Sportul Popular, martie 1945 (Anul 1, nr. 1-3)

1945-03-25 / nr. 2

ANuL I­­ No. 24 PAGINI 25 LEI 1 im­mWt CARNET SPORTIV ROLUL SOCIAL ŞI EDUCATIV AL SPORTULUI Sportul-factor de educaţie indi­viduală şi element de formaţie co­lectivă — a suferit un fenomen de regres. Individul, îndemnat să lucreze pe stadion, pentru a cunoaşte oa­menii şi a se înfrăţi cu ei în lupta sportivă, care admite rivalitatea, dar respinge ura şi răzbunarea, s’a abătut dela această linie morală, transformând sportul intr un mij­loc de câştig şi glorie personală. S’au creiat „vedete , s au ridi­cat idoli, s’au înălţat „campioni”. Din pricina aceasta sportul a de­căzut­, sportivii şi-au schimbat cu totul concepţiile, iar lumea n’a mai putut acorda importanţa pe care o merită, disciplinei sportive. Astăzi, în plină refacere, se pune întrebarea: sportul mai poate fi însănătoşit? Şi dacă da, prin ce mijloace anume? Răspunsul este categoric afirma­tiv. Metoda: radicală şi energică. Să creiem din temelie o nouă concepţie asupra sportului, un nou Cadru de activitate şi un nou tip­­de sportiv. Sportul pe care îl dorim, şi-l vom avea, este cel care se adresează mă­celar, poporului. Răspândit tot mai larg şi mai a-­dânc în popor, sportul va lega su­fletele cetăţenilor, va înfrăţi pe cei cari îl practică şi va face să se şteargă diferenţele de clasă socială, rasă sau origină. Muncitorii şi Intelectualii prin sport trebuie să meargă în ajutorul ţărănimii, contribuind la făurirea solidarităţii păturilor producătoare. întrecerea nu cunoaşte decât pe cei mai buni, mai harnici, mai de­votaţi ideii sportive. Sportul e prieten cu învăţătura. Concepţia nouă tinde şi la desfas­­cizarea şi democratizarea tuturor sectoarelor de activitate.­­ In regimurile trecute, sportul a fost una din metodele prin care tineretul era infectat de şovinism, de rassism, de ură, crescut într’un spirit militarist, de cotropire şi în­trebuinţat împotriva lui şi a popo­rului însuşi. Cadrul de activitate devine mai mare, sălile şi terenurile îşi des­chid larg porţile, chemând în marea familie a sportului pe muncitorii de toate categoriile-S’a vorbit despre o viaţă nouă. Ne gândim la acea viaţă, în care lucrătorul, muncitorul, funcţiona­rul, ţăranul, şcolarul şi studentul să găsească după activitatea intensă pe care o depune, posibilitatea de des­tindere, odihnă şi reconfortare-Sportul, făcut cu măsură şi sub control medical, ne învaţă cum să excludem eforturile fizice inutile, cum să realizăm cel mai mare ran­dament în producţie — lângă ma­şină şi pe ogoare —, şi cum să do­bândim o sănătate perfectă, şi o mai mare forţă de rezistenţă şi com­batere a bolilor şi epidemiilor. In aceaşi măsură ne face să res­pectăm regulile de higiena, spiritul de solidaritate, disciplină şi muncă colectivă. Noul tip de sportiv este al socie­tăţii, pe care o ajută cu tot devo­tamentul în toate împrejurările. Dacă e nevoie de mărirea produc­ţiei de război, sportivul, miile, ze­cile de mii de sportivi, sunt gata să-şi îndoiască forţele şi munca lor fizică şi intelectuală pentru patrie. Sportivul adevărat este gata ori­când să lupte contra duşmanului comun. înţelegând această misiune, el şi-a angajat toate forţele în răz­boiul pentru distrugerea totală a fascismului. Sportivul este un element de ini­ţiativă, muncă şi creaţie. Pe acest om nou, activ şi modest, sincer şi energic, îl vom ri­dica din rândurile anonime ale muncitorilor din fabrici, lucrători­lor din uzine, ţăranilor de pe o­­goare, funcţionarilor din întreprin­deri, elevilor din şcoli şi studenţilor din universităţi. II vom ridica — suntem convinşi, şî-i vom pune să explice fraţilor lui, cum s’a născut o lume nouă, în care sportul trebuie şi are un bine precizat rol social şi educativ. Mihail Lupescu 8- fi. U. ». Si.j ts S'J*' j MESAGIUL D-LUI PRIM MINISTRU PETRU GROZA CĂTRE SPORTIVII ROMÂNI PRIN ZIARUL NOSTRU Trăim vremuri noui, de adâncă prefacere şi în domeniul sportiv. Astăzi, când mişcarea româ­nească cunoaşte o concepţie nouă, când muncitorii, ţăranii, lucrăto­rii, şcolarii şi studenţii sunt che­maţi să facă sport, pentru sănăta­tea lor şi ridicarea fizică a nat­­u­­trei însăşi, înregistrăm un fapt care ne umple sufletele de spe­ranţe şi bucurie. Primul ministru al Ţării, d. dr. Petru Groza, a binevoit să trimeată ziarului nos­tru un mesagiu sportiv. Mesagiul este adresat prin Sportul Popular” tuturor sporti­vilor din România. In cele câteva rânduri, Primul Ministru se dovedeşte a cunoaşte la perfecţie şi problemele spor­tive la ordinea zilei. I­­sa porneşte de la realităţile imediate trăgând concluzii pentru PREŞEDINŢIA CONSILIULUI DE MINIŞTRI PRIMUL MINISTRU ritmul nou de viaţă» în care am intrat de la 23 August rărească corpul şi să-şi lumineze mintea, pentru a Înfrunta mai uşor .,greutăţile vieţii'’. Cuvintele d-lui Prim Ministru Groza sunt pornite din grija pă­rintească ce-o poartă generaţiei tinere. Această generaţie primeşte cu recunoştinţă îndemnurile frumoa­se ce i se dau, şi promite să mear­gă pe calea muncei productive şi constructive, într-o Românie de­­mocrată şi puternică. In numele sportivilor români ne permitem a mulţumi d-lui Prim Ministru pentru atenţia acordată ramurei sportive, asigurându-i de tot devotamentul şi dragostea ce i-o purtăm. „SPORTUL POPULAR” Prim Ministru se adresează gata textul mesagiului d-lui tineretului, îndemnându-l să-şi în- Prim Ministru Petru Groza. 23 MARTIE 1945 BUCUREŞTI Ziarului „SPORTUL DOP'ILAR" Greutăţile vieţii se înving cu un corp sănătos. Problemele mari se rezolvă cu o­ minte ageră, deşteaptă. Practicând sportul şi învăţând mereu, tineretul ţării va fi pregătit pentru sarcinile mari ce-i stau înainte. ,,Metis sana in corpore sun­o". Doresc ziarului dvs. succes deplin pe drumul apucat. Preşedintele Consiliului de Miniştri (ss) Dr. PETRU GROZA Printre numeroasele probe în­cadrate în programul manifestă­rilor sprtive din „Săptămâna ti­neretului antifascist mondial” care se vor desfăşura mâine pe stadionul PTT „Crossul de Pri­măvara’ şi cursa ciclistă Bucu­reşti —I Otopeni — Bucureşti, a­­trag la start un important nu­măr de sportivi, înscrierile primite până în pre­zent au impus unele măsuri pen­tru a orespunde amploarei pe care o vot avea aceste alergări. Astfel s’au numit numeroşi co­misari de parcurs, startori, jude­cători la sosire, precum şi un ser­viciu de ordine pentru buna des­făşurare a curselor. In numărul de mâine vom publica toate amă­nuntele precum şi traseul res­pectiv pentru fiecare alergare şi categorie. Precizăm că înscrierile se mai primesc până în seara de astăzi la OSP str. G. Cantacuzi­­no 38. Prezentarea concurenţi­lor pe stadionul PTT este obliga­torie mâine dimineaţă la ora 8 pentru cross şi ora 10 pentru ci­clişti. Mâine „CROSSUL DE PRIMĂVARĂ“ ŞI CURSA CICLISTĂ BUCUREŞTI - OTOPENI - BUCUREŞTI i­­sserf CU CEL ION DE VORBĂ PE N DELETE MAI RAPID SPORTIV ROMAN MOINA UN MARE CAMPION DE ATLETISM CARE PREFERĂ FOOT­BALLUL Ne-a vizitat la redacţie Ton Moina, campionul nostru naţional, cu care ne-am lăudat şi ne mai pu­tem lăuda şi astăzi peste hotare. Iată un om care şi-a făcut o fai­mă europeană datorită vitezei pi­cioarelor sale. Intr’adevăr, Moina e iute­r de picior, atât de iute încât întrece pe toţi sportivii din România şi chiar pe mulţi alergători europeni. Aici, la masa de lucru, în faţa noastră modest şi cu voce subţire de domnişoară intimidată, Moina pare mai curând un licean prins c’a copiat■ Lasă mereu ochii, în jos, ruşinat, şi parcă are să-şi mărturisească unele păcate. Dar nu, Moina, campionul Moina, nu poate spune decât victorii mari pentru el şi pentru sportul româ­nesc. Dar tânărul sfios din faţa noa­stră le spune cu glas scăzut, ne­convins că el a fost acela, că el a concurat şi a repurtat succese atât de mari, că el, el, el, e Moina, ido­lul tuturor atleţilor, cari vor să facă o carieră în domeniul acesta. Vorbeşte footballistul despre atletul Moina Pe Moina l-am rugat doar atât: „Vorbeşte-ne ceva din viaţa ta sportivă!” şi el s'a executat în­tocmai.. ...Mam născut la 10 Mai 1928 în έrimigea de Jos, judeţul Năsăud. Ca elev la Cluj am debutat în sport mai întâi la football, ramura mea prefe­rată chiar şi astăzi. Campionatele interşcolare, la care am ieşit primul la 100 mtr. înălţime şi lungime, mi-au arătat drumul pe­­ care trebuie să merg. In 1937 am fost legitimat la du­hul „Şoimii“, condus de d. prof. lutiu­­Haţieganu, în care am activat până în anul 1940, dată când am părăsit Clujul din pricina cedării Ardealului. Succese şi Insuccese până la prima victorie m­ie.*­­naţională „Primele noţiuni de atletism —• continuă Moina — mi-au fost date de către d. dr. Arnăutu şi d. prof. Onoriu Cheţianu antrenori ofi­ciali la „Şoimu”. In 1938, mă clasez onorabil la campionatul naţional de junior. Un an mai târziu câştig titlul•, pe ţară la lungime, printr’o săritură de 6,73 mtr. Anul 1939 nu-mi e favorabil. La Klagenfurt, în material România— Germania, mă clasez ultimul, iar la Balcaniada de la Atena sunt ne­voit să accept, din pricina unui ac­cident la picior, situaţia de spec­tator. In 1940 stabilesc cele mai bune recorduri la juniori (100 mtr. ro,8; 200 mtr. 22,1) şi devin pentru prima dată campion naţio­nal la aceste probe. In 1943 reuşesc cea mai bună performanţă europeană a anului la 200 mtr. cu timpul de 21,2 se­cunde. Egalez recordul­ pe 100 mtr. cu 10,5 sec. şi sunt declarat laureat al Premiului Naţionul pentru Sport._____________________ (Continuare în pag. 3-a) ION MOINA 25 MARTIE 1945 REDACȚIA Str. Gogu Canta-A I­cuzino 38 of. lit Tel. 1.03.13 ADMINISTRAȚIA Str. Sărindar 5­7-91 Tel. 3.84.30 TIPOGRAFIA Telefon: M­­­ AFIA 1 -81.36 * ABONAMENTE: * 3 luni . . lei 600 ^ Instituții, Asociații­­ ți Sprijinitori i 6 luni. . . lei 10.000 £ APELUL D.S.P.-U­LUI CU PRILEJUL SĂPTĂMÂNII TINE­RETULUI MONDIAL ANTIFASCIST „Tineretul din lumea întreagă închină această săptă­mână luptei pentru stârpirea fascismului.. Organizaţia Sportului Popular conştientă de aportul pe care massele tinerelor generaţii îl aduc la clădirea unei lumi mai bune, se adresează tuturor sportivilor din uzine şi din birouri, din ateliere şi de pe ogoare, din şcoli şi din Facul­tăţi, cerându-le să se încadreze în lupta pentru distrugerea fascismului care a făcut un rău atât de mare ţării noastre. Prin ridicarea producţiei, graţie efortului fizic educat şi călit pe stadioanele de sport, printr-o unitate conştientă între toate clasele sociale, în slujba cărora sportul trebue să stea fără nici o deosebire, prin prezenţa sportivilor la ma­nifestaţiile organizate săptămâna aceasta în cadrul mişcării tineretului progresist prin voinţa unanimă pentru desfaciza­­rea ţării, vom fi contribuit la grăbirea acţiunei de extermi­nare a hitlerismului, duşmanul de moarte al democraţiei şi libertăţii. In cadrul serbărilor O. S. P.-ului TIPOGRAFII ŞI METALURGIŞTII SE ÎNTÂLNESC in primul match de football PE ARENA P. T. T. In cadrul serbărilor organizate de O. S. P. mâine dimineaţă, ora 11, se va desfăşura pe stadionul P.T-T. întâlnirea sindicală de foot­ball între reprezentanţi wele tipo­grafilor şi ale metalurgiştilor. Din punct de vedere al specta­colului, matchul ar putea înlocui cu succes orice partidă divizionară. Este pentru prima oară în foot­­ballul românesc când două repre­zentative ale unor largi mase de muncitori se înfruntă pe teren în­tr’un match oficial. La alcătuirea garniturilor s’a a­­vut în vedere în afară de forma jucătorilor, omogenitatea comparti­mentelor. De aceea echipele reprezentative s’au format pe scheletul a două dintre cele mai bune grupări, a tipografilor şi a metalurgiştilor. La tipografi a fost aleasă for­maţia întreprinderilor Socec La­fayette, iar la metalurgişti LARES. Cele două reprezentative au fă­cut ori după amiază antrenamente separate. Tipografii s-au antrenat pe te­renul Standard, iar metalurgiştii pe arena Turda. Cele două antre­namente au fost conduse de Ale­xandrescu (tipograf) şi Gicu­ Si­­mionescu (de la metalurgişti. Un pronostic e greu de dat­ To­tuşi prin simplă impresie, indicăm favorită echipa metalurgiştilor, care cuprinde jucători ai Lareşului, ce activează alături de formaţiile divizionare. — Popesc (Mon. Of Beldinian — Niţu Gh. — Combi I — Mitoc — Biejan (Lares) (Lares) (Lares) (Wolff) (Lares) Shumtrescu Gh. — Filipescu­ — Mircea Dumitrescu (Laromet) (Lare­s) (Lares) Sim­onescu — Constantinescu (Laromet)­­ (S. E. T.) Gavrilescu (Lares) Stanciu (Socec-Lf.) Anton Popa — Teodorescu (M. Of.) (Socec-Lf.) Harry — Iordăchescu — Alexandrescu (Soc. Lf.) (U. L.) (Socec. Lf.)­­Carambol­— Lazar — Si lui­escu Berbeacă (Socec) (Socec) (Socec) Arbitru d. Săram, ajutat de d-nîi Desmereanu și Georgescu O nouă grupare Griviţa - C. F. R. In ultima sa şedinţă, clubul „Ra­pid” de rugby a hotărît desfiinţa­­rea grupării. In schimb a luat naştere un nou club: Grîviţa CFR, format tot din funcţionarii şi muncitorii Căilor Ferate Române. In şedinţa de constituire a nou­lui club a fost ales următorul co­mitet: 1. Preşedinte: Vasile Secară-­­ Vice­preşedîn­te: I. Popescu. Secretar: Mihail Nîcolae. Casier: Nie Dragom­ir. Membrii: G. Peetrîşor, Comşe, Croitoru, Bălăcescu, Niclescu. Delegat pe lângă CFR,­ Nicolae Mihail. SPORTIVII ROMÂNI SE ÎNCADREAZĂ IN LUPTA PENTRU DISTRUGEREA TOTALĂ A FASCISMULUI SI SALUTĂ CU ENTUZIASM SĂPTĂMÂNA TINERETULUI ANTIFASCIST MONDIAL

Next