s-a copt uniform este nevoie să se organizeze recoltarea manuală, măsură deosebit de utilă pentru prevenirea pierderi­lor de seminţe. FASOLEA PENTRU BOABE tre­buia strinsă şi depozitată, pînă la această dată, de pe întreaga supra­faţă cultivată în ogor propriu. Or, potrivit datelor furnizate de ministe­rul de resort, în seara zilei de 13 sep­tembrie mai era de strîns recolta de pe 9 la sută din suprafaţa cultivată. Merită consemnat faptul că această lucrare s-a încheiat in unităţile agri­cole din 15 judeţe. Sunt însă judeţe mari cultivatoare unde fasolea este bine coaptă, dar rezultatele la recol­tat se situează sub media zonei : Călăraşi şi sectorul agricol Ilfov — din zona I . Gorj, Argeş şi Neamţ — din zona a doua ; în zona a treia, exceptind judeţele Sibiu şi Hunedoa­ra, care au încheiat această lucrare, suprafeţele de pe care a fost strinsă recolta sunt mici, iar in unele judeţe această lucrare nu a început. Odata cu măsurile ce trebuie luate in ve­derea încheierii grabnice a recoltării fasolei, este necesar să fie intensifi­cate treieratul, transportul şi livrarea acestui produs, astfel incit să se prevină pierderile de orice fel. CULESUL PORUMBULUI, care ocupă cele mai mari suprafeţe intre culturile ce se recoltează toamna, este acum ,în plină actualitate. Cu toate că faţă de alţi ani vegetaţia este mai întîrziată, în multe locuri hibrizii timpurii au dat în copt. Ca atare, s-a trecut din plin la cules. Pînă la această dată, cele mai mari suprafeţe cu porumb au fost culese în judeţele Olt, Timiş şi Dolj. In schimb, în unităţile agricole din ju­deţele Teleorman, Arad şi Călăraşi. (Continuare în pag. a II-a) — coordonate ale muncii vieţii şi izbinzilor viitoare ale poporului O luminoasă fereastră spre viitorul patriei şi al oamenilor ei Da, toate cite fac azii parte din viaţa noastră obişnuită au fost cîndva doar năzuinţe ale noastre ; şi faptul că în acest al patruzecilea an de dez­voltare liberă, socialistă. România industrială este de peste 100 de ori mai puternică iar holdele ţării rodesc de 7 ori mai bogat, şi faptul că peste 81 la sută din cetăţenii ţării locuiesc în case noi, iar un sfert din populaţie învaţă, şi... ............... ■ Măreţele înfăptuiri care la gloriosul jubileu al revoluţiei din August 1944 au împodobit bilanţul, fără asemănare în întreaga dezvoltare isto­­rico-socială a patriei noastre, sint un fundament solid, de la a cărui înălţime poporul îşi scrutează astăzi istoria in viitorul cincinal si mai departe, pînă la sfirşit de mileniu. Istorie ştiinţific prefigurată în proiectul de Directive ale Congresului al XIII-lea al partidului, docu­ment asupra căruia îşi concentrează în aceste zile atenţia fiecare om al muncii, fiecare cetăţean al patriei, cu legitima mindrie de a se şti participant nemijlocit la făurirea viitorului nostru comun, cu hotărirea neclintită de a nu-şi precupeţi eforturile pentru a se regăsi prin munca proprie in împlinirile generale prefigurate de Congresul al XIII-lea. „Noi, muncitorii, ne simţim nu numai implicaţi, ci angajaţi cu toate forţele" — Noi, muncitorii, ne simţim mo­bilizaţi, angajaţi cu mintea, cu sufle­tul şi braţele astea, cu toate forţele noastre, pentru ca prevederile proiec­tului­­ de Directive să devină faptă — a început tovarăşul Marin T. Ioniţa, strungar la întreprinderea bucureş­­teană „Aversa“. Erou al Muncii So­cialiste. Să pornim de la una din pre­vederile proiectului de Directive, cea referitoare la construcţia de maşini, care se va dezvolta intr-un ritm anual de 7—7,5 la sută , sau de la faptul că in 1990 peste 96 la sută din producţia-marfă a noastră va fi reînnoită şi reproi­ectată. Pom­pele pe care le producem noi sunt destinate tuturor sectoarelor-cheie ale economiei : sistemele de irigaţii, chimia, industria energetică, cea extractivă etc. Ei bine, toate acestea nu vor mai fi simple pompe uzua­le, ci de înaltă tehnicitate. Lucrate cu maşini perfecţionate, de oameni cu o înaltă calificare. Aşa incit pro­dusele noastre vor putea sta (stau şi acum) oricînd alături de cele mai bune din lume. La noi e o vorbă : ce stă pe loc îmbătrineşte. Iar nouă, clasei muncitoare, nu ne place statul pe loc. întinerim deci, chiar noi, ăştia mai virstnici, odată cu pro­ducţia. Dar nu numai prin asta, întinerim şi prin viaţa nouă pe care o ducem, şi prin generaţiile noi de muncitori care se ridică. Eu am vreo 50 de tineri pe care i-am învăţat nu numai meserie, ci şi mîndria de a se şti că fac parte din clasa conducătoare în societatea noastră. Unii lucrează alături de mine, alţii m-au Întrecut chiar. — De exemplu... — Să zicem, fiul cel mare. Vasîle, care a Început ca ucenic. Iar acum de Directive ale Congresului al Xlll-lea al P.C.R. e inginer. Celălalt. Constantin — electronist. Soţia. Ioana — munci­toare. Toţi la .Aversa“. Aşa incit, discutînd prevederile proiectului de Directive, considerăm mereu aceasta ca o problemă de viitor a întregii familii. Viitor pe care Congresul al XIII-lea o va prefigura cu certi­tudine ştiinţifică. Iar una din ga­ranţiile cele mai sigure că acest vi­itor va deveni realitate o constituie prezenţa in fruntea partidului nos­tru, a patriei, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, a cărui realegere in funcţia supremă a partidului o susţinem din întreaga noastră fiinţă. prin faptele noastre muncitoreşti. „E cincinalul nostru — ca tineri şi ca cercetători. Tinărul de­­29 de ani, Mircea Pinzar, era emoţionat. Primise un te­lefon. Soţia lui, Carmen, adusese pe lume una din „minunile lumii“, un băiat, Călin. Tinărul e cercetător la Institutul de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică pentru auto­matizări şi telecomunicaţii. Soţia lui — cercetător la „Automatica“. Acum însă discutăm despre viitor. Inclu­siv despre cel al „tinărului de nici o zi“, Călin Pinzar. — E cincinalul nostru, secolul nos­tru — începe tinărul tată, arătîn­­du-ne ziarul deschis : „Se va pune accentul pe dezvoltarea industriei de mecanică fină, a industriei de roboţi şi manipulatoare...“. Institutul nostru este, în cel mai strict sens al cuvîntului, operă a „Epocii Ceauşescu“. Noi ii mai zicem „Epoca cutezanţei". Adică timp scurt intre Laurenţiu DUŢĂ şi corespondenții „Scîrb­eii* (Continuare in pag. a H-a) Obiectivele ______________......------------------------------------------, proiectulid

Next