Sportul Popular, martie 1945 (Anul 1, nr. 1-3)
1945-03-25 / nr. 2
ANuL I No. 24 PAGINI 25 LEI 1 immWt CARNET SPORTIV ROLUL SOCIAL ŞI EDUCATIV AL SPORTULUI Sportul-factor de educaţie individuală şi element de formaţie colectivă — a suferit un fenomen de regres. Individul, îndemnat să lucreze pe stadion, pentru a cunoaşte oamenii şi a se înfrăţi cu ei în lupta sportivă, care admite rivalitatea, dar respinge ura şi răzbunarea, s’a abătut dela această linie morală, transformând sportul intr un mijloc de câştig şi glorie personală. S’au creiat „vedete , s au ridicat idoli, s’au înălţat „campioni”. Din pricina aceasta sportul a decăzut, sportivii şi-au schimbat cu totul concepţiile, iar lumea n’a mai putut acorda importanţa pe care o merită, disciplinei sportive. Astăzi, în plină refacere, se pune întrebarea: sportul mai poate fi însănătoşit? Şi dacă da, prin ce mijloace anume? Răspunsul este categoric afirmativ. Metoda: radicală şi energică. Să creiem din temelie o nouă concepţie asupra sportului, un nou Cadru de activitate şi un nou tipde sportiv. Sportul pe care îl dorim, şi-l vom avea, este cel care se adresează măcelar, poporului. Răspândit tot mai larg şi mai a-dânc în popor, sportul va lega sufletele cetăţenilor, va înfrăţi pe cei cari îl practică şi va face să se şteargă diferenţele de clasă socială, rasă sau origină. Muncitorii şi Intelectualii prin sport trebuie să meargă în ajutorul ţărănimii, contribuind la făurirea solidarităţii păturilor producătoare. întrecerea nu cunoaşte decât pe cei mai buni, mai harnici, mai devotaţi ideii sportive. Sportul e prieten cu învăţătura. Concepţia nouă tinde şi la desfascizarea şi democratizarea tuturor sectoarelor de activitate. In regimurile trecute, sportul a fost una din metodele prin care tineretul era infectat de şovinism, de rassism, de ură, crescut într’un spirit militarist, de cotropire şi întrebuinţat împotriva lui şi a poporului însuşi. Cadrul de activitate devine mai mare, sălile şi terenurile îşi deschid larg porţile, chemând în marea familie a sportului pe muncitorii de toate categoriile-S’a vorbit despre o viaţă nouă. Ne gândim la acea viaţă, în care lucrătorul, muncitorul, funcţionarul, ţăranul, şcolarul şi studentul să găsească după activitatea intensă pe care o depune, posibilitatea de destindere, odihnă şi reconfortare-Sportul, făcut cu măsură şi sub control medical, ne învaţă cum să excludem eforturile fizice inutile, cum să realizăm cel mai mare randament în producţie — lângă maşină şi pe ogoare —, şi cum să dobândim o sănătate perfectă, şi o mai mare forţă de rezistenţă şi combatere a bolilor şi epidemiilor. In aceaşi măsură ne face să respectăm regulile de higiena, spiritul de solidaritate, disciplină şi muncă colectivă. Noul tip de sportiv este al societăţii, pe care o ajută cu tot devotamentul în toate împrejurările. Dacă e nevoie de mărirea producţiei de război, sportivul, miile, zecile de mii de sportivi, sunt gata să-şi îndoiască forţele şi munca lor fizică şi intelectuală pentru patrie. Sportivul adevărat este gata oricând să lupte contra duşmanului comun. înţelegând această misiune, el şi-a angajat toate forţele în războiul pentru distrugerea totală a fascismului. Sportivul este un element de iniţiativă, muncă şi creaţie. Pe acest om nou, activ şi modest, sincer şi energic, îl vom ridica din rândurile anonime ale muncitorilor din fabrici, lucrătorilor din uzine, ţăranilor de pe ogoare, funcţionarilor din întreprinderi, elevilor din şcoli şi studenţilor din universităţi. II vom ridica — suntem convinşi, şî-i vom pune să explice fraţilor lui, cum s’a născut o lume nouă, în care sportul trebuie şi are un bine precizat rol social şi educativ. Mihail Lupescu 8- fi. U. ». Si.j ts S'J*' j MESAGIUL D-LUI PRIM MINISTRU PETRU GROZA CĂTRE SPORTIVII ROMÂNI PRIN ZIARUL NOSTRU Trăim vremuri noui, de adâncă prefacere şi în domeniul sportiv. Astăzi, când mişcarea românească cunoaşte o concepţie nouă, când muncitorii, ţăranii, lucrătorii, şcolarii şi studenţii sunt chemaţi să facă sport, pentru sănătatea lor şi ridicarea fizică a natutrei însăşi, înregistrăm un fapt care ne umple sufletele de speranţe şi bucurie. Primul ministru al Ţării, d. dr. Petru Groza, a binevoit să trimeată ziarului nostru un mesagiu sportiv. Mesagiul este adresat prin Sportul Popular” tuturor sportivilor din România. In cele câteva rânduri, Primul Ministru se dovedeşte a cunoaşte la perfecţie şi problemele sportive la ordinea zilei. Isa porneşte de la realităţile imediate trăgând concluzii pentru PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIMUL MINISTRU ritmul nou de viaţă» în care am intrat de la 23 August rărească corpul şi să-şi lumineze mintea, pentru a Înfrunta mai uşor .,greutăţile vieţii'’. Cuvintele d-lui Prim Ministru Groza sunt pornite din grija părintească ce-o poartă generaţiei tinere. Această generaţie primeşte cu recunoştinţă îndemnurile frumoase ce i se dau, şi promite să meargă pe calea muncei productive şi constructive, într-o Românie democrată şi puternică. In numele sportivilor români ne permitem a mulţumi d-lui Prim Ministru pentru atenţia acordată ramurei sportive, asigurându-i de tot devotamentul şi dragostea ce i-o purtăm. „SPORTUL POPULAR” Prim Ministru se adresează gata textul mesagiului d-lui tineretului, îndemnându-l să-şi în- Prim Ministru Petru Groza. 23 MARTIE 1945 BUCUREŞTI Ziarului „SPORTUL DOP'ILAR" Greutăţile vieţii se înving cu un corp sănătos. Problemele mari se rezolvă cu o minte ageră, deşteaptă. Practicând sportul şi învăţând mereu, tineretul ţării va fi pregătit pentru sarcinile mari ce-i stau înainte. ,,Metis sana in corpore suno". Doresc ziarului dvs. succes deplin pe drumul apucat. Preşedintele Consiliului de Miniştri (ss) Dr. PETRU GROZA Printre numeroasele probe încadrate în programul manifestărilor sprtive din „Săptămâna tineretului antifascist mondial” care se vor desfăşura mâine pe stadionul PTT „Crossul de Primăvara’ şi cursa ciclistă Bucureşti —I Otopeni — Bucureşti, atrag la start un important număr de sportivi, înscrierile primite până în prezent au impus unele măsuri pentru a orespunde amploarei pe care o vot avea aceste alergări. Astfel s’au numit numeroşi comisari de parcurs, startori, judecători la sosire, precum şi un serviciu de ordine pentru buna desfăşurare a curselor. In numărul de mâine vom publica toate amănuntele precum şi traseul respectiv pentru fiecare alergare şi categorie. Precizăm că înscrierile se mai primesc până în seara de astăzi la OSP str. G. Cantacuzino 38. Prezentarea concurenţilor pe stadionul PTT este obligatorie mâine dimineaţă la ora 8 pentru cross şi ora 10 pentru ciclişti. Mâine „CROSSUL DE PRIMĂVARĂ“ ŞI CURSA CICLISTĂ BUCUREŞTI - OTOPENI - BUCUREŞTI isserf CU CEL ION DE VORBĂ PE N DELETE MAI RAPID SPORTIV ROMAN MOINA UN MARE CAMPION DE ATLETISM CARE PREFERĂ FOOTBALLUL Ne-a vizitat la redacţie Ton Moina, campionul nostru naţional, cu care ne-am lăudat şi ne mai putem lăuda şi astăzi peste hotare. Iată un om care şi-a făcut o faimă europeană datorită vitezei picioarelor sale. Intr’adevăr, Moina e iuter de picior, atât de iute încât întrece pe toţi sportivii din România şi chiar pe mulţi alergători europeni. Aici, la masa de lucru, în faţa noastră modest şi cu voce subţire de domnişoară intimidată, Moina pare mai curând un licean prins c’a copiat■ Lasă mereu ochii, în jos, ruşinat, şi parcă are să-şi mărturisească unele păcate. Dar nu, Moina, campionul Moina, nu poate spune decât victorii mari pentru el şi pentru sportul românesc. Dar tânărul sfios din faţa noastră le spune cu glas scăzut, neconvins că el a fost acela, că el a concurat şi a repurtat succese atât de mari, că el, el, el, e Moina, idolul tuturor atleţilor, cari vor să facă o carieră în domeniul acesta. Vorbeşte footballistul despre atletul Moina Pe Moina l-am rugat doar atât: „Vorbeşte-ne ceva din viaţa ta sportivă!” şi el s'a executat întocmai.. ...Mam născut la 10 Mai 1928 în Îrimigea de Jos, judeţul Năsăud. Ca elev la Cluj am debutat în sport mai întâi la football, ramura mea preferată chiar şi astăzi. Campionatele interşcolare, la care am ieşit primul la 100 mtr. înălţime şi lungime, mi-au arătat drumul pe care trebuie să merg. In 1937 am fost legitimat la duhul „Şoimii“, condus de d. prof. lutiuHaţieganu, în care am activat până în anul 1940, dată când am părăsit Clujul din pricina cedării Ardealului. Succese şi Insuccese până la prima victorie mie.*naţională „Primele noţiuni de atletism —• continuă Moina — mi-au fost date de către d. dr. Arnăutu şi d. prof. Onoriu Cheţianu antrenori oficiali la „Şoimu”. In 1938, mă clasez onorabil la campionatul naţional de junior. Un an mai târziu câştig titlul•, pe ţară la lungime, printr’o săritură de 6,73 mtr. Anul 1939 nu-mi e favorabil. La Klagenfurt, în material România— Germania, mă clasez ultimul, iar la Balcaniada de la Atena sunt nevoit să accept, din pricina unui accident la picior, situaţia de spectator. In 1940 stabilesc cele mai bune recorduri la juniori (100 mtr. ro,8; 200 mtr. 22,1) şi devin pentru prima dată campion naţional la aceste probe. In 1943 reuşesc cea mai bună performanţă europeană a anului la 200 mtr. cu timpul de 21,2 secunde. Egalez recordul pe 100 mtr. cu 10,5 sec. şi sunt declarat laureat al Premiului Naţionul pentru Sport._____________________ (Continuare în pag. 3-a) ION MOINA 25 MARTIE 1945 REDACȚIA Str. Gogu Canta-A Icuzino 38 of. lit Tel. 1.03.13 ADMINISTRAȚIA Str. Sărindar 57-91 Tel. 3.84.30 TIPOGRAFIA Telefon: M AFIA 1 -81.36 * ABONAMENTE: * 3 luni . . lei 600 ^ Instituții, Asociații ți Sprijinitori i 6 luni. . . lei 10.000 £ APELUL D.S.P.-ULUI CU PRILEJUL SĂPTĂMÂNII TINERETULUI MONDIAL ANTIFASCIST „Tineretul din lumea întreagă închină această săptămână luptei pentru stârpirea fascismului.. Organizaţia Sportului Popular conştientă de aportul pe care massele tinerelor generaţii îl aduc la clădirea unei lumi mai bune, se adresează tuturor sportivilor din uzine şi din birouri, din ateliere şi de pe ogoare, din şcoli şi din Facultăţi, cerându-le să se încadreze în lupta pentru distrugerea fascismului care a făcut un rău atât de mare ţării noastre. Prin ridicarea producţiei, graţie efortului fizic educat şi călit pe stadioanele de sport, printr-o unitate conştientă între toate clasele sociale, în slujba cărora sportul trebue să stea fără nici o deosebire, prin prezenţa sportivilor la manifestaţiile organizate săptămâna aceasta în cadrul mişcării tineretului progresist prin voinţa unanimă pentru desfacizarea ţării, vom fi contribuit la grăbirea acţiunei de exterminare a hitlerismului, duşmanul de moarte al democraţiei şi libertăţii. In cadrul serbărilor O. S. P.-ului TIPOGRAFII ŞI METALURGIŞTII SE ÎNTÂLNESC in primul match de football PE ARENA P. T. T. In cadrul serbărilor organizate de O. S. P. mâine dimineaţă, ora 11, se va desfăşura pe stadionul P.T-T. întâlnirea sindicală de football între reprezentanţi wele tipografilor şi ale metalurgiştilor. Din punct de vedere al spectacolului, matchul ar putea înlocui cu succes orice partidă divizionară. Este pentru prima oară în footballul românesc când două reprezentative ale unor largi mase de muncitori se înfruntă pe teren într’un match oficial. La alcătuirea garniturilor s’a avut în vedere în afară de forma jucătorilor, omogenitatea compartimentelor. De aceea echipele reprezentative s’au format pe scheletul a două dintre cele mai bune grupări, a tipografilor şi a metalurgiştilor. La tipografi a fost aleasă formaţia întreprinderilor Socec Lafayette, iar la metalurgişti LARES. Cele două reprezentative au făcut ori după amiază antrenamente separate. Tipografii s-au antrenat pe terenul Standard, iar metalurgiştii pe arena Turda. Cele două antrenamente au fost conduse de Alexandrescu (tipograf) şi Gicu Simionescu (de la metalurgişti. Un pronostic e greu de dat Totuşi prin simplă impresie, indicăm favorită echipa metalurgiştilor, care cuprinde jucători ai Lareşului, ce activează alături de formaţiile divizionare. — Popesc (Mon. Of Beldinian — Niţu Gh. — Combi I — Mitoc — Biejan (Lares) (Lares) (Lares) (Wolff) (Lares) Shumtrescu Gh. — Filipescu — Mircea Dumitrescu (Laromet) (Lares) (Lares) Simonescu — Constantinescu (Laromet) (S. E. T.) Gavrilescu (Lares) Stanciu (Socec-Lf.) Anton Popa — Teodorescu (M. Of.) (Socec-Lf.) Harry — Iordăchescu — Alexandrescu (Soc. Lf.) (U. L.) (Socec. Lf.)Carambol— Lazar — Si luiescu Berbeacă (Socec) (Socec) (Socec) Arbitru d. Săram, ajutat de d-nîi Desmereanu și Georgescu O nouă grupare Griviţa - C. F. R. In ultima sa şedinţă, clubul „Rapid” de rugby a hotărît desfiinţarea grupării. In schimb a luat naştere un nou club: Grîviţa CFR, format tot din funcţionarii şi muncitorii Căilor Ferate Române. In şedinţa de constituire a noului club a fost ales următorul comitet: 1. Preşedinte: Vasile Secară- Vicepreşedînte: I. Popescu. Secretar: Mihail Nîcolae. Casier: Nie Dragomir. Membrii: G. Peetrîşor, Comşe, Croitoru, Bălăcescu, Niclescu. Delegat pe lângă CFR, Nicolae Mihail. SPORTIVII ROMÂNI SE ÎNCADREAZĂ IN LUPTA PENTRU DISTRUGEREA TOTALĂ A FASCISMULUI SI SALUTĂ CU ENTUZIASM SĂPTĂMÂNA TINERETULUI ANTIFASCIST MONDIAL