Sportul Popular, martie 1948 (Anul 4, nr. 942-972)
1948-03-01 / nr. 942
TERMINOLOGIA SPORTIVĂ de ART. VOGEL C I K%p că nu este un secret ven P Puntiit&ni ca int'cata tennino.egte "spbrhoa" es.t interpretatu abia\ ia noi. Lumea confundă înțelesul ttV'incn loT cu usurinta cu ccCe confunda străzile mai pulin cu. ncscu.e. Lc.Jujur că puLm ierta unv.t om să grecească altele dar nu putem aproba, la infinit sabireă înţelesului cuv.\tale? Dealtfel, nu es*c nici o mirAţify că sportivii nu cunosc bin' tern\uoinq.a. când nimeni nu a suruit;, s’o difuzeze pe înţelesul iuiurcr In presă ss fac greşeli de foarte multe oH ,-j din at'şa*tâ pricină, cei care cred că vor căili la cultură din lectura ziarelr tnvafţi pe dos. Bună oară vedem scris ski.cu y. SKY înseamnă ve englezeşte CER iar svortul ac iarn’ j,e numeşte SKI. cu i Dar am vW’ cetis mat de ruuf' mir’o cronică sportivă — si încă intr'un ziar dfi special*Ia. e, — că s’a bătut un corner dein ÎS m După cum $t'm. cornerul dorit vT ce de colt) sa bate dintr'un punct fix ' .și nu dein 16 m... AUădată am ceti» că s’a executat o Lovitură de p^dCiinsă'- delet' ?0 m In mnV de fodiănU exist' o singură lovitură de ae&oasă dela 11 m ata numtitd PENAlVV pestul loviturilor sunt lovituri libere ftDAR mai depozim vorbindu-se de eductiţie fond, de sport, de gimnastică, de locuri, confundându-se una cu glia. După o definiţie pe care o găsm jurta, GIMNASTA, JOCUL, DANSUL, SPQRTEL CU ATLETISMUL, SLINW MIJLOACELE EDUCAŢIEI FIZICE. EDUCAŢIA FIZICA ESTE PREOCUPAREA PE CARE OMUL O ARE DîN TINERETE' .SI PANA LA O VÂRSTA ÎNAINTATA PENTRU INTÂHIREA LUI FIZICĂ- Educaia fizică, în a£ara mîijktatah» enimnăjc^2 mai sus, mai este preocupată de probifine de higiena, a'imnntaţîe și îmbrăcăițiinte. Prin urmare, eduăifc® fizică este un întreg complex, , Pe când inertul este numai un nsfkiog »i educației fizice. Să v»cVm ce gste SPORTUL, Este bine să se ste din capul îo~ calul .ca sportul ar'e Ia bază ideia da jntî®ccre- Dasă un om merg® c'sinxr ca b»cirle*ă, ’face un simplu cxfrf'tia. Daca ss întrece cu un prîsten/ rn adversar» cu osasul face o întrecere, deci face eport. Pi Vi m-more, SPUNEM SPORT numai atunci când avem LA BAZA IDEIA DE ÎNTRECERE. DE PERFORMANTA. In materie de sport avem TEHNICA si TACTICA. In sportul nostru se fac multe confuzii cu aceste termene. Atfel, TEHNICA INSEAMNA RESPECTAREA LEGILOR MECANICE. Acest lucru se traduce astfel: fiecare m''scare are o acţîunae anumită pe care Rc-.ate practicit’n o practică la fel. Bunăoară, ca să triseem un shot la football. în coltul de sus al porţii, balonul, ca să ajunsă la o tr» ei torie ascendentă» trebuie lovit într’un anumit fel. Toţi jucătorii vor respecta deci mecanica mişcării. Şi execuţia dDirectă asigură exactitatea traiectoriei. Prin urmare, se respectă o lege mecanică. Dar ficc&r© shoteur, respectând legea mecanică, aduce ceva caracteristic, ceva personal în execuţie. ABSOLUT IN VREME CE STILUL ESTE DECI COLORATURA PERSONALA A TEHNICEI. în rezumat, am putea spune că TEHNICA ESTE GENERALUL ABSOLVIT IN VREME* CE" SULUL ESTE INDIVIDUALUL RELATIV. TACTICA este felul cum jucătorii se mişcă pe teren în cadrul unei metode. Tactica se numeşte strategia unui joc şi deci nu poate fi confundată niciodată cu tehnica. jvjt, esigur că în materie de pronuny? tare, numele sporturilor vor n încă multă vreme s!:âlite jocuri, ca rugby, football, basketball, sau alerg a rea aşa numită cross cointry este pronunţată variat. Fireşte nu putem cere fiecăruia să cunoască limbă enaieza de unde ne vin acești termeni. Dar putem să pronunțăm foarte bine numele unor sporturi în românește Natural, numai unde există un echivalent, românesc. Basket ball se spune foarte frumos și "Ningea la cos“ Volley ball, în traducere exactă este "Mingea peste plasă“ Ping Pong este tennis de masdf‘. Cross county se poate numi "alergare pe teren variat“. Nu putem traduce footballsi numele poate rămâne asa sau rugby care este numele unui oraș din Anglia. Dar în loc de "ovi“ putem spune ’’afară“, in loc de hands "Mână” si in loc de corner "lovitura de colt“. Lista termenilor care au traducere este foarte lunetă si vor face probabil, ori ceLui, unui lexicon el arc ' va trebui să'avură. Poate în felul acesta nu vom mei auzi pronunțări felurite si pene nici înterpretări false ale unei termînoflogii care se cere prea. ‘«sa-■=!» -PUTU SPORTIPLDI ONDIŢIILE DE MUIVCA, din ce în ce mai f. completa, au impus nasterea sportului, ca un corectiv al tendinţei de mecanizare a oamenilor mungii. Sportul trebuia să pună la îndemâna muncitorului cel mai eficace mijloc de destindere şi totodată, de întărire fizică. Adeseori, se consideră greşit sportul ca un medicament pentru bolnavi; sportul nu poate fi decât un leac preventiiv pentru păstrarea sănătăţii. Era deci firesc ca sportul să devină un bun al poporului, un dar preţios pentru sănătatea lui. În Istoria societăţii capitaliste ne arata ca — in i ciuda adevărurilor de, mai sus — sub regimurile ude cruntă exploatare a oamenilor muncii, sportul 11 a fost îndrumat pe atte căi. Din mijloc, el a de- I venit scop. Sportul în ţările capitaliste s’a transformat într’o industrie originală, care urmăreşte # trei lucruri: măgulirea vanităţii, culegerea de a^ plauze şi câştigarea banilor. Ce este oare altceva profesionismul ? » In ţările capitaliste, nu există nicîo preocupare ^pr # pentru sănătatea poporului, pentru rid carea lui fi zică. Dimpotrivă, in această societate, sportul e^ste folosit ca o diversiune pentru adormirea revendicărilor legitime ale massei și ca o sursă de venituri pentru întreprinzători. Sportul degenerează aici în profesionism, un fenomen tipic penetru capitalismul ajuns în faza imperialistă. Sportul nu este util masseior. El serveşte numai la înfirrea clasei exploatatoare şi a regimului ei. # Dacă totuşi, în această societate, se vântură idei,a amatorsmului pur, aceasta nu serveşte decât la uriaşi inegalitate socială, pe baza căreia massele de muncitori nu primesc posbilitatea de a o face sport, febia amatorismului pur creiaza coni' d'lţii favorabire de exercitare a sportului mimal , pentru un număr limitat de oameni cu bani mulţi. Iată, aşadar o serie de contradicţii care caracterrizeazivsportul capitalist. Amatorism — dar numai pentru câţiva — şi profesionism, care este oroică formă de exploatare a omului de către om. a .Ţările din tabăra imperialistă au dus la apogeu l a eastă stuaţie sportivă dezastruoasă. Statele Unte, de pTdi, prezintă un tablou complet al conceptei sportive capitaliste. Acolo, sportul a fost din totdeauna o exagerare spectaculoasă, datorită necesiăţilor de ordin mercantil. In nicio altă ţară nu se câştigă atâţia bani din sport ca în Statele Unite. Pentru că acolo, organizaţiile sportive sunt de fapt în mâna unui număr foarte mic de Prus- Stari, iar sportivii de mare talent sunt exploataţi în chip nemilos de către diferiţi indivizi ale căror legături cu sportul sunt foarte vagi. In megaromania lor, americanii susţin şi vor să impună cu orice chip hegemonia lor sportivă în lume. Ştiut este însă că faima sportului american a dus-o totdeauna sportul universitar. Or, universităţile americane sunt nişte întreprinderi particulare organizate pe baze comerciale. Ele au nevoie de echipe bune, şi se cumpără, pentru că aduc universităţii respective: renume, clientelă şi venituri. Situaţia reală a sportivilor, din punct de vedere cantiativ, este alta. La St. Louis, de pildă, din cei 13.579 membri ai clubului sportiv universitar, 9900 sunt „inactivi”. Aceasta este faţa adevărată a sportului în ţările imperialiste. Contraziceri multiple, avantaje pentru minoritatea exploatatoare, interese comerciale. Nimic mai mult. Ce ar putea sublinia mai bine putreziciunea acestui sport în evoluţia burgheziei■ capitalismimperialism, decât însăşi Jocurile Olimpice de Iarnă de la St. Moritz? Decât această „olimpiadă a hotelierilor”, cu un profesionist (maseurul Bibir Torriani) care depune jurământul amator? Decât placarda-reclamă pentru cârnaţi, sultă alături de câştigătorul probei de ski-coborîre pe estrada în coronarii olimpice? Sau, înţelegerea perfectă a co- rifeilor amatorismului pur: magnatul hotelurilor din Chicago, Brundage şi consilierul concernurilor electrice suedez, Edstroem? Ce au fost J. O. de la St. Moritz altceva decât un circ cu urşi bine dresaţi, obiecte de curiozitate pentru bogătaşii care şi-au permis să plătească bilete de intrare de câte 7000 lei ! Panorama aceasta de la St. Moritz a deschis ochii lumii întregi, asupra putregaiului care zace în sportul capitalist. Sportivii ţărilor cu democraţie populară, care s’au întors de acolo, au declarat pe bună dreptate: „La noi e mai bine!” Ei s’au gândit desigur la rolul pe care trebuie să-l aibă sportul în viaţa popoarelor. Şi ce exemplu mai strălucit avem în această direcţie, decât sportul de masse aplicat în Uniunea Sovietică, unde milioane de oameni cunosc binefacerile educaţiei fizice, în practica de toate zilele şi în întrecerile sportive lipsite de interese lăturalnice. După modelul din URSS, sportul din lumea întreagă trebuie să devină o mişcare utilă sănătăţii popoarelor şi un mijloc pentru înfrăţirea popoarelor în competiţiuni internaţionale. BAMOULESSU 4\ R 15 m ~v~ & CONCURSUL II-SERIA l-a SĂ-L DESLEGE SPORTIVII! ORIZONTAL: 1. Recordman sovietic la prăjină. — Teren de polo. 2) Celebru alergător cehoslovac. — Locotenent. 3) bărbat — Boxeur. 4) Fundaş bucureştian — Arena de ping-pong. 5) Ceferist timişorean — Armăsar. 6) Unităţi administrative în Elveţia. 7) Lene. Nărav. 8) Termen comparativ. — Işi însuşi mingea. 9) Stamare. — Textia prelucrată de fabrica IFA. 10) O pingpingistă în intimitate. — Cea mai bună atletă a noastră. VERISCAL. 1) înaintaş oborean — Face parte din echipa naţională da lupte. 2) A fost un celebru portar. — Barbara Scott, în familie. 3) Șmecher— 4 ÎNCEPEM cu acest număr un nou concurs cu premii, alcătuit tot din 4 serii ce vor fi trimise toate la sfârșitul concursului. ( Premiile sunt aceleași ca la primul concurs, adică: art. 1: £$S€*S iei. 6 Pr. BE: 8©$© lei. t Ps*. t'§ 0 s li« Estess s-i aneast jjc© 6 !crat.5 E« Spor- I tul Popular Ping-pongist cehoslovac celebru. — sau 4) Fost fundaș la ÎTA acuma în Ungaria. — Măsuri agrare. — 5) 41,3. — Tânăr boxeur profesionist. — 6) Adversarul este categoric superior. — II gîsili în echipa Mediașului. — 7) Aruncător cu greutatea sau fost jucător la ”U”.— urmează să fie decernat divizându-l sau, prin tragere la sorţi, numai unuia. Cei doi concurenţi sunt rugaţi a ne indica urgent prin carte poştală sau personal modul cum cum doresc să le fie atribuit premiul. ■ft PENTRU PREMIUL AL 2-lea s’au calificat următorii: Lucian Persoiu-Călăraşi şi Mioara Gorgan-Bucureşti care au deslegat 8 jocuri având numai o greşală. 11 PENTRU PREMIUL AL 3-lea vor concura următorii deslegători: Petre Fometescu- Bucureşti, T. Lazarovici-Iaşi, Berta Cornel-Oradea şi Dumitru G Gheorghiu-Bucureşti, sui« TRAGEREA.!, sorti a premiilor se opresc mingiie intrate în goal. — Va avea loc JOI 1 I Martie orele 17 Zeiţă egipteană, o găsiţi în ochi. io) — la redacţia noastră. Armăsar - înaintaş. II»« mmmmi i DIN CELE CÂTEVA zeci de soluţii primite la primul nostru concurs rebusist am selecţionat pentru a participa la premii pe cefe cu cât mai puţine greşeli şi cât mai complecte. Numai doi concurenţi, d-ra Lia Rebenciuc din Timişoara şi Ioan Şeicărescu din Bucureşti au reuşit să deslege corect toate cele opt probleme şi ca atare premiul I-a ANCA RUS IN VATĂ ESTE BUNA MEA PRIETENA ANCA Mi s‘a întors din Craiova, unde a fost detașată un an cu serviciul. Acum câteva zile m‘fim dus s‘o văd. Stăteam de vorbă de aproape două ceasuri, când sbârnâitul telefonului ne-a înrerupt. — ,,Alo, da“ — atât am putut să înțeleg din lunga convorbre a ANCA căci restul cuvintelor au fost spuse cu o uimitoare uşurinţă în mbca rusă. Am trimas --surprinsă. Surprinsă pentru că am copdărit cu ANCA, am făcut niceu impreună şi în afară de anul cât a stat ea în provincie am fost nedespărţite. Punând receptorul în furca aparatului, ANCA mi-a citit întrebarea in privire și a început să-mi povestească: — Din vara trecută, într‘o dimineață caldă și însorită, m'am dus la ștrandul de Craiova. Stând pe marginea bazinului, urmăream fasinată o tânără femee care străbate înnot bazinul cu o repeziciune uimitoare. N’o mai văzustm niciodată pe acea înnotătoare și am căutat să aflu cine e, dar nmeni di prietenii mei n’o cunoștea. Cânii a es.t sprintenă din apă, m'am dus sprea ea. Întărită s‘o întreb cine e. Nu mică mi-.i fost mirarea, când la întrebările tree nu mi-a răspuns decât printr’un zâmbet prietenesc şi prin semne mi-a dat a înţelege că nu ştie româneşte. Fra rusoaică. Blondă, înaltă, avea o faţă «f vnoasă şi o privire caldă care mă atijiTra. Vroiuh să mi-o apropii şi nu ştiam cum. Am întrebat-o:— „Tennis joci?“ A înţeles şi mi-a răspuns afrmativ. Chiar în acea după masă, am jucat prima partidă de tennis cu TAMARA. Eu care eram cea mai bună jucătoare din Craova, a trebuit să cedez în faţa jocului desăvârşit şi atacului necruţător al TAMAREI. O admiram din ce în ce mai muţi. Simţeam că vom deveni bine prietena. Pe terenul de tennis sau în apa limpede a bazinului, nu aveam nevoie de cuvinte. Prin frânturi de vorbe, prin gesturi, ne înţelegeam şi ne simţeam bine împreună. In clipele de odihnă dintre două partide de tennis, TAMARA îmi cânta cu o voce limpede şi caldă un cântec din frumoasa ei ţară. Ca să mi-o apropii şi mai mult, am început să învăţ ruseşte. Ea mă ajuta binevoitoare şi am ajuns ca odată cu primele frunze galbene de toamnă şi primii stropi de ploaie din Octombrie să mă pot înţelege destul de bine cu draga mea TAMARA. Imi vorbea de micul oraş unde locueşte în Rusia şi intr’un album cu fotografii îmi arăta stadionul unde făcea sport în orele ei libere, TAMARA venise la Craova la soţul ei, căpitan, dar trebuia să se întoarcă la munca ei din fabrica unde lucra în Rusia. Puteam sta ore întregi ascultând-o, chiar dacă uneori auzeam cuvinte pe care nu le înţelegeam. Am aflat că în orele libere TAMARA şi prieeiele ei de muncă făceau sport. Terenuile şi materialele de sport ce le aveau disptzţie erau cea mai frumoasă răsplată a muncii lor intense. Dacă n’ai fi cunoscut-o pe TAMARA, poate niciodată n’aş fi cunoscut frumuseţea limbii ruse şi poate nimeni nu lai-ar fi povestit cu atâta însufişţie tot ceea ce, cu dragoste şi râvnă real zează femeie în ţara cea Răsărit în muncă şi sport. ......... Concediul TAMARE! era pe sfârşite. Imi părea rău de fiecare zi care trecea şi apropia despărţirea noastră. Intr'o Sambăă, TAMARA a plecat. Ştiam însă că undeva, într’un mic oraş Idîn fata Sovietelor, am o prietenă. A fost cea mai frumoasă vară din toată tinereţea mei. Poate o s’o mai întâlnesc pe TAMARA, poate nu. Ee cea mai scumpă amintire pe care am trăit-o in sport. Mi-am dat seama odată mai mult de satisfacţiile pe care ţi le da sportul. În afară de bucura practicării lui, atmosfera curată şi înălţătoare te imnica prietenii caii nu cunosc îngrădiri de limbă sau hotare... ANCA a căzut pe gânduri. O altă sonerie, cea de la uşe, a trezit-o. ‘Primse o scrisoare, de la TAMARA După nerăbdarea cu care o deschidea, mi-am dat seama că a venit timpul să plec, să las ANCAI bucuria de-a ceti și a răspunde TAMAREI. uest.ugt1e.rit3 de prezența mea. De plicul desfăcut, a căzut o fotografie. Am privit în treacăt chipul lumiiios al TAMAREI și am gândit: „Da, ANCA, ai avut dreptate s‘o iubești!'1 Li».» \f»sK.©®sW. k m . Q. S. Pers sin na ! ...3 COMITETUL EXECUTIV AL ORGANIZAŢIE! SPORTULUI POPULAR, strâmtorat în activitatea lui de un sediu cu totul necorespunzător, se mută într’un sedu nou. Acest sediu se află în str. Aristide Briand (fostă Regali) No. 2 la etajul 5, în imediata vecinătate a Direcţiei Technice din str. Batiştei. Probabil )iî^ arf că în această clădire să fie .. diroct’le în curând toate fe- deraţ’iîe de specialitate, pre-a cum şi serviciîlc ajutătoare. ^ Mutarea va avea loc îni curmi săptămâni viitoare,J prin care forul suprem al miş-5 carii noastre sportive va greîi pare-se, în tine un locaș co-respunzător. 4 APĂRAREA PE ZOME I BASKET-BALL MAI MULT ea în oricare alt speri, te baskrifeatl se jcosS sistam. Dar, nu aninai atât. Basks-’calini czao aporiul oa,î^ pseîisMlo aSieaaaiea mai marisi sistema, în . desxs^w»rii jccE/hai chior Ceocoe, să loauncaștcși, cere o pEijauis eatrem $e mîngâieasă. La mi, s’a vadut și contiană să so vorfcssHraă £a apsrsrea «S® apar' si aparaxea »©m ia ©ia”. ' Apăsarea, Ia o ©ahirjA de esto ta c®^wt®8St ® car© insăirilare sa 03®e tea®*» mult ta©?. _ PcsiriEcă, c®te bias du știut, un as pupae ©ra, o apaxais abm a esonea nani saztrTct. Mai mi sliiar. Svat jcomi ©ita ... „..._„ ___ I.. . in cari apărțsrea, mai mult as cât larăiÎErcs ©?»_© impur ..rată covârșitoare asupra morahului adversarilor. Do£d'acîrcs'-s și ttonn«i lEsipipaiii-vă o eshipă căreia. c.u-1 rsuşoşti© asar-ae -a atac dcaarac© s© is&ește de zidul de taetrecttt al spălării adversari-ktr. E-t© ©vidorit că trasătorii din atac se vor eaerva SJ an vor 1' putea da tantemtul pâisKirit.^ Moralral lew va scade, astfei r'fversffirli ir.i vor avea decât do câștigai. t Si ffirizsn, iată ce se poate eptin-3 aesjure apărarea pe zone W j bonkedrad t"'pirită" „zeaa si ,^caa laare”, daafi sisteme cari se aplică 4 în fâastio do ic’itt cma. jeacă Băvcxsasul. Să aceataîiaăm. Câtrâ 'ti: “ic* tare a s.'&vesrsă- patc-dă- I-Lc .Uoi i dc.a uist.ocita _sei *or■m.x de cos, cet© recccsră întocarea „zonei mau”. „Scaa nijiu’ s. " caș decât aplică ataaci căci ipaintarca r.i.vcrorai’or nu rrego s. cas . H în unsa combtectUktrarc-i dito pfiată srO.. sos, son ia apropisrea lui. In ce acastă rpăraxea ne z»no? Bjupă cum ne indlea ’«Unii, terenul 50 oaia sz va aplica acest iei de (pifxexe, va fi împărţit pe »sa». . . , , .. , este socotită o por Jiu®® de teren, avmu ■ paias-ract şi iEitiâsiâ in raze do oiîiEao a țpni jncaiOr. fțî»N CGI'C * ___ul.—-o- w ari© sa ating foc.sa’îd, încât să nu existe spajii. de pămu^ere pr.'akfc ©Io Evlfemt că dsscă apăresca sc tec© „ztma t deci pc o poiți-nias mai te-fcnă «® teren, zvârle de astiuate me jucătorilor devin mai mari și ma G*en de sneppit. w . • • • • - ■ _ _ n.n r r-rt; toti micinaca nnxd Jnaător. să-și s tăpSne șf să z-sna. Jacâ ortil cdvKS, care cau*-© prin’ fa aocg! si sleiri de apărare, est® să pătrmndă. — da obteein » zaae ©ste. «prii âe’pstal ®«d ^ ~ do jissăitîtiii a eAror ©ca'ă d» 85l®3 a iosi f-JTM. ToAp-Oi.'-siit est» » ©a. țne&Ml să tan-si psrăseased te timpul fKlEn zema de ©©ja- i nae , i Reloi jucătorului te-aafcal in apărarea pe zone este de a opri , îsaiat&ieo sjâvorscralni prin :î3-;P sa ri» te ocels-s Umnp» da a-a s âo- \ Ioni viziti ’lifote-a ia esRaisdrilo ta ces „ . . . * r-s mică” ara avrrcajul «a JtiSutera sunt mult Apropiaţi m- J Ire ei si spetii!® de penet: :r- soni mai Bori.. Ikrnvra-:mnl_,^onoi tti.ț?i” este că nu sa psat® apâ-a centra lvi-az.-ar trazește de* parta,re -jgera mese” va cifiajoast ps peria. în schimî» va pcamite o rene. Sivtemsl tir, egtAfsse p© zeae ar^ te-să juvcmtnjnl a. rr-*o casptn-U in apăirgj®, a?ft Cttm» pstua, u ojíos©.j--i „cin ia cm”. » Bs-r, despre ace-03ts, cu al*ă ocisaio. V.. (ora: 4 că advrrzcr să tragă te ca? de demai ușcară pătrundere prla'-re nu oboc apărarea ! ) 9 I 5 — „Pentru orie® eventualitate, sjmne-mi, te rog, adresa familiei dumătale...! TI”— „Spun® 33” — „333”. — ,33, ți-am spus !” ** «Mu contează, am luat ari prima” 4 Y 4-