Scînteia, septembrie 1985 (Anul 54, nr. 13382-13406)
1985-09-15 / nr. 13394
PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE. UNITI-VA! ORGAN AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Anul LV Nr. 13 394 Duminică 15 septembrie 1985 6 PAGINI-50 BANI în cadrul vizitei de lucru în judeţul Iaşi TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, ÎMPREUNA CU TOVARASA elena ceauşescu, a participat LA DESCHIDEREA NOULUI AN DE INVATAMINT Participanţii la marea adunare populară au dat glas sentimentelor de profundă stimă şi preţuire faţă de secretarul general al partidului, voinţei de a înfăptui neabătut hotărîrile Congresului al XIII-lea al P. C. R. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Republicii Socialiste România, a participat, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, la festivităţile care au avut loc, simbătă, 14 septembrie, la Iaşi, cu prejul deschiderii noului an de invăţămînt 1985—1986. Au fost prezenţi tovarâşii Nicolae Constantin, Nicu Ceauşescu, Petru Enache, Silviu Curţiceanu. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, tovarăşa Elena Ceauşescu s-au îndreptat intr-o maşină deschisă spre Institutul politehnic din Iaşi. Pe întregul traseu, mii de tineri şi tinere, studenţi şi elevi au aplaudat şi ovaţionat îndelung, dind expresie mindriei de a trăi in această perioadă de luminoase înfăptuiri, satisfacţiei pentru minunatele condiţii de viaţă şi învăţătură de care beneficiază, pentru posibilităţile largi de afirmare a tinerei generaţii ca importantă forţă in procesul de dezvoltare rapidă şi multilaterală a României socialiste. Cei prezenţi partfau. ■ale tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi ale Iova(Continuare in pag. a II-a) INTERVIUL TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU acordat revistei egiptene „October" După cum s-a mai anunţat, preşedintele Republicii Socialiste România, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a primit, la 7 septembrie a.c., pe Abdel Aliz Sadek, scriitor, redactor-şef al revistei egiptene „October", căruia i-a acordat următorul interviu : ÎNTREBARE : Excelenţă. In ultimul an, in ţara dumneavoastră au avut loc numeroase evenimente deosebit de importante pentru viaţa politică a României. V-aş ruga să vă referiţi la realizările obţinute in ultimul an care permit o privire asupra perspectivelor de dezvoltare a României in următorii cinci ani. RĂSPUNS: Anul trecut,România a sărbătorit 40 de ani de la victoria revoluţiei de eliberare socială şi naţională, antifascistă şi antiimperialistă, care a deschis calea realizării unei noi orinduirisociale in România, a dezvoltării economicosociale şi întăririi independenţei şi suveranităţii naţionale. La sfirşitul anului trecut a avutloc cel de-al XIII-lea Congres al partidului, care a elaborat planul cincinal 1986—1990 şi direcţiile de dezvoltare pină in anul 2000. In anii construcţiei socialiste România a străbătut mai multe etape istorice şi se află acum în etapa făuririi societăţii socialiste multilateral dezvoltate. Voi menţiona numai faptul că în acest an producţia industrială este de peste 100 de ori mai mare faţă de 1944, agricultura de peste 7 ori, iar venitul naţional de peste 32 de ori. Toate acestea au permis alocarea unor fonduri însemnate pentru dezvoltarea ţării, crearea unei industrii puternice, moderne, mecanizarea agriculturii, progresul puternic al ştiinţei, culturii, învăţămintului, ridicarea nivelului de trai material şi spiritual al poporului. Oricine vizitează România poate constata direct uriaşele construcţii industriale, agricole şi de locuinţe, precum şi alte obiective social-culturale, care au schimbat in mod radical întreaga înfăţişare a ţării. In acest an — ultimul an al cincinalului 1981—1985 — eforturile întregului nostru popor sunt îndreptate spre realizarea in cele mai bune condiţii a planului de dezvoltare, a întregului cincinal, pentru a se pune astfel o bază bună pentru următorul plan cincinal. Deşi am avut o iarnă grea şi o perioadă foarte lungă de secetă, am reuşit să depăşim aceste greutăţi. Pe ansamblu, producţia industrială este cu circa 5 la sută mai mare faţă de anul precedent şi, probabil, vom încheia anul cu un ritm de dezvoltare de circa 6 la sută. Aceasta ne va permite să încheiem întregul cincinal cu rezultate bune şi să avem o bază corespunzătoare pentru trecerea la realizarea obiectivelor noului cincinal, 1986—1990. In agricultură — în condiţiile climatice de care am vorbit — vom asigura o recoltă care să ne permită aprovizionarea bună a populaţiei şi să satisfacem alte necesităţi ale economiei naţionale. Pe ansamblu, considerăm că şi în acest an dezvoltarea generală este bună. In perioada 1986—1990 avem in vedere continuarea dezvoltării generale a' producţiei'iftodaticale intr-un ritm de 8—7 la sută. Punem un accent deosebit pe trecerea de la dezvoltarea extensivă la dezvoltarea intensivă, pe ridicarea calităţii şi a nivelului tehnic al întregii producţii, pe înfăptuirea noii revoluţii tehnicoştiinţifice, ca una din condiţiile fundamentale pentru a asigura progresul in continuare al ţării, în agricultură ne concentrăm forţele pentru realizarea unei agriculturi intensive de înaltă productivitate, pentru înfăptuirea unei noi revoluţii agrare în patria noastră. Dezvoltăm, în continuare, toate celelalte sectoare. Pornim de la necesitatea că trebuie să concentrăm şi mai puternic forţele in direcţia cercetării, a perfecţionării învăţămintului şi activităţii culturale în general. In înfăptuirea tuturor acestor obiective continuăm să punem pe primul plan dezvoltarea puternică a bazei energetice şi a surselor de materii prime proprii, pentru a asigura în felul acesta condiţii cit mai bune pentru dezvoltarea generală a patriei. Acordăm, totodată — şi doresc să subliniez acest lucru — o mare importanţă relaţiilor de colaborare economică şi tehnico-ştiinţifică cu celelalte state ale lumii. Desigur, ne pronunţăm pentru o extindere continuă a colaborării pe principiile egalităţii, avantajului reciproc, înlăturării oricăror practici de discriminare în relaţiile economice internaţionale. Avem convingerea fermă că dispunem de tot ce este necesar pentru a realiza obiectivele de dezvoltare viitoare. Mai avem nevoie de un singur lucru — și anume, de a asigura pacea, care constituie factorul hotărîtor atît pentru România, cit și pentru toate statele, în vederea realizării programelor ele dezvoltare economico-socială, de ridicare a nivelului de viaţă, de întărire a independenţei şi suveranităţii naţionale. ÎNTREBARE : In luna noiembrie a.c. urmează să aibă loc intilnirea dintre secretarul general al C.C. al P.C.U.S., Mihail Gorbaciov, şi preşedintele S.U.A., Ronald Reagan. V-aş fi recunoscător, stimate domnule preşedinte, dacă mi-aţi împărtăşi sentimentele dumneavoastră legate de această intilnire, ştiind că aspectul esenţial al convorbirilor pe care le prilejuieşte — oprirea cursei înarmărilor şi eliminarea rachetelor nucleare din Europa — reprezintă o preocupare constantă a dumneavoastră. RĂSPUNS : După cum este cunoscut, situaţia internaţională continuă să fie deosebit de gravă. Se intensifică cursa înarmărilor, au loc numeroase conflicte care provoacă zilnic uriaşe pierderi materiale şi umane şi măresc pericolul unui nou război mondial, în împrejurările actuale, un nou război mondial va duce la folosirea armelor nucleare, care pun în pericol insăşi existenţa vieţii pe planeta noastră. De aceea consider că problema fundamentală a epocii noastre este de a se face totul pentru oprirea cursei înarmărilor, pentru dezarmare, şi în primul rînd pentru dezarmarea nucleară, pentru a asigura popoarelor dreptul la existenţă, la viaţă, la libertate, independenţă şi pace. în acest context, un rol important ni au, fără îndoială, tratativele dintre Uniunea Sovietică şi S.U.A. — ţări care deţin aproape totalitatea armelor nucleare. Am salutat începerea negocierilor de la Geneva, din luna martie a acestui an, dintre Uniunea Sovietică şi S.U.A. Dar, după cum se ştie, primele două runde de convorbiri nu au dus la nici un rezultat. Dimpotrivă, a continuat cursa înarmărilor, a continuat acumularea de noi arme nucleare, de noi rachete în Europa, inclusiv pregătirile pentnu extinderea cursei înarmărilor in Cosmos. Apreciem in mod pozitiv iniţiativele Uniunii Sovietice privind moratoriul asupra amplasării unor rachete in Europa şi a încetării experienţelor nucleare în acest an. Pînă acum insă S.U.A. nu au răspuns pozitiv la aceste iniţiative. România — ca, de altfel, toate popoarele — aşteaptă ca S.U.A. să se alăture unor asemenea măsuri, ceea ce ar demonstra dorinţa reală de a se acţiona în direcţia opririi înarmărilor nucleare şi trecerii apoi la eliminarea lor. In acest context privim şi intîlnirea dintre secretarul general al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, Mihail Gorbaciov, şi preşedintele Statelor Unite ale Americii, Ronald Reagan. Apreciem pozitiv această intilnire, deşi cred că nu trebuie să adoptăm o poziţie de aşteptare. Consider că toate statele — şi în primul rind ţările din N.A.T.O. şi Pactul de la Varşovia, ţările europene în care se amplasează rachetele nucleare — trebuie să acţioneze cu mai multă hotărîre, să-și asume o răspundere directă pentru a determina ca această intilnire să se încheie cu rezultate cit mai bune, pentru a se trece la oprirea amplasării de noi arme nucleare in Europa — și de o parte, și de alta — la retragerea celor existente, pentru (Continuare în pag. a V-a) CUVÎNTAREA TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU la marea adunare populară din municipiul Iaşi Dragi tovarăşi şi prieteni, Doresc să încep prin a vă adresa dumneavoastră, tuturor locuitorilor din municipiul şi judeţul Iaşi, in numele Comitetului Central al partidului, al Consiliului de Stat şi guvernului, precum şi al meu personal, un călduros salut revoluţionar, împreună cu cele mai bune urări. (Urale şi aplauze puternice, prelungite , se scandează indelung „Ceauşescu—P.C.R. !“, „Ceauşescu şi poporul !“). Ne aflăm în judeţul Iaşi pentru deschiderea anului de învăţămînt 1985—1986. Totodată, am efectuat şi o vizită de lucru în unele unităţi industriale şi agricole din judeţ. Aş dori ca, de la început, să menţionez, la această mare adunare populară, că avem impresii bune despre ceea ce am constatat în unităţile industriale, agricole, precum şi în cele de învăţămînt, pe care le-am vizitat în aceste zile. In general, judeţul Iaşi a realizat o producţie industrială cu circa 8 la sută mai mare faţă de cea din anul precedent. Mai sunt încă mai mult de trei luni pînă la încheierea anului şi a cincinalului , deci mai există posibilitatea pentru ca oamenii muncii din industria ieşeană să realizeze o dezvoltare şi mai importantă. Şi, pornind de la ceea ce am constatat şi de la angajamentele luate de oamenii muncii, de comitetul judeţean de partid, se pare că şi judeţul Iaşi va încheia anul cu un ritm de dezvoltare ceva mai mare decît cel de pînă acum. Aş dori să menţionez impresia deosebită pe care o am despre întreprinderile vizitate. In mod deosebit voi menţiona combinatul de utilaj greu, care, în cîţiva ani, a devenit o puternică cetate industrială şi se numără, de pe acum, printre cele cîteva unităţi mari de acest fel din ţară. Am discutat cu oamenii muncii şi colectivul de conducere despre perspectiva acestui combinat. Ţinînd seama de necesităţile de oţel pentru această zonă, de posibilităţile existente în acest combinat, am stabilit ca, în următorii 2—3 ani, combinatul să ajungă la o producţie de oţel de circa 1 ruilion de tone — adică de aproape 4 ori mai mult decît întreaga producţie de oţel a României din 1938. (Aplauze şi urale puternice, prelungite). Prin aceasta, Iaşiul va deveni şi un puternic centru siderurgic şi metalurgic. Sper că oamenii muncii, colectivul de conducere al combinatului, comitetul judeţean de partid vor acţiona cu toată hotărîrea pentru a realiza în cele mai bune condiţii aceste obiective şi pentru a face ca acest mare combinat al industriei grele să devină un puternic centru, un model de organizare, de productivitate şi eficienţă, de producţie de înaltă calitate şi — aşa cum am menţionat ieri — să constituie prototipul întreprinderilor din comunism.Urale şi aplauze puternice, prelungite, se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu şi poporul!“). Ne-a făcut o impresie bună şi întreprinderea de maşini-unelte şi agregate. De asemenea, avem impresii bune de la întreprinderea de scule şi accesorii speciale din Paşcani. Şi în aceste întreprinderi sunt rezultate bune şi posibilităţi de realizare a unei producţii de o înaltă tehnicitate şi calitate. In general, industria din Iaşi are condiţii bune de dezvoltare şi doresc să exprim convingerea că oamenii muncii din toate sectoarele vor face totul pentru ca industria ieşeană să obţină rezultate tot mai bune în ridicarea nivelului tehnic şi a calităţii, în creşterea eficienţei şi productivităţii muncii, în aşa fel încît, în noul cincinal, Iaşiul, cu industria sa, să devină un puternic centru industrial, să-şi sporească contribuţia la dezvoltarea generală a patriei noastre. (Urale şi aplauze puternice, prelungite , se scandează îndelung „Ceauşescu şi poporul !“). Am vizitat, de asemenea, cîteva unităţi agricole, de stat şi cooperatiste. Am constatat o preocupare pentru obţinerea de producţii tot mai bune — şi, din ceea ce am văzut eu în aceste unităţi şi în altele prin care am trecut, se poate spune că, de fapt, producţiile actuale sunt mai bune decît se spune că rezultă acum din aprecierile generale. Există largi posibilităţi ca Iaşiul să obţină, şi în agricultură, recolte bogate, pentru a contribui, şi pe această cale, la dezvoltarea generală a ţării, la înfăptuirea obiectivelor noii revoluţii agrare, care presupune o agricultură deînaltă productivitate şi eficienţă, în toate sectoarele. (Aplauze şi urale puternice ; se scandează îndelung „Ceauşescu — P.C.R. „Ceauşescu şi poporul !“). în cursul vizitei, primul secretar ne-a vorbit despre preocuparea şi măsurile pe care le iau comitetul judeţean şi organele agricole pentru a realiza în 1990 o producţie de cel puţin 1 milion de tone de cereale. Este un obiectiv important, deşi cred că se poate realiza ceva mai mult. Ar fi fost bine dacă, la această adunare, primul secretar ar fi vorbit aici despre aceasta ; sper însă că o va face în următoarea adunare cu cadrele din agricultură şi cu activul de partid. Trebuie să facem din Iaşi şi un puternic judeţ agricol, care să se numere printre judeţele cu rezultate bune din ţara noastră ! (Urale şi aplauze puternice, îndelungate , se scandează „Ceauşescu şi poporul!“, „Ceauşescu — P.C.R. !“). Dragi tovarăşi, Aşa cum am menţionat, unul din obiectivele vizitei noastre îl constituie deschiderea anului de învăţămînt 1985—1986. Prin noul an de învăţămînt se păşeşte în noua etapă de dezvoltare a patriei noastre. (Continuare în pag. a IlI-a) IA INVITAŢIA PREŞEDINTELUI NICOLAE CEAUŞESCU ,I A TOVARĂŞEI ELENA CEAUŞESCU •I « Preşedintele Republicii Indonezia, generalul Suharto, soseşte luni, împreună cu doamna Ken Suharto, într-o vizită oficială în ţara noastră La invitaţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, preşedintele Republicii Socialiste România, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, miine soseşte in ţara noastră preşedintele Republicii Indonezia, generalul Suharto, care, împreună cu doamna Tien Suharto, va efectua o vizită oficială de prietenie in Republica Socialistă România. Preşedintele Republicii Indonezia, generalul Suharto, s-a născut la 8 iunie 1921 in localitatea Kemusa — Yogoyakarta, din Jawa centrală. In 1940, după încheierea studiilor secundare, îmbrăţişează cariera militară. In 1942, cînd forţele japoneze atacă Sumatra şi Jawa, se înrolează in „Armata Apărătorilor Patriei“ — Peta. In 1944 urmează cursurile şcolii de ofiţeri din Bogár (Jawa de est), iar în perioada 1945—1949 activează in cadrul armatei. Este avansat la gradul de locotenentcolonel şi intră în rîndul „Armatei Naţionale“, unde devine comandant de brigadă. Intre anii 1950 şi 1957 deţine, de asemenea, diferite funcţii militare de conducere. In perioada 1957—1965 este membru al Consiliului Academiei Militare din Magelang, participă la cursurile colegiului de comandanţi superiori ai armatei,promovează în gradul de general de brigadă şi este numit în diferite funcţii superioare în cadrul Statului Major al armatei (în 1960 devine general de brigadă şi şeful Statului Major al armatei, iar in 1962 este avansat la gradul de general-maior). In 1965 devine viceprim-ministru însărcinat cu problemele apărării şi securităţii. In martie 1966, Congresul Poporului ii conferă misiunea formării guvernului, iar la 1 iulie 1966 este promovat în gradul de general de armată. La 12 martie 1967, in cadrul sesiunii speciale a Adunării Consultative, a fost ales preşedinte al Republicii Indonezia și învestit cu puteri depline la 27 martie 1968. (Continuare în pag. a V-a)