Scînteia, septembrie 1989 (Anul 58, nr. 14629-14654)
1989-09-01 / nr. 14629
PAGINA 2 ARGUMENTELE REALITĂŢII - ARGUMENTELE ÎNCREDERII POPORULUI ÎN PARTID Marea încredere a poporului în partid... Marea încredere a partidului in popor... Termeni de bază ai unei realităţi pe care o trăim, pe care o edificăm. „Partidul Comunist Român — arăta tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU — a primit mandatul unanim al poporului de a conduce destinele sale. In anii construcţiei socialiste, politica partidului, a cărei uriaşă forţă transformatoare s-a verificat pe deplin, a devenit politica proprie a tuturor păturilor muncitoare ale societăţii“. Din prima zi a existenţei sale — mereu la datorie, in slujba intereselor vitale ale poporului ! Este antetul firesc pe care istoria l-a gravat pe actul de naştere al partidului. Este explicaţia marii încrederi a poporului în partid şi a partidului in forţele creatoare ale poporului, adevăr limpede înfăţişat în Tezele pentru cel de-al XIV-lea Congres al partidului. Din acest mare adevăr îşi trage Seva adeziunea politică, de Însemnătate cardinală, a întregului partid, a întregii naţiuni la propunerea de realegere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la forumul comuniştilor din noiembrie, în suprema funcţie de secretar general al partidului. Opţiune de voinţă şi conştiinţă, pentru drumul de măreţe împliniri străbătut de la Congresul al IX-lea al partidului, de neclintită încredere in drumul de viitor, de accelerat progres, şi civilizaţie socialistă, aşa cum este prefigurat acesta în documentele programatice aflate acum pe masa de lucru a partidului şi poporului. Marea încredere a poporului In partid..i' Marea încredere a partidului in popor.ţi Chei de boltă ale unei realităţi căreia, în cele ce urmează, vom încerca să-i descifrăm cîteva înţelesuri de esenţă împreună cu interlocutori de diverse profesii şi din locuri diferite ale ţării. „Tot ceea ce partidul a propus — s-a înfăptuit“. Din adevăr probat la scară socială — ne spune brigadierul-excavatorist Vasile Vlădoianu, de la Cariera Girla, din Rovinarii Gorjului. Este adevărul pe care s-a clădit temeinic încrederea poporului în partid. Partidul, tovarășul Nicolae Ceaușescu, minerul nostru de onoare, pe care l-am avut în repetate rînduri în mijlocul nostru, au spus : Gorjul poate deveni un mare producător de cărbune al ţării. Gorjul poate să-şi pună din plin în valoare resursele subsolului. Chemări înflăcărate, revoluţionare. in numele viitorului. In numele ţelurilor noastre de muncă şi de viaţă. Al idealului scump tuturor celor ce muncesc cu braţele şi cu mintea , socialismul şi comunismul pe pămîntul României. De aici încrederea cu care am urmat partidul, am acţionat. Iar faptul că astăzi Gorjul este mare producător de cărbune, o ştie fiecare. Tînărul economist Gheorghe Popescu, directorul Direcţiei Judeţene de Statistică, oferă şi o dimensiune a acestei puteri : azi, Gorjul produce de 45 ori mai mult cărbune decit în anul 1965 ! Motru, Rovinari, Turceni, Mătăsari sînt doar cîteva repere în acest nou destin. — Este de fapt destinul luminos al unei epoci, adaugă Vasile Vlădoianu. O epocă în care poporul, urmînd neabătut partidul, înfăptuind politica sa, a împodobit România cu împliniri fără precedent. Cu aceeaşi neabătută încredere urmăm partidul, pe conducătorul nostru iubit, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a cărui muncă şi viaţă închinate fericirii poporului constituie un pilduitor exemplu, model de gîndire şi acţiune revoluţionare. Este şi firesc să fim unanimi în exprimarea legămîntului de voinţă şi conştiinţă al ţării privind propunerea de realegere a conducătorului partidului şi statului în suprema funcţie de secretar general al partidului la marele forum al comuniştilor din noiembrie. Destinul luminos al unei epoci... Să privim în oglinda acestui timp eroic străbătut pe calea consecventă a socialismului, aşa cum se cuprinde ea în Tezele şi proiectul Programului-Directivă pentru Congresul al XIV-lea al partidului, în anul 45 al libertăţii noastre România realizează o producţie industrială de circa 135 ori mai mare decit în 1945 — din care o creştere de 120 ori s-a obţinut după Congresul al IX-lea al partidului. Industrie modernă, de mare complexitate, capabilă să producă competitiv. In acelaşi răstimp, producţia agricolă a crescut de circa 10 ori , din care de peste 6 ori după 1965. Semnele acestui an arată că sunt toate condiţiile pentru a se obţine cea mai mare recoltă de cereale din istoria patriei. Avuţia naţională a ajuns în prezent la 5178 miliarde lei, iar fondurile fixe productive la circa 2 700 miliarde lei. Venitul naţional va fi, în acest an, de 40 de ori mai mare decit in 1945 , din care o creştere de 33 ori s-a realizat după Congresul al IX-lea. Destinul luminos al unei epoci... încrederea s-a întemeiat întotdeauna pe certitudini. încrederea poporului in Partidul Comunist Român, in politica sa are la bază tocmai certitudinile durate pe pămîntul străbun al patriei. Are la bază cuvîntul dat in faţa istoriei, devenit realitate în timpul prezent de istorie : transformarea României, în patru decenii şi jumătate de socialism, dintr-o ţară slab dezvoltată, predominant agrară, intr-o ţară industrialagrara, cu un înalt nivel de civilizaţie. Politica partidului — politica noastră. Este echipa şi de două decenii construieşte numai vetre siderurgice. Pe un asemenea şantier a şi fost primit în partid. Acum e prezent cu fapta In cetatea de foc a Călăraşiului. încrederea lui Alecu Harabagiu, de la întreprinderea Antrepriză Construcţii-Montaj Siderurgic Călăraşi, in partid ? — ...este mai mult decit încredere, afirmă el. — Ce poate fi mai mult ? — Dragoste şi stimă. Devotament, dăruire, sacrificiu. In anii „Epocii Nicolae Ceauşescu“, partidul, secretarul său general ne-au încredinţat mari valori materiale şi financiare şi ne-au spus : „construiţi la Călăraşi cetatea oţelului“. A fost o investiţie de încredere a partidului în puterile noastre, ale clasei munci- toare. La Congresul al XII-lea al partidului am raportat elaborarea şarjei nr. 1 de oţel. Acum, în anul 45 al istoricului 23 August şi anul Congresului al XIV-lea al partidului, ne aflăm în pragul punerii în funcţiune a noului flux integrat de 1,8 milioane tone oţel „de Călăraşi“. Răstimp in care aşezarea din Bărăgan s-a transformat din temelii. Privirea comunistului Petre N. Bălan, preşedintele consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea Antrepriză Construcţii-Montaj Călăraşi se opreşte doar asupra unui singur argument al acestei încrederi : cele peste 7 000 apartamente construite din 1981 în cuprinsul judeţului. — Ştiu, comentează constructorul, bucuriile şi satisfacţiile noastre sunt doar o picătură din marile bucurii şi satisfacţii ale ţării. S-au pus trainice temelii în acest răstimp la peste 180 platforme industriale pe tot cuprinsul patriei noastre. Cu sute şi milioane de noi locuri de muncă. Intr-o lume cu milioane de şomeri... S-au clădit sute şi sute de mii de noi apartamente. Intr-o lume cu milioane de oameni fără adăpost... Numeroase zone ale ţării — Vrancea ori Tulcea, Botoşani sau Călăraşi, Bistriţa-Năsăud ori Teleorman, Vaslui ori Ialomiţa — trezite din amorţeală, din înapoiere, conectate la ritmurile impetuoase de dezvoltare ale ţării. Intr-o lume în care decalajele economice dintre ţări şi intre regiunile unor ţări se accentuează dramatic... Sunt acestea toate, şi, evident, nenumărate altele, argumente care pledează pentru realitatea pe care o trăim, şi anume că politica partidului este propria noastră politică, a poporului. Că in România, aşa cum în dese rînduri afirmă tovarăşul Nicolae Ceauşescu, socialismul se construieşte cu poporul şi pentru popor. De aceea, in deplină unitate, poporul are încredere in partid, îl urmează convins de justeţea politicii sale. Tezele şi proiectul Programului-Directivă pentru cel de-al XIV-lea Congres al partidului deschid însufleţitoare perspective înfloririi României socialiste. Suntem Încrezători în viitor, în drumul de lumină pe care ne conduce partidul. Neclintită este încrederea noastră nn: omul de geniu, conducătorul de la care epoca pe care o trăim şi-a împrumutat numele — tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Omul căruia ţara şi partidul îi poartă un nemărginit respect şi profundă dragoste, unanimin voinţa de a fi reales în suprema funcţie de secretar general al partidului la marele, forum al comuniştilor din noiembrie. Dialogul cu poporul — unul din pilonii de rezistenţă ai încrederii. Discutăm — la puţin timp după finalizarea celui de-al patrulea bloc transformator de 440 MVA, performantă de prestigiu a industriei noastre — cu Paul Dinu, Erou al Muncii Socialiste, maistru comunist la „Electroputere" — Craiova, pe o temă aflată la inima acestui îndrăgostit de electrotehnica românească: dezvoltarea uzinei craiovene, a ţării, împlinirile anilor ce vin, aşa cum sint ele prefigurate in documentele programatice pentru cel de-al XIV-lea Congres al Partidului Comunist Român. — Biografia uzinei noastre este parte integrantă din marea biografie a industriei ţării, care a cunoscut ritmuri fără precedent de progres în anii de după Congresul al IX-lea. Fiecare nouă etapă de dezvoltare s-a hotărit in dialogul direct, rodnic, sub girul unei înalte competenţe cu secretarul general al partidului, preşedintele Republicii, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, întreaga evoluţie a construcţiei socialiste din patria noastră se află sub semnul acestui permanent dialog dintre partid şi popor, dialog determinant în întărirea încrederii şi unităţii întregii naţiuni în jurul partidului, al secretarului său general. Schimbul fructuos de idei, climatul deschis, democratic al societăţii noastre, instaurat după anul 1965, au fost hotărîtoare în descătuşarea fluxului de energie şi creaţie ale poporului, este de părere Constantin Camen, secretarul organizaţiei de partid nr. 14 de la întreprinderea de Tractoare şi Maşini Agricole Craiova. Cum limpede se arată în Tezele pentru Congresul al XIV-lea al partidului, progresul socialist neîntrerupt, victoriile istorice in edificarea noii orînduiri, perfecţionările fundamentale iniţiate de partid şi înfăptuite în societatea românească au devenit posibile tocmai datorită legăturilor trainice şi conducerii cu poporul, consultării lui largi, stimulării uriaşelor energii, a potenţialului său novator. Iar strălucitul exemplu în această direcţie ii dau, necontenit, munca şi viaţa secretarului general al partidului. Expresia, potrivit căreia cabinetul de lucru al conducătorului nostru iubit este întreaga ţară, nu-i cîtuşi de puţin o metaforă, ci un fapt real, un adevăr la îndemîna a milioane şi milioane de constructori ai socialismului care susţin cu toată căldura inimilor lor propunerea de realegere a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, la cel de-al XIV-lea Congres, în funcţia supremă de secretar general al partidului. — Dialogul permanent cu poporul, cultivarea consecventă a încrederii in forţele proprii, a demnităţii şi voinţei sale de a-şi făuri propriul său drum de progres şi civilizaţie, de a hotărî de sine stătător asupra căilor de realizare a dezvoltării economico-sociale, argumentează Maria Stan, preşedinta consiliului oamenilor muncii de la întreprinderea de Confecţii Focşani, dau, după opinia mea, o dimensiune a aplicării creatoare a principiilor socialismului ştiinţific şi a legilor obiective generale la condiţiile concrete din ţara noastră. Aşa cum se arată şi in documentele pentru cel de-al XIV-lea Congres al partidului, aşa cum o probează din plin practica socială din ţara noastră, înlăturînd dogmatismul şi închistarea, stările de lucruri negative generate de ideea neviabilă a „modelului unic“ in construcţia socialismului, partidul nostru a ales calea dezvoltării libere a patriei socialiste, a creat un sistem democratic unic în felul său, in care forţele creatoare, revoluţionare ale societăţii au un teren vast de afirmare. S-a pornit de la principiul autoconducerii, autogestiunii şi autofinanţării in toate sectoarele de activitate. S-au creat consilii ale oamenilor muncii pentru toate domeniile economico-sociale, organisme locale şi naţionale . Congresele oamenilor muncii din industrie, din agricultură, ştiinţă şi învăţămînt, educaţie şi cultură etc. ; s-au perfecţionat activitatea organismelor de stat, sistemul de dezbatere largă cu întregul popor, a problemelor dezvoltării economico-sociale, a politicii interne şi externe a partidului. O spum din experienţa mea de preşedinte al consiliului oamenilor muncii dintr-o unitate industrială, noul sistem al democraţiei muncitoreştirevoluţionare din ţara noastră, în care muncitorii, ţăranii, intelectualii participă direct la elaborarea politicii interne şi externe a ţării, a descătuşat imens iniţiativa creatoare, sădeşte temeinic încrederea poporului in partid, afirmă deplin încrederea partidului in puterea constructivă, transformatoare a poporului. Sunt acestea doar cîteva din marile idei pe care le-am desprins din documentele programatice pentru marele forum al comuniștilor din noiembrie, documente aflate acum pe masa da lucru a întregului partid şi popor. . încrederea neclintită a poporului în partid... Marea încredere a partidului în forţa de creaţie a poporului. Aflăm magistral sintetizate în aceste cuvinte argumentele încrederii unanime a poporului in partid, în politica sa, dovada convingătoare a unităţii de monolit în jurul Partidului Comunist Român, al secretarului său general, tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Marea încredere a poporului in partid — izvor de uriaşe energii constructive, novatoare ce desăvîrşesc minunata operă de construcţie socialistă, cea mai bună şi mai dreaptă orînduire pentru toţi cei ce muncesc cu braţele şi cu mintea. Marea încredere în partid temeiul şi garanţia înfăptuirii întocmai a noilor trepte de progres şi civilizaţie ce vor fi validate de marele forum al comuniştilor români din noiembrie. Ilie TANASACHE şi corespondenţii „Scînteii" CONSTANŢA: înfloresc localităţile judeţului Prin munca şi spiritul gospodăresc al oamenilor, localităţile rurale ale judeţului Constanţa îşi schimbă înfăţişarea de la o zi la alta, devenind tot mai frumoase şi tot mai bogate. Este şi aceasta o dovadă grăitoare a faptului că, in anii luminoşi ai socialismului, satul dobrogean a căpătat un chip nou şi o nouă identitate, oferind locuitorilor săi im tot mai înfloritor cadru de viaţă. in localitatea Agigea, care a căpătat, de curînd, statutul de comună, s-au construit, în ultimii ani, peste 188 de apartamente, în acest an urmind să fie date în folosinţă alte 100 de apartamente şi noi spaţii comerciale. La Cobadin, M. Kogălniceanu, Băneasa, Ostrov prefacerile acestui timp înnoitor sunt, de asemenea, vizibile la tot pasul. (Lucian Cristea). Oamenii acestor locuri îşi aduc aminte şi azi de acel trecut, ce pare atît de îndepărtat, cînd Luduşul era o comună de cimpie transilvană, ca multe altele, aşezată pe marginea Mureşului, cu case bătrine şi drumuri prăfuite, pe care scîrţiia zilnic, la ore anume, sacaua cu apă, trasă de cai. Azi, Luduşul a devenit una din aşezările înfloritoare ale judeţului. Marele pod, durat peste Mureş, face legătura intre vechiul şi noul oraş înălţat in ultimii 25 de ani, despărţite nu doar de o apă, ci de o întreagă epocă. Acolo, în stingă Mureşului — unde în urmă cu trei decenii singura clădire era cea a gării, se înalţă azi construcţiile celor trei mari unităţi industriale de interes republican, şcoli, creşe şi grădiniţe, unităţi comerciale, blocuri de locuinţe. Tovarăşul Gheorghe Sărăcuţ, primarul oraşului, ne spune că au fost construite 2 668 de apartamente, din care 2 330 după 1965, în care locuieşte mai bine de 70 la sută din populaţia oraşului. Oraşul realizează astăzi o producţie-marfă Industrială de peste 1,5 miliarde lei anual. De aproape 20 de ori mai mult ca in anul 1960, cînd Luduşul a fost proclamat oraş. Dar cetăţenii? Din discuţiile purtate cu localnicii se pot desprinde cu uşurinţă trei constante ale sentimentelor trăite în aceşti ani : recunoştinţa faţă de grija partidului faţă de marele efort al statului, care, după 1965, au alocat şi aici mari investiţii pentru dezvoltarea industriei, asigurindu-se oamenilor locuri de muncă la ei „acasă“ ; mindria de a se şti nu numai contemporani ai acestui salt peste timp al localităţii lor, ci şi participanţi nemijlociţi la înfăptuirile prezentului ; responsabilitatea de a participa la gospodărirea cit mai bună şi înfrumuseţarea întregii zestre a oraşului lor. — Cind vorbim de noul nostru oraş, vorbim implicit şi de oamenii săi noi — consideră tovarăşa Maria Rusu, preşedinta Consiliului Orăşenesc Luduş al F.D.U.S. Iar oamenii sînt noi atît prin statutul lor de proprietari, producători şi beneficiari, ca şi prin ideile lor, prin modul lor nou de acţiune şi comportament, prin răspunderea manifestată faţă deîntreaga viaţă economico-socială a oraşului in care muncesc şi trăiesc. Calităţi ce-şi găsesc întruchipare şi in cadrul „Tribunei democraţiei“. Chiar de la prima manifestare de acest gen, organizată pe atunci, în urmă cu ani, la clubul fabricii de zahăr din centrul nou al oraşului, ne-am convins că acest for democratic stimulează puternic interesul, preocuparea, răspunderea cetăţenilor pentru viaţa oraşului în care muncesc şi trăiesc. Bineînţeles, cu condiţia, ce obligă foarte mult forurile de conducere orăşeneşti, ca întrebările cetăţenilor să primească răspuns, aspectele ridicate de ei, propunerile, sugestiile acestora să fie nu numai inventariate, ci şi soluţionate. Aşa este. Cu atît mai mult cu cit, faţă de alte manifestări, „Tribuna democraţiei“ nu are (şi nu trebuie să aibă) o ordine de zi prestabilită, aici fiind dezbătute — cum ne spuneau unii cetăţeni — „tot ce avem noi pe suflet“. Urmărind, bunăoară, conţinutul întrebărilor adresate in prima parte a acestui an la „Tribuna democraţiei“ (acţiuni organizate, la nivel de oraş, la care au participat, in medie, cite 250—300 de cetăţeni), se poate constata că acestea vizează aspecte dintre cele mai diverse : dezvoltarea economică şi socială, autoconducerea şi autoaprovizionarea, comerţul şi prestările de servicii, invăţămîntul, cultura şi sănătatea, perfecţionarea activităţii organelor puterii de stat şi administraţiei locale şi alte multe domenii. Intr-un cuvint, o problematică foarte diversă, părerile oamenilor vizînd, in ansamblu, perfecţionarea întregii activităţi social-economice, bunul mers al întregii vieţi din oraşul lor. „Personal, particip cu plăcere la «Tribuna democraţiei» — apreciază cetăţeanul ősz Zoltán din cartierul Independenţei. De ce ? Pentru că se discută deschis, la obiect, fără acea «distanţă» care se mai simte uneori între sală şi prezidiile şedinţelor obişnuite ale întrunirilor obşteşti. Şi Încă un fapt demn de subliniat. Fiind invitate la ele şi persoane din conducerea oraşului, şi chiar a judeţului — pe domenii şi activităţi — majoritatea întrebărilor, aspectelor ridicate, ce cad in competenţa lor, primesc răspuns sau sunt chiar soluţionate pe loc, sau termenul de rezolvare se stabileşte pină la viitoarea întrunire, cînd cel in cauză trebuie să raporteze modul şi stadiul soluţionării“. „Şi eu cred, sublinia, bunăoară, Ioan Armenean, lucrător la fabrica de zahăr , că succesul „Tribunei democraţiei“ are la bază promptitudinea cu care s-a trecut, de regulă, la rezolvarea problemelor ridicate de noi, cetăţenii. La întrunirea din luna ianuarie a acestui an, eu am ridicat, bunăoară, problema îngriji-, rii spaţiilor verzi şi a fondului locativ ; alţii — calitatea necorespunzătoare a hidroizolaţiilor şi a apariţiei condensurilor in unele blocuri, ca şi alte aspecte. Şi, Îmbucurător lucru, cei vizaţi — E.G.C.L.-ul, dar şi alţi factori —, nu numai că au „receptat“ problemele, ci au trecut la analiza lor la faţă locului. Urmarea , problema condensurilor, o lucrare dificilă, anevoioasă, in cartierul în care locuiesc, a fost soluţionată. Cu participarea directă a cetăţenilor s-au amenajat spaţiile verzi, locurile de joacă pentru copii. Utilizînd materiale recuperabile, s-a extins reţeaua de apă potabilă in cartierul Cheia şi altele“. Fireşte, receptivitatea de care dau dovadă consiliul popular, unităţile şi instituţiile de resort, consiliul orăşenesc al F.D.U.S. faţă de propunerile cetăţenilor este evidenţiată de faptul că întrunirile „Tribunei democraţiei“ debutează de regulă cu analiza îndeplinirii „la zi“ a propunerilor făcute şi a problemelor ridicate la manifestarea precedentă. De fapt, această analiză înseamnă ceva mai mult pentru că reprezentanţii consiliului popular al oraşului, deputaţii, administratorii asociaţiilor de locatari şi conducătorii întreprinderilor vizate prezintă scurte rapoarte asupra stadiului îndeplinirii propunerilor nesoluţionate. Şi trebuie spus că uneori se pun şi întrebări mai puţin „agreabile“ pentru activitatea unor responsabili ai diferitelor compartimente ale consiliului popular, sau al unor unităţi şi instituţii care lucrează cu publicul, întrebări ce vizează stilul de muncă al acestora, unele aspecte de formalism, de birocratism care se mai întilnesc in activitatea lor. „Un asemenea mod de desfăşurare profund democratic — ne spunea Enyedi Mihai, administratorul asociaţiei de locatari nr. 22 — are darul de a spori interesul cetăţenilor faţă de «Tribuna democraţiei» şi de a creşte, pe această bază, conştiinţa răspunderii cetăţeneşti a fiecăruia faţă de buna gospodărire a localităţii, convingerea că tot ce am propus noi se poate realiza, că de observaţiile şi problemele ridicate de noi se ţine seama“. Intr-adevăr, dezbaterile din cadrul „Tribunei democraţiei“ au stat la baza multor realizări de larg interes cetăţenesc. „Pentru că iată cum procedăm noi — ne spune preşedinta consiliului orăşenesc al F.D.U.S. — se analizează fie pe loc, fie in zilele imediat următoare, două lucruri : ordinea priorităţilor şi sarcinilor ce revin fiecărui factor responsabil pentru îndeplinirea propunerilor făcute — consiliul popular. Întreprinderi din oraş etc. şi, desigur, cetăţenilor, pentru îndeplinirea lor“. Am urmărit modul in care au prins viaţă cîteva din propunerile cetăţenilor. Ele ilustrează, o dată în plus, eficienţa dezbaterilor „Tribunei democraţiei“. Cîteva exemple : s-au amenajat un teren de sport lingă rîul Mureş şi un lac populat cu peşte pe albia veche a Mureşului ; a fost modernizat cinematograful „Flacăra“ şi reparate faţade ale clădirilor din centrul vechi al oraşului ; a fost soluţionată buna distribuire a laptelui in toate cartierele , s-a rezolvat, in cea mai mare parte, buna alimentare a apartamentelor de la etajele superioare cu energia termică necesară și multe altele. Totodată, in prezent, cu participarea largă a cetățenilor, se află în curs de realizare alimentarea cu apă potabilă a cartierului „Roşiori“, racordarea străzii „Gării“ la reţeaua de canalizare a oraşului, şi urmează a se finaliza construirea unui ştrand pe albia veche a Mureşului şi amenajarea,in curtea Şcolii generale nr. 1, a unui poligon pentru învăţarea conducerii tractorului de către elevi, asigurarea agenţilor termici secundari de la termocentrala din Iernut pentru încălzirea locuinţelor şi altele. Numai în cursul anului trecut şi în prima jumătate a acestui an, în cadrul întrunirilor „Tribunei democraţiei“ au fost făcute aproape 200 de propuneri de larg Interes. Că realizările amintite, cit şi altele, au fost rodul participării largi a cetăţenilor rezultă şi din faptul că, numai in acest an, cei 8 000 de cetăţeni — participanţi la executarea lucrărilor propuse de ei in cadrul „Tribunei democraţiei“ — au efectuat peste 20 000 zile de muncă patriotică. — Neîndoios, toate aceste acţiuni iniţiate In cadrul dezbaterilor „Tribunei democraţiei“ au făcut ca Luduşul de azi să fie mereu mai frumos — ţine să remarce preşedinta consiliului orăşenesc al F.D.U.S. Tocmai de aceea experienţa bună trebuie extinsă, dezvoltată. Ne gindim, în spiritul cerinţelor formulate în cuvintarea tovarăşului Nicolae Ceauşescu la ultima Plenară a C.C. al P.C.R., în documentele pentru Congresul al XIV-lea al partidului privind sporirea eficienţei participării maselor de cetăţeni la activitatea diverselor forme democratice de conducere a treburilor obşteşti, să organizăm întruniri ale „Tribunei democraţiei“ pe platforma industrială şi chiar pe cartiere, să asigurăm o mai largă popularizare a organizării acestora — locul, data, ora de desfăşurare —, să stimulăm spiritul de iniţiativă al cetăţenilor. Gh. GIURGIU corespondentul „Scinteii" Şi rezultatele bune pot fi îmbunătăţite se demonstrează organizarea „Tribunei democraţiei" in oraşul Luduş SCl NT El A — vineri 1 septembrie 1989 DIN SCRISORILE OAMENILOR MUNCI • OPINII • PROPUNERI • SESIZĂRI • Prin mai buna folosire a forţei de muncă şi a mijloacelor de tracţiune din dotare, oamenii muncii de la Depoul C.F.R. Adjud, judeţul Vrancea, au îndeplinit sarcinile de transport planificate pe 3 ani şi 8 luni din actualul cincinal cu 26 zile mai devreme , ne relatează Vasile Nistor, secretar adjunct al comitetului de partid. Volumul de transport pe această perioadă s-a realizat astfel cu o depășire de 2,23 la sută, iar productivitatea muncii a crescut cu 3,42 la sută pe fiecare lucrător. Eforturile pentru diminuarea consumurilor specifice planificate au dus la obţinerea unor economii de 101 tone motorină, combustibil convenţional şi 2 809 MW/h energie electrică. Totodată, un accent deosebit s-a pus pe evitarea risipei, recondiţionarea de piese, ansamble şi subansamble, pe întărirea ordinii şi disciplinei la fiecare loc de muncă. • In comuna Hîrşeşti, judeţul Argeş, ne scrie corespondentul voluntar Florea Tistuleasa, la iniţiativa primăriei şi a districtului local de specialitate, zeci de săteni au participat la plantarea a peste 2 000 de sălcii de-a lungul albiei riului Argeş, cit şi pe toate văile care afluiesc către acesta. Au fost executate, de asemenea, lucrări de consolidare a unor porţiuni de maluri, baraje-tampon pentru protecţia contra viiturilor a unor importante suprafeţe de terenuri agricole. • In cartierul „Titan" din Bucureşti, intrarea Ion Şulea, la parterul blocurilor Mi, Mj şi Mj există un complex comercial care răspunde cerinţelor cumpărătorilor. In apropierea acestuia funcţionează şi restaurantul „Ozana“. Necazul celor care locuiesc în această zonă, după cum ne sesizează un grup de locatari, îl reprezintă zgomotul insuportabil produs de orchestra care cîntă aici, mai ales în zilele de sîmbătă şi duminică, între orele 14 şi 23, cînd sunt organizate nunţi sau alte petreceri. Locatarii din blocurile respective, precum şi cei din I 21 şi PC4 trebuie să aştepte să se sfârşească aceste petreceri ca să se poată odihni. „Anul trecut, ca urmare a sesizărilor noastre, se arată în scrisoare, un reprezentant al Direcţiei Generale Comerciale a Capitalei ne-a promis că profilul restaurantului va fi schimbat în cantină-restaurant. Dar am rămas doar cu promisiunile și cu... zgomotele. Dacă nu i se poate modifica profilul, solicităm să se intervină măcar cu unele măsuri pentru atenuarea zgomotelor“. Sperăm că de această dată sesizarea locatarilor se va bucura de mai multă solicitudine. • In cadrul Uniunii Judeţene a Cooperativelor de Producţie, Achiziţii şi Desfacere a Mărfurilor Hunedoara, ne informează corespondentul voluntar Ioan Vlad, a luat fiinţă o agenţie de turismro „Turistcoop“ , care stă la dis- poziţia populaţiei cu prestaţii ca: excursii interne, vacanţe şi minivacanţe pe toată perioada anului, bilete de odihnă şi tratament în staţiunile balneoclimaterice; rezervări de locuri cu cazare în unităţi turistice din judeţ şi din alte localităţi; organizarea de mese festive in unităţile de alimentaţie publică ale cooperaţiei. Sunt organizate, de asemenea, acţiuni de vizitare cu autocare, microbuze, trenuri, pe circuite sau sejururi, pentru lucrătorii C.P.A.D.M., membrii cooperativelor agricole de producţie, elevi, oameni ai muncii din întreprinderi şi instituţii. Sunt asigurate facilităţi de cazare şi masă prin stabilirea, in conformitate cu prevederile legale în vigoare, de preţuri de cazare mai reduse in extrasezon pentru grupuri organizate, precum şi preţuri de pensiune la servirea meselor, mai ales pentru elevi, studenţi şi membrii cooperatori. Prin hărnicia locuitorilor satului în anii luminoşi ai construcţiei socialiste comuna Gurahonţ, judeţul Arad, ne scrie corespondentul voluntar Alexandru Hârlău, ca de altfel toate localităţile patriei, a cunoscut o puternică dezvoltare economico-socială. După cel de-al IX-lea Congres al partidului nostru, comunei Gurahonţ i-au fost acordate importante fonduri şi credite de investiţii, materializate in noi obiective social-economice şi de importanţă edilitargospodărească. Astfel, fabrica de conserve din legume şi fructe din localitate a cunoscut o amplă dezvoltare, producţia obţinută a trecut de mult graniţele ţării; s-a dezvoltat sectorul forestier, de exploatare a lemnului, dindu-se în acelaşi timp in exploatare şi un atelier de confecţionat lădiţe. In cadrul ocolului silvic se dezvoltă şi se amplifică de bune rezultata producţia de împletituri din nuiele, coşurile realizate aici find solicitate in Italia, China, R.F.G. şi în alte ţări; s-a dat in folosinţă uzina de apă; pentru coordonarea transporturilor auto pe teritoriul comunei a fost înfiinţaţi coloana I.T.A. etc. Datorită amplasării aici a sediului C.U.A.S.C. — Gurahonţ, în ultimii ani comuna s-a dezvoltat tot mai puternic, pentru a deveni un puternic centru agroindustrial. Recent a fost dată în folosinţă noua staţie PECO, iar pentru completarea necesarului de energie electrică s-a trecut la construcţia unei microhidrocentrale cu termen de dare in folosinţă la sfirşitul acestui an; sunt prevăzute, de asemenea, dezvoltarea unor noi capacităţi de producţie la sectorul întreprinderii forestiere, la fabrica de conserve şi C.F.R. A crescut, totodată, potenţialul de folosire a pămintului, întregul volum de lucrări executîndu-se mecanizat şi de bună calitate de către secţia pentru mecanizarea agriculturii din localitate. Pentru valorificarea terenului in pantă a luat fiinţă asociaţia economică intercooperatistă pomicolă, care dispune la ora actuală de o suprafaţă totală plantată de 499 ha. Comuna noastră dispune şi de un puternic sector zootehnic . in prezent avem 2 287 bovine, din care matcă 1 300 capete, peste 2 300 porcine, 1 557 ovine, 394 cabaline. O atenţie deosebită s-a acordat dezvoltării edilitar-gospodăreşti, construindu-se centre de cultură şi creaţie in satele Dulcele, Buceava, Secaş, Zimbru, şcoli şi grădiniţe, unde in prezent se desfăşoară un vast program de învăţămînt şi activitate culturalartistică. S-a terminat alimentarea cu apa potabilă a localităţii de centru, acţiunea fiind extinsă şi in satele Honţişor şi Iacobini, astfel că la ora actuală condiţiile de muncă şi viaţă ale celor ce locuiesc in această comună sunt, în multe privinţe, asemănătoare celor de la oraş, dat fiind nivelul de confort şi civilizaţie pe care-l au locuitorii comunei, majoritatea gospodăriilor dispunând de aparate radio şi tv, de biblioteci cu sute de volume din toate domeniile. Toate realizările noastre sunt rodul muncii harnice a tuturor locuitorilor comunei, care, sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, acţionează permanent pentru ridicarea pe noi trepte de progres şi civilizaţie a întregii activităţi economicosociale a localităţii. Imagine din municipiul de pe Crişul Repede - Oradea Foto : Moise Ovidiu Dan, corespondent voluntar I RĂSPUNSURI ALE FORURILOR DE RESORT • Comitetul Municipal Reşiţa al P.C.R. O parte din faptele semnalate in scrisoarea adresată „Scinteii“ în legătură cu risipa unor materii prime şi materiale la Combinatul Siderurgic Reşiţa se confirmă. Pe baza analizei întreprinse pe teren de comitetul de partid şi biroul executiv al consiliului oamenilor muncii din combinat a reieşit că unele materii prime şi materiale (inclusiv minereu de fier) erau depozitate necorespunzător de-a lungul liniei de cale ferată uzinală. Cu acest prilej s-a stabilit un program de măsuri cu sarcini şi responsabilităţi concrete pentru conducerile secţiilor, serviciilor şi a combinatului de recuperare şi reintroducere in circuitul productiv a acestor materiale, precum şi pentru prevenirea unor astfel de fenomene. Persoanele vinovate de această stare de lucruri au fost sancţionate disciplinar. • Comitetul Judeţean Ol al P.C.R. : In urma soluţionării la faţa locului a scrisorii primite din partea ziarului s-au luat măsurile necesare ca la secţia filatură a întreprinderii „Textila“ din Slatina să se respecte normativele de deservire a maşinilor, să se repartizeze premiile pentru stimularea producţiei de export potrivit aportului adus de fiecare în realizarea sarcinilor de plan (şi nu prin rotaţie cum se proceda), atît la muncitori, cit şi la personalul de conducere a secţiei. S-a stabilit, de asemenea, ca, sistematic, cadrele de conducere să se deplaseze la furnizorii de materii prime şi materiale în vederea impulsionării livrărilor. • Direcţia Comercială Judeţeană Braşov : Pentru deficienţele constatate la Centrul de achiziţii sticle şi borcane de pe strada Oaşului din Braşov, aparţinînd de I.C.S. „Alimentara“, gestionarul a fost sancţionat disciplinar. Totodată, s-au luat măsuri pentru dotarea unităţii cu cele necesare achiziţionării sticlelor şi borcanelor. • Consiliul Popular al judeţului Gorj : Pentru prevenirea poluării apei piriului ce curge în apropierea sondei nr. 17 din Licurici, aparţinind de brigada nr. 2 Turburea, s-au stabilit următoarele : amenajarea unui batal de rezervă pentru captarea noroiului rezultat din sondă şi vidanjarea acestuia in locuri amenajate, montarea unei pompe centrifuge cu motor pentru preluarea apei evacuate din sondă. Rubrică realizată de Gheorghe PARVAN