Sportul Popular, ianuarie 1948 (Anul 4, nr. 891-913)

1948-01-03 / nr. 891

Reuter în citadela şi în postură de campion, dar cu cârja în mână, primeşte asaltul lui Iylarian, Petchowski şi Joja care-l atacă fiecare cu ce poate... INUL INTERNAŢIONAL IN DATE ŞI CIFRE Anul ce s’a scurs a adus fool­­emailului românesc o activitate din­tre cele mai laborioase, atât pe tărâm intern cât şi extern. In rândurile de mai jos, ne vom ocupa de partidele internationale, scoţând î­n evidenţă anumite ca­racteristici, in partidele cu caracter inter­­ţari cele mai multe goaiuri au fost marcate de FARKAS (4 goa­­iuri) „Lupu", sau „piciorul de aur“ cum a f­ost poreclit, s’a do­vedit a fi o extremă de valoare, fiind uneori factorul hotărîtor a! victoriilor. Dintre echipele noastre, acela care a susţinut cele mai multe rr­atchuri internaţionale a fost C. F. R.-ul. Feroviarii au jucat la Sofia la campionatul european de IT­A in .tr.uwuy.iH dfcet­ii uG grav, CC i u o&fpii­­a stagnarea activităţii. Ei iu fost pus sub­ supraveghere me­­ntoa­să dar la primăvară va pu­tea reintra. Şi pentru că tot suntem la acest capitol merită să scoatem în evi­denţă excelenta performanţă rea­lizată de echipa secundă a Româ­niei, ce a terminat nedecis cu Un­garia B, ce alinia o formaţie cu nimic inferioară celei trimise la Bucureşti. Romania B, a făcut o partidă de zile mari, cucerind unanime apre­cieri, iată pe „eroii“ de la Buda­pesta: Ismaropol. * Iată ce arbitri străini au condus matchurile internaţionale disputa­te de echipa noastră naţională: Molnár (Ungaria), Matancicî (Ju­goslavia), Schneller (Polonia), Podubsky (Jugoslavia), Kamaras­­sy (Ungaria). Acesta a arbitrat de două ori în țară. #■ Vă mai aduceți aminte cum arată clasamentul balcanic de football? Iată-1: Ungaria Jugoslavia România Bulgaria 4 10 3 5:1­1 2 Albania 4 0 0 4 2:13 0 ||| La Arad, de Paştile Catolic, ITA a pierdut în faţa Ujpes­­tului cu scorul de 3:0 (2:0). Iar ultimul joc susţinut de o echipă românească, a fost cel de la Tirana, unde C.F.R. Timişoara a pierdut cu 5:2. Cea mai frumoasă victorie a României a fost repurtată la Ti­rana, unde naţionala noastră a câştigat cu 4:0. •Se­iordache. NCZ 4 4 0 0 18: 2 8 4 3 0 1 18: 7 8 4 2 0 2 8: 8 4 mmmi­ternational foomllistic AL ANULUI 1948 FmiU­ n anul ce vine, federația ro­mană de football a fixat următorul :aalen­dar' international. De remarcat că nu sunt prevăzute decât partidele din cadrul Jocurilor Balcanice, pre­cum $i Oim­ipiada. 3 Mai 1948 la București, 1 România — Albania (joc balcanic) 6 Iunie 19-18 la Budapesta: Ungaria — România (joc­ balcanic) 30 Iunie 1918 la Biacurești: România — Bulgaria (joc balcanic) 1—14 August 1948: Jocurile Olimpice de la Londra. 34 Octombrie 1848 la București: Ungaria — România (amical). 31­­ Octombrie 1948 la Belgrad, Iugoslavia — România (joc balca. sk­). NUMAI f»6 JUMĂTATE D ATA CELE 28 ECHIPE CARE AR FORMA CELE DOUĂ SERII ALE CfZiEI 8 PE 1848-1049 Poc rnm mn!{ ir de sigur r$a. echipe!­­ football ’TCSâf«, J ■" ■iţ‘i de re bl'. c-8- « reuși performO­ npl să se nume re vf"*re cric 23 •-'chipu ceri în unul vii­tor — spre sfărșît — vor forma cele două serii sctccte de divizionare B. : f 'i hi sensul acesta, lupta este acerbă Adică va fi, deoarece «cum ea d Inc,« tat P® teren ăa­r conţinui! su.găă, tu­dj, pe hârtie. Calcule şi eventualităţi. Conducătorii şi jucătorii cu cre­ioanele în mână socotesc. Deplasări, jocuri acci­să, acumulări de puncte căt­ormă multe pentru a­­ceastă deznădăjduită rezistenţă. Din a­ctualele divizionare vor dis­­pare mai mult de jumătate. Un număr apreciabil de 36. Şi­ acum la sfârşit de sezon, când se vor face unele socoteli, noi am alcătuit up­lasament ga­vrai al Di­viziei B, şi din acest clasament am extras­­file mai bine cl­isate 38. desi­gur nu aefisia va fi critefiumul, însă modul prezfintarii noastre poate­­ t.e-esOnt pentru amatorii de senza- Al footbalistic. Ar fi reprezentate astfel 22 centre „balistice, ar intra 3 echipe din ' :curesfim fot 3 ăhi Tîmișo&10, câte­vă dpi"Arad şi Oradea. Adică şi aşa exigenţele ar fi satis­­­cute din punct de vedere geografic. Deci clasamentul atfista nu este chiar atât de Infidel. ­ SEDIUL — EXISTĂ. C­ine a­ trăit viaţa de club, îşi dă , seama că aici se întâlnesc cele mai micte probleme, însă toate — unele mai rrtun, altele mai puţin — de aceeaşi importanţă pentru sportul respectiv. D­a« cazul nostru — f­ootballul, unul din dficile de sporturi tocmai din cauza diverstăţii şi multiplelor probleme — oferă exemplul cel mai reuşit.­­* Gruparea de football — o colectivitate de puternice afinităţi cu familia — ri­­dică problem­e de la fixarea crampoane­­lor la bocanci şi până la asigurarea unei­­florale şi a unei educaţii jucătorilor.­­E foerte uşor să aduni 11 jucători, să cumperi o minge şi echipamentul respectiv, dar e foarte greu să realizezi cu adevărat ceea ce se numeşte club. Pentru că e­ste nevoe de o organizare şi pentru aceasta, de mult simţ gospo­dăresc, este nevoe de pricepere tehnică şi pedagogică, deoarece nu-i suficient să ştii­­ pregăti cum se joace o echipă, el mai ieste necesar şi altceva: atmos­feră, atropiere sufletească între jucă­tori şi intre jucători şi conducători. In aşa fel, încât colectivitatea să fie un aot omoniu şi armonios, cu efecte bine­­făcătoare asupra comportării şi ţinutei jucător­?« pe teren şi în afara lui. Ut Sediul iată ceea ce poate realiza a­­ceastă condiţiune de ordin sufletesc absolut necesară unui club de football. Şi acest sediu constitue o problemă în football, o problemă de a cărui solu­ţionare amtem încă departe . La ce rezultate duce un astfel de sediu? , •- - .................­ m . Multiple In primul rând se atinge un dublu scop: jucătorii sunt mai uşor de con­trolat şi apoi, aceştia ştiindu-se sub o permanentă supraveghere, revin la o viaţă ordonată, liniştită, o viaţă sportivă cum se spune. Jucătorii au la sediu locuinţe de care se ocupă gospodăreşte. Deci, un început de gospodărie pe care viaţa în vechile grupări cu alte mental taţi, îl includeau. Trăesc aproape unul de altul şi sta­bilesc o bună vecinătate rodnică în ceea ce priveşte prietenia. Jucătorii nu rămân buni colegi de echipă, ci devin fi buni prieteni, membrii ai aceleaşi fa­milii. Se întâlnesc la aceeaşi masă — jucă­tori şi eventual soţii şi copii, — discută, îşi încredinţează micile lor necazuri sau se distrează, după masă, fie cu o par­tidă de şah, citesc, fie cu cântece, cor sau orchestră. Sunt lucruri necesare sufletului jucă­torilor. Aceştia au nevoe şi de altceva, nu numai de football. Iar sediul, prin forţa organizatorică şi priceperea condu­cătorilor, le oferă din plin. * Sufletului însă, sediul îi oferă nu nu­mai muzică, ci şi putinţa de a citi. O­­aia de lectură înzestrată cu o biblio­tecă bogată şi variată, stă la dispoziţia jucătorilor. Azi o nuvelă, mâine o schiţă apoi lecturi practice din toate domeniile: ştiinţă, artă, muzică, social. Şi după fiecare dată, discuţii şi co­mentarii, adevărate dispute, care — u­­neori — sunt mai pasionante decât cele de pe teren. Paralel, şedinţe teoretice şi educative, chestiuni — critice *■* după jocuri sau au loc discuţiuni de ordin technic şi tactic în legătură cu jocul înaintea căruia se ag­ă, jucători, antrenorul şi conducătorii, rol important având an­trenorul, — în schimb, în secundele prima misiune o au conducătorii cu simţ pedagogic desvoltat. De ei depnde educaţia sănătoasă a jucătorilor, care — pe teren sau în afara lui­­- trebue să se comporte la fel, ca oameni pătrunşi de rolul lor de educatori şi moralizatori ai tinerelor generaţii care­ urmăresc din tribune. Intr­urn astfel de sediu se plămădesc se creiază, se întăresc caracterele şi educaţia sportivă este dublată de una cetăţenească. Pentru că jucătorii nu tre­buie să rămână simpli jucători, ci să devină şi membrii demni ai societăţii . Există undeva în Bucureşti, nu de­parte de ministerul Economiei Naţionale, pe str. Sevastopol nr. 26, o clădire impunătoare care nu lasă să se între­vadă scopul şi roluL Acolo, oricare spor­tiv poate constata punct cu punct tot ceea ce aţi citit în rândurile de mai sus. De la viaţa armonioasă şi pilduitoare a­runătorilor şi până la educaţie. Este ceea ce occidentalii numesc „club­house“, dar care se situează departe de sensul dat de Vest. Este o casă de o­­dihnă, de pregătire şi de educaţie mun­citorească, un izvor de elemente utile colectivităţii recrutate din rândul mun­citorilor sportivi, reprezentativi în idea­lul care-i călăuzeşte şi care le călăuzeşte paşii în marea familie a feroviarilor con­structivi şi eroi ai muncii. Este sediul CFR ului, realizare spor­tivă edificatoare în geniul ei ite* ftOU 55. O PROBLEMA ESENŢIALĂ DAR DESTUL DE NEGLIJATĂ IN FOOTBALLUL ROMÂNESC INSĂ SPORADIC, ŞI REAUZARI — şedinţa CEEESLOVACA S. A. R. Prima faforîsă pentru confecțiuni de haine BUCUREŞTI■ Str. Bers­eS No. ICO—102 B du­ Elisrbăta No. 8—10 Str. Şelari No. 13 PROVINCIE s &32 B­u, Bra­şov, Timişoara, Crialova Toţî sportivii se pot a-'­ proviziona la noi cu con~­fecfiuni bărbăteşti şi de copii, la preţuri oficiale pe puncte și fără puncte. TOTUŞI, ROMÂNIA ESTE LA LOCUL XIII IN CLASAMENTUL EUROPEAN UE FOOTBALL In acest an, footballul european a cunoscut o activitate deosebit de intensă. Faţă de ultimii ani, nume­roasele întâlniri internaţionale din 1947, au arătat că încet-încet se revine la mormăi. Un fapt îmbucu­rător, Cire va contribui în mare măsură la redresarea calitativă a soccerului continental aflat, în ge­neral, d­ntr’un apreciabil regres faţă de trecut.. Mai jos vom da un cla­sament alcătuit pe baza întâlnirilor internaţionale disputate în anul 1947 la terenurile europene. In frunte găsim Anglia, cu un palma­res destul de puţin strălucit. Din 10 matchuri, „Insularii” au câştigat numai cinci şi au terminat la egali­tate de patru ori. Britanicii au su­ferit şi o înfrângere, oarecum sur­prinzătoare, din partea Elveţiei. La locul secund, se află Cehoslovacia. Vecinii noştri au desfăşurat o ac­tivitate prodigioasă, repurtând şase victorii din opt partide disputate şi pierzând recent numai în faţa Italiei la Bari. La fel, într’un loc onorabil găsim selecţionata Suediei care, şi ea, a pierdut un singur match: contra Angliei cu scorul de 4—2. Mai trebui să menţionăm că Franţa, situată la locul 4 are, lucru foarte curios, un goalaverage egal Reprezenativa galică a cunoscut spre sfârşitul sezonului o conside­rabilă redresare din punct de ve­dere tehnic, ceea ce i-a permis să obţină câteva succese de valoare. Urmează Ungaria, Elveţia, Norve­gia şi Iugoslavia, toate cu perfor­manţe merituoase. La locul 13 gă­sim selecţionata României care reu­şeşte totuşi să se claseze înaintea Austriei — celebrul „Wunder team” — învingătoarea „Scquadrei Azzura" încheind, subliniem că Islanda, Spania, Albania şi Luxemburg nu au reuşit să obţină nicio victorie. PEPELEA f „PflK-TI PflK” PREDECESORI FOOTBALL«? MILANO. (Corespondență). -- In ultima vreme ziarele sportiva din Mi­lano se ocupă pe larg de declarat­ia unui profesor universitar, care afir­mă că înainte ca europenii să fi des­coperit America, în satul Yucfitau din America centrală se juca footb­ll.. Acest sat era populat de tribul Mayas ai cărui membri jucau în ttimp în tmp un joc violent ce se chema „Pok-Ti-Pok1« care putea­u sa ia parte numai oamenii dotaţi cu excep­ţionale calităţi fisice. Terenul de joc măsura 100 metri în lungime şi 30 în lăţime­. Echipele erau compuse din 12 jucători fiecare, mingea era o specie de nucă efi cănţă dea 2 kg. şi poarta era făcută între eled arborii Par?'dfl începea în zorii zilei ?* se termina a­­tunc­i când jucătorii nu mai putefhi juca din cauza oboselii, fapt ce Capii că că­ci*' multe ori răm­âneau pe te­ren morţi răniţi. Iar puljii dintre acfil cali reuşeau să înscrie un goal­­eray, consideraţi adevăraţi eroi fiind adoraţi de întreg tribul şi în­ cel maii scurt tmp reuşeau să daca o mare­avege. Dar „Pok-Ti-Pok“, în afară că era un sport era şi o ceremonie religioaa­să, pentru că s acer dotaţi, veneau cu mare pompă să asiste la match şi îna­inte de începerea partidei se făceau rituri religioase D­r oracoliî erau trebui pentru a se Şti cine va ieşi învingător al întâlnirii. DE TOATE V’ati întrebat vreodată de ce Io­nică Bogdan, pe care prietenii îl numesc in intimitate „pletosul” nu are de gând — cel putin deocam­dată — să abandoneze footballul? Dacă nu, vă spunem noi. Bogdan, într’unul din voiajurile sale prin Orient, se pare că ultimul, a dat peste un negustor ambulant, ce i-a vândut o licoare, pe care ro­mânul nostru a botezat-o „Tinereţe veşnică”. Se vede că ea şi-a făcut efectul din toate punctele de vede­re pentru că veşnic tânărul „stu­dent” Bogdan va mai juca. Şi după spus­a lui încă mult. Să-l credem? # Fostul internaţional Şepci- Andrei, cunoscut pentru laborioasa carieră, a fost angajat antrenor la­-echipa sindicală Explosivi Nitrantonia din Mediaş. « As. Sp. Ciocanul, organizează in fiecare Joi şi Duminică de la orele 16—21, matineuri dansante, iar Sâmbăta de la orele 21 până dimi­neaţa, serate, la sediul din Calea Victoriei 2 (Clădirea Românească). Jazz Buză — Bufet —­ Distracţii. miAM T­E MINUTE JOC, GOALURI ARBITRI 43.200 18­7­6 ŞI 1440 * Bilanţul general al turului toamnă al Diviziei Naţionale B arată astfel: In 480 d® jocuri s’au­ înscr­s 1373 de goaluri, înregistrând 172 mat­huri nule. Echipă fruntaşe au înscris «de mai mult» goaluri. Cete 84 echipe participante au com­­putat 43.200 minute de joc sau 720 de ora şi a n® eşu­at prezenţa în arenă a 1440 d® arbitri (inclusiv aceia de la tuşe). Cei mai autoritari campioni : Nfe,­taiochimic şi Phoenix. Cele mai constante formaţii • So­mii CFR, Socec Lafayette, Griviţa CFR, Sparta, Phoenix şi Ind. Sârme.. 36 jucători au fost pedepsiţi cu mu­strare şi avertisment 4 jucători sus­pendaţi pe câte 8 zile, 8 pe câte 15 zile şi 3 pe câte 30 zile . F­C- Ortnova CFR Tg -Mureş Tex­tila Sf Gh şi Danubiana surft echi­pele ce au fost pedepsite cu avertis­ment. Tisa, CFR Tg..Mureş IAR şi pO­­li­tehnica (Iaşi) au dat priej adversa­rului să câştige prin neprezentare. Matchu­rirejucate 3 ExpUsii Cele mai indicate echipe pentru a romova în Divizia A: Sindicatul Metalochimic şi Phoenix. — Me­— Soi- GRAUORE Stăruinţa, Textila Buhu?,­talochimic şi F. C. Crhova mii — CFR. SUEDIA VREA SĂ URMEZE emumra, mondial DE FOOT­BALL M All 1354 La congresul fed­eral.fi*­lor fie football ale statelor nordice «’« decis să se ceară la /*’. 1. 1. .4. ca în anul 1&&4 Suedia să orga­nizeze Campionatele mon­diate de football. In acest an Suedia ser­bează 2O de ani de exis­tenţă a federației de foot­ball. TOATE REZULTATELE DIN TOAMNĂ ȘI CLASAMENTUL DEFSIM ÎTIV ,Q­& £­­0# c J' & # k­k­a­7 /] m­H­2 23:10:22:27:01M8:01:21:00:211:03:16:05-21.l15103 2 mems2:205:23:21:11:30:01a2:2c­.d­a5:10:66:01:52:4155 5 S 36n IS vi imcmuL2:32:5m3:21:20:02:11:62:01:31:­23:24:22:1Od1­M15e 1­8 265H13 X. CFR8 2:02:3£3PIii 1:0fio 3­:13:2SA4:0n 0:1n fii 3115111 3551?23F CFR7 iáiiiZiU 7:12:02:01:03:06:1n Iáél 3:13:015113­­­4413 257 mwTROá 3:10:0Oáil 1 mm oriUIOái­M0:BOá mmm.Mi­iOriiá S:H2:10:00:11:21"Ji: 33:05:136 154 3 8 2636i­m mm Wmi±0:11:2M1:2iáOá10u 15: 3 .10ÍrW■?XVI­ II.[MZÂm OáID2:07:1ii 51H 11ii6 M 5 332,6léV PBRt-mu iá Oá2:30:10:0io2:0m Iá0:3H iá 410:00:0154 6 5 2123 14W Fpfatlm 0=63-iiS0:31:02:2(j:i2â i3H iá f:0iá ii 15-3 á 8 £13310xiü .ir-2:0k:íl:iOá0 li k:00:23:0'3:1te 3:1 041511c 4 325521W F,c.noE}tiÜ-'ítÎ:S2:3iáOá2:1H iiiáU 2:SM 5:0i3i-o3á15 ér1 4 26 5611şa j Rata.iá0:0iá iß3:iy.i5:i1:12:20 2:30:5m mss0:2 OáiSf 3 1 252413Ş7 Oțelul OáOáiá 2:JH 0:3 4:0iSIá 0:73á 3:12:0Hi 2:33:1ISO 1123558 w CSMMk H ioU 2:i4:30:11:10:12:12:5Oá 4:23á 01ts6 3 7 25 351k73r|­JM vik-2U iá (bS3-11*1il 0:0i:11*o 2:35-0ilis 155 S S 2525 15VT­I M­­ £ £ £ £ 661623Tj . 4

Next