Sportul Popular, ianuarie 1950 (Anul 6, nr. 1577-1600)
1950-01-01 / nr. 1577
I rexzzsixz£ixixriTxxTxrTT;f xmnxTgzixxxîTiirgT ^ # » a _ ^ v . w , , I nni jMQ B un pas masnic pentru îmbunătățirea „L~..............?.....?.?»J nivelului tehnic al sportului din R.F.I. Anul 1949 a fost un an de însemnate succese pentru sportul nostru, in toate ramurile de sport s‘au înregistrat progrese simţitoare, atât din punct de vedere numeric, cât şi al calităţii performanţelor. A fost un an de mare avânt al mişcării noastre sportive, căreia Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra desvoltării şi stimulării continue a culturii fizice şi sportului, i-a deschis luminoase drumuri in viitor. Sub semnul ,,Iată, îmi“ s-au desvoltat în primul rând sporturile de bază: atletismul, gimnastica, voleiul, notaţia, şahul, aviaţia sportivă, tirul şi turismul Fiecare din aceste sporturi a pătruns adânc în masele de tineret, cându-le noi energii, noi forţe de muncă, noi elanuri în lupta pentru depăşirea Planului de Stat şi făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii socialiste. , Marile concursuri de masă, reflectând grija neprecupeţită a Partidului şi Guvernului pentru realizarea sportului de mase, au adus un aport deosebit de însemnat la desvoltarea mişcării de cultură fizică şi sport, prilejuind totdeodată evidenţierea unor noi şi valoroase talente, răsărite din rândurile largi ale tineretului muncitor de la oraşe şi sate. În rândurile care urmează, ne-am străduit să prindem principalele momente ale acestui an sportiv, an de mari succese pentru sportul tinerei noastre Republici Populare. MARIN NICULESCU Campion internaţional de ciclism Laureat al Premiului Naţional pentru Sport, decorat cu , Medalia Muncii’’ AtU toate c atletistoul a înregistrat in 1949 un mars pas înainte. Datorită sprjînul acordat sportului de către Partidul Muncitoresc Român și de Guvern atletismul a pătruns din ce in ce mai adânc in masele de tineret muncitor. Sute de mii de tineri au îndrăgit aceasta ramură sportivă, participând la marile competiţii de mase, — croşurile populare, Cupa Tineretului Muncitor, insigna de Polisportiv, — ~~ iar din mijlocul lor s’au ridicat elemente care au intrat cu cinste în rândurile fruntaşilor. Câteva cifre ••• ...pot dovedi în modul cel mai grăbitor atât progresul cantitativ, cât şi cel calitativ înregistrat de atletismul nostru. Numărul de 3056 legitimaţi faţă de cei 1773 de anul trecut, înfiinţarea şi afilierea a 19 noui grupări, creşterea numărului comisiilor locale de la 29 la 51 şi construirea a 3 noui stadioane dovedesc cu prisosinţă că din ce în ce mai mulţi tineri pătrund un atletism, datorită noilor, condiţii creiate sportului în Republica noastră.In acest an au fost depăşite 119 recorduri naţionale, bună parte din ele datând de mulţi ani, iar numeroase,'re victorii obţinute în concursurile. Internaţionale dovedesc dragostea cu care atleţii şi atletele noastre au luptat pentru a reprezenta cu cinste culorile Republicii noastre populare. Cantonamente şi şcoli Pentru a asigura bună pregătire a atleţilor noştri în vederea întâlniriilor internaţionale, Comisia Centrală de Atletism a organizat numeroase cantonamente în care atleţii noştri au primit o temeinică pregătire.Un deosebit succes a însemnat organizarea primei tabere de juniori unde pentru prima dată tinerele elemente de valoare, viitoarele cadre de fruntaşi ale atletismului nostru au avut prilejul să capete multe şi folositoare noui cunoştinţe. Cantonamentul demifondiştilor şi fondiştilor organizat la Bucureşti, cantonamentele de la Cluj în vederea întâlnirilor Internaţionale, ca şi cel de senioare, taberele de juniori şi junioare dela Timişoara şi Cluj, tabăra de odihnă dela Eforie, cantonamentul dela Cluj în vederea Campionatelor Mondiale Universitare, cel dela Bucureşti în vederea Campionatelor Internaţionale ale RPR, cantonamentul de juniori şi junioare dela Cluj orgaizat in preajma întâlnirilor cu R. P. Ungară, ca şi canţonămentul maratoniştilor înaintea maratonului Internaţional de la Kosice, au fost prilejuri de bună pregătire oferite atleţilor noştri. Dar, faţă de numărul din ce în ce mai mare al atleţilor, a devenit necesară lărgirea cadrelor tehnice şi de oficiali. In acest scop, Comisia Centrală de Atletism a organizat numeroase şcoli de instructori şi oficiali, în centrele importane ale ţării (Arad, Constanţa, Brăila, Bucureşti, etc.). Chiar în cursul acestei luni s-au încheiat cursurile unei importante şcoli de antrenori, bazată pe experienţa şi metodele sportive sovietice, întâlnirile cu atleţii ţărilor vecine şi prietene... ...au însemnat, pe lângă un bun prilej de comparaţie a realizărilor noastre sportive cu cele ale celorlalte ţări de democraţie populară, dar şi un preţios schimb de experienţe. Începând din Aprilie cu Crosul Internaţional al RPR, atleţii noştri au participat la o serie întreagă de întâlniri internaţionale. Concursurile organizate la Budapesta de grupările Csepel şi Vasas, cele de la Praga organizate de S. Slavia, întâlnirile RPR—R. Cehoslovacă de la Moravska-Ostrava şi cele dintre atleţii noştri şi atleţii maghiari la Diósgyőr, Cluj, Ploeşti şi Szolnok), P.PR.—R. Polonă la Varşovia, Campionatele Internaţionale de Atletism ale RPR, Campionatele Mondiale Universitare ca şi maratonul de la Kosice, competiţi'.'c Internationale de anul acesta au contribuit din plin la ungerea legăturilor dintre Republica noastră şi ţările de democraţie popuară ve-cine şi prietene, slujind in mod vădit creşterii nivelului tehnic al atletismului nostru. Totodată, atleţii noştri au avut ocazia să demonstreze realele lor calităţi, comportarea lor făcând cinste culorilor Republicii noastre. De la câteva zeci, la 356 de concurenţi».. Competiţiile naţionale de anul acesta au cunoscut o participare cu totul neobişnuită în ceilalţi ani. In afara numărului cu mult mai mare de concurenţi, este demn de remarcat faptul că, în timp ce în trecut participanţii la campionatele naţionale erau ani dea rândul aceiaşi, anul acesta au concurat o serie de tineri care pentru prima dată luau parte la o astfel de competiţie. Acest fapt se datoreşte mai ales acţiunii de popularizare a atletismului in rândurile tineretului muncitor, realizată prin organizarea marei competiţii de mase, Cupa Tineretului Muncitor, care a antrenat în atletism sute de mii de tineri care pentru prima dată au făcut cunoştinţă cu pista unui stadion. Aşa se explică larga popularitate pe care au avut-o Campionatele Nationale de juniori şi junioare, aşa se explică numărul de 356 de participanţi la Campionatele Naţionale de Seniori şi Senioare, aşa se explică marile succese înregistrate de Campionatele Naţionale de triatlon, pentatlon, decatlon şi ştafeta de anul acesta. In Republica Populară Română, atletismul are largi posibilităţi de desvoltare llptărirea Biroului Politic al CC al PMR asupra stimulării şi desvoltării continue a Culturii Fizice şi Sportului, consfinţind rolul culturii fizice şi sportului în formarea omului nou, luptător hotărît şi activ pentru construirea socialismului, a trasat ca sarcină organizarea pe bază de mase a atletismului, ca şi stimularea şi ridicarea permanentă a noilor cadre sportive din rândurile masei de tineret, pentu a înlesni ameliorarea rezultatelor sportive şi întărirea echipelor reprezentative. In acest fel, s-au creiat cele mai largi posibilităţi de desvoltare a atletismului la noi în ţară. An de an, competiţiile de masă vor antrena tot mai mulţi tineri pe stadion, iar din rândurile lor se vor recruta necontenit cadre noi, care vor ridica nivelul calitativ al atletismului nostru. SENIORI 200 m. — 21.3 sec. I. Moina (1948)— I. Moina 2114 sec. — 1943. 500 m. — 1.06.1 I. Moina (1949) — Gh. Kiss 1.06.2 — 1940. 800 m. — 1.54.2 D Tălmaciu (1949)— Gh. Kiss 1.55.8 — 1939. 1000 m.—2.29.0 D. Tălmaciu (1949)— V. Pop 2.31.2 — 1947. 1500 m.—3.54.8 D. Tălmaciu (1949)— Gh. Kiss 3.59.9 — 1940. 2000 m. — 5.31.4 V. Pop (1949). 3000 m.—8.46.2 D. Tălmaciu (1949)— 5000 m. — 15.10.8 R. Ioniță (1949)— D. Cristea 15.18.2 — 1942. 10.000 m. 31.48.8 R. Ioniță (1949) — D. Cristea 32.02.6 — 1946. * 15.000 m. 50.32.2 R. Ioniță (1949) — 20.000 m. — b07’59’’0 R. Ioniță (1949) — Panait bl0’l30 — 1932. 25.000 m. — lh30’35’’0 V. Teodosiu (1949) — V. Teodosiu lh34’28’’4 — 1941. 30.000 m. — lh49’36’’0 V. Teodosiu (1948) — 1 oră — 17.704 m. R. Ioniță (1949)— D. Cristea 17.117 — 1940. 2 ore—30.983 m. D. Anghel (1949)— Cristescu 30.792 — 1948. H0 m. g. — 15.4 sec. V. Dumitrescu (1948) — E. Maesciuc 15.6 sec. 1939. 200 m. g. — 26.4 sec. M. Truică (1948) — V. Ludu 26.5 sec. 1945. 400 m. g. — 54.3 sec. M. Truică (1949) — V. Ludu 55.5 sec. 1947. 3000 m. obst. 9.26.0 V. Firea (1949). 4x200 m. 1.31.3 DINAMO (Jecu, Steriade, Mocnesc., Wiesenmayer) (1949) — Cl.A.C. — 1.32.1 — 1938. 4x400 m. — 3.26.2 DINAMO (Gânscă Petcu, Jecu, Stoenescu) (1949) — ACR - 3.28.3 — 1946. 4x800 m. — 8.00.4 CSCA (Berghei, Ludu, Truică, Tălmaciu) (1949). 4x1500 m. — 16.58.4 CSCA (Drago mir, Bunea, Aioanei, Tălmaciu) (1949) — AIAB — 17.29.8 — 1945. 1-1-2-1-3-1-400 m. — 2.02.8 CSCA (Petrescu, Steriade, Ternovici, Truică) 1949 — C.A.C. 2.05.5 1940. 4 + 2-1-2 + 800 m. — 3.37.8 — CSCA (Truică, Ternovici, Triteanu, Tălmaciu) 1049 — C.A.C — 3.48.0 — 1939. 4x400 - 3.23.0 ECHIPA NAT. (Jecu, Moscovici, Truică, Kiss) 1349 E. nat. 3.25.0 — 1947. 1 km. mars — 13.06.4 Paraschivescu (1948) — 5 km. mars — 22.11.6 Paraschivescu (1948) 10 km. marș—45.46.5 Baboie (1949)— 15 km. marș — 1h08’28”0 Paraschivescu (1949) — 0 oră marș — 12.964 m. Paraschivescu (1948) — 50 km. marș — 4h42’27”0 Paraschivescu (1949) — înălțime — 1.945 m. I. Soter (1949)— I. Soter 1.92 — 1947. Greutate — 15.43 m. M. Raica (1949) — W. Schulery 14.82 m. — 1938 Disc — 48.48 m. M. Raica (1949) — P. Havaleț 47.17 — 1939. Ciocan — 52.40 I. Toma (1948) — Gh. Biro 50.60 m. — 1939. pentatlon — 3025 p. Zambresteanu (1949) — Ceaclani 2779 p. — 1938. decatlon — 6124 p L. Kiss (1949) — L. Kiss 5908 p. 1947; JUNIORI 400 m. — 52.2 sec. Ternovici (1948)— Tălmaciu 52.7 — 1940. 1 +2 f 3 + 400 m. — 2.10.8 GODfcANU (Băbeanu, Mîtrea, Georgescu Dumitrache) 1949 stabilire. 2 + 2-1-4 + 800 m. — 3.52.8 GODfcANU (Georgescu, Mîtrea, Băbeanu, Dumitrache) 1949 stabilire. 4x1000 m. — 11.29.6 S. M. Vega (Bânaru, Vişoiu, P. Popescu, Anisoiu) 1949 — 8 + 4 + 2-1 100 m. — 3.41.2 CSUC (Drohobetcki, Erdély, Bele, Hambric) 1949 — stabilire. 2000 m. — 5.57.2 Anișoiu (1949) — 1000 m. obst. — 2.58.1 I. Puică (1949) — stabilire — Prăjină — 3.77 m. Brassay (1949) — Z. Dragomir 3.64 m. 1942. greutate — 13.20 m. Raica II (1949)— W. Schulery 13.07 — 1937. triatlon — 1881 p. Raica II (1949). — pentatlon — 2603 p. Zambresteanu (1948) — 100 m. — 12.7 sec. L. Ernst (1948)— A. Petrovici 12.8. 200 m. — 27.1 sec. L. Ernst (1948)— M. Bucewski 27.5 — 1947. 400 m. — 62.5 sec. Treybal (1949) — E. Dinescu 65.8 — 1946. 500 ni. — 1.20.6 Treybal (1949) — 800 m. — 2.19.2 Treybal (1949) — E. Treybal 2.23.4 — 1947. 1000 m. — 3.00.0 Treybal (1049) stabilire. 1500 m. — 5.04.4 Treybal — Rosea 6.38.0 — 1927. 80 m. g. — 12.4 sec. Lassel (1949) — Lassel 13.2 — 1947. 4x100 m. — 52.8 sec. ELECTRICA Neuhror, Pusch, Receanu, Ernst) 1948 4x200 m. 1.57.2 CSUC (Iancu, Taifas, Schuster, Conrad) 1949 stabilire. 3x800 m. — 8.14.8 GODEANU (Nicolau, Stan, Calciu) 1949 stabilire. 4x100 — 51.4 sec. ECHIPA NATIONALA (Schuster, Pusch, Receanu, Ernst) (1948). 3x800 m. — 7.27.4 ECH. NATIONALA (Treybal, Ceaclos, Popescu) 1949 itabiere — lungime — 5.44 m. Ernst (1948) — I. Petrovici 5.25 — 1932. greutate — 12.02 m. Pusch (1949) — ausch 11.18 — 1947. disc — 39.33 m. Pcenaru (1949) — Wedrea 35.27 — 1947. triatlon — 20.11 p. Pusch (1948) — pentatlon — 3208 p. Pusch (1949) — Pusch 2939 —1947. grenadă — 35.20 Pusch (1949) stablire. JUNIOARE 100 m. — 13.0 sec. Cl. Ruse (1949)— Schuster 13.4 — 1943. 200 m. — 27.6 sec. Taifas (1949) — Hafter 29.1 — 1943. 400 m. 64.8 sec. Taifas (1949) — Dinescu 65.8 — 1946. 500 m. — 1.24.6 Bociort (1948) — 800 m. — 2.29.8 Bociort (1949) — Iimnescu 2.34.5 — 1947. 1000 m. 3.30.6 M. Andruță (1949) S tabilire. 1500 m. 5.40.9 Arany (1949) — stabilire — 80 m. g. — 12.5 sec. Lassel (1948)— Lassel 13.2 — 1947. greutate — 1U.65 m. L. Manoliu (1949) — Ernst 10.54 — 1942. disc — 37.03 m. L. Manoliu (1949)— Turcu 31.70 — 1943. suliţă — 32.75 m. Reimesch (1949) — Ernst 29.79 — 1942. înălţime — 1.45 m. E. Hiot (1948)— Schuster 1.41 — 1943, grenadă — 29.04 m. U. Georgescu (1949) stabilire — triatlon — 1754 p. Ruse (1949) — pentatlon — 2372 p. Vasiliev (1949) stabilire — 4x100 m. — 52.8 sec. E. NAT. (Schuster, Ruse, Alexe, Ivas) 1949 stabilire. 3x800 m. — 7.49.6 E. NAT. (Heinrich, Arany, Dinescu) 1949 stabilire. 4x100 m. — 54.8 sec. FERAR (Bale, Sebestyen, Gyárfás, Groeslc) 1949. 4(-32 + 100 m. — 2.37.1 SPART AK (Oţel, Bran, Şerban, Magdin I) 1949 stabilire — Recordurile atletice SENIOARE Un sport care a cuprins masele, gimnastica „Cupa Tineretului Muncitor“ a adus gimnastica pe un plan de interes mult mai accentuat decât până la disputarea ei. Sute de echipe feminine şi masculine, formate din muncitori, elevi şi ostaşi au participat la această competiţie grandioasă. Demonstraţiile acestor echipe, care au prezentat programe interesante au adus un aport însemnat la acţiunea de popularizare a gimnasticei. Nmeroşi tineri au îndrăgit acest sport şi i-au rămas fideli şi după terminarea CTM. O bună parte dintre ei au trecut mai departe la gimnastica de performanţă, mărind numărul legitimaţilor cu câteva sute. Grupările afiliate in care se practica gimnastica de performanţă s’au înmulţit şi ele, fiind astăzi în număr de 60. Deasemeni a crescut foarte mult şi numărul Comisiilor locale: dela 12 cât erau anul trecut sunt astăzi 42. Echipele naţionale de gimnastică au susţinut trei întâlniri Internaţionale şi au participat la Jocurile Mondiale Universitare de la Budapesta, unde echipa feminină a reuşit să se claseze pe locul trei, după URSS şi R. P. Ungară şi înaintea CSR campioana olimpică. Aceste rezultate au fost posibile datorită acţiunii de ridicare a nivelului tehnic, acţiune prezentată in concursuri sau în cantonamentele de la Sibiu şi Cluj ale lotului naţional. Demonstraţile pe care fruntaşii acestui sport le-au făcut in fabrici sau cu ocazia diferitelor manifestaţii, au servit şi ele acţiunii de popularizare a gimnasticei şi au făcut posibilă înţelegerea ei de către masele de tineri muncitori. Cu aceste realizări în faţă şi cu o înţelegere a sarcinilor viitoare, anul care vine va aduce desigur o serioasă creştere cantitativă şi calitativă a gimnasticei. Bilanţ strălucit la nataţie Bilanţul de sfârşit de an al nataţiei se prezintă astfel: 57.000 participanţi; Campionatul Popular de Nataţie; 15.001 absolvenţi ai şcolilor populare de înno şi 189 noi recorduri naţionale. La acestea se adaugă noi districte înfiinţate, un număr mai mare de grupăr afiliate, într'un cuvânt o altfel de înţelegere acordată înnotului. înnotătorii de performanţă au adus contribuţia lor la ridicarea’ nataţiei prin zecile şi zecile de recorduri care au adie înotul nostru la o valoare mai bună. E ştiu că fiecare zecime de secundă smulsă unui record este un pas înainte şi de aceea s-au străduit să înoiască cifrele vechi ale recordurilor naţionale. Pentru aceasta ei au avut la dispoziţie condiţiuni tot mai favorabile de desvoltare: cantonamente de iarnă şi di vară, hrană îndestulătoare, control medical, antrenor străin, etc. Ei au răsplătit grija care s-a arăta nataţiei, printr'o comportare excelent, în întâlnirile internaţionale Noi am învins echipa RP Bulgaria şi am cedat la limită R. Polone. In aceste întâlniri şi în altele, disputate în ţară sau peste hotare, înnotătorii noştri au stabilit performanţe valoroase care ridică foarte mult nivelul nataţiei noastre: Titu Groza cu 1 min. 00 sec. 2 la 100 m. liber (a 3-a performanţă a anului în Ungaria), Ecaterina Orosz cu 1 min. 30 sec. 8 la 100 m. bras şi cu 3 min. 21 sec- 4 la 200 m. bras (performanţe care o situează printre cele mai bune junioare europene), Ernest Patriciu cu 1 min. 15 sec. 2 la 209 m. fluture, Mayer şi Heitz cu 2 min. 59 sec. 8 la 200 m. bras s-au situat în fruntea acelora cari au dat o nouă înfăţişare performanţelor noastre. Echipa de polo, deasemeni, a reuşit 4 victorii excelente, învingând de 2 ori RP Bulgaria şi de 2 ori R. Polonă. In aceste întâlniri, jucătorii noştri au marcat 36 goaluri şi au primit numai unul Mai presus de toate însă, succesele anului 1949 vor folosi în primul rând pentru munca de viitor. Anul 1950 trebue folosit pentru o mai largă popularizare a înnotului și pentru o pregătire și mai temeinică a vârfurilor. Recordurile SENIORI 50 m. LIBER: 27.0 Novac. 1949 (27.2 Pullock, 1937); 100 m. LIBER: 1.00.9 Groza, 1949 (1.02.8 Puliock, 1939); 280 m. LIBER: 2.23.2 Groza, 1949 (2.26.1 Kelemen, 1939); 300 m. LIBER: 4.01.8 Gherman, 1949; 400 m. LIBER: 5.18.0 Bereich!, 1949 (5.19.4 Kelemen, 1937); 500 m. LIBER: 7.62.4 Bagiu, 1949 (7.03.1 Kelemen, 1937); 800 m. LIBER: 11.29.0 Kelemen, 1937; 1009 m. LIBER: 17.03.4 Weinberger 1949; 1500 m. LIBER: 22.12,5 Kelemen, 1937; 4x50 m. LIBER: 2.08.0 SFIPIA, 1949; 5x50 m. LIBER: 2.32.4 V. D., 1939; 7x50 m. LIBER: 3.39.6 Ind. Lânii, 1949; 10x50 m. LIBER; 5.13.4 C. S. Tg. Mureş, 1939; 4x100 m. LIBER GRU PĂRI: 4.25.4 CS Tg. Mureş, 1937; 4x190 m LIBER SELECŢIONATE: 4.18.0 RPR 1949; 10x100 m. LIBER: 12.30.4 TCR, 1933; 4x200 m. LIBER GRUPĂRI: 10.24.1 CS Tg. Mureş, 1937; 4x200 m. LIBER SELECŢIONATE: 9.50.0 RPR, 1949. 50 m. BRAS: 34.9 Mager, 1949 (35.8 Gherman, 1936); 100 m. BRAS: 1.20.2 Mager, 1949 (1.21.1 Gherman, 1936): 200 m. BRAS: 2.59.8 Mager şi Heitz 3.92.2 Araniossi, 1939); 400 m. BRAS: 6.48.0 Munieatiu A. 1948 (6.55.2 Sebestyen 1939); 509 m. BRAS: 8.41.6 Munteanu L., 1949; 4x50 m. BRAS: 6.45.4 Dermaia, 1919; 4x100 m. BRAS: 6.45.4 Dermaia, 1949; 4x268 m. BRAS: 14.03.8 Constructori, 1949 (15.09.2 TCR 1930). 50. m. FLUTURE: 31.8 Békés, Í937: 160 m. FLUTURE: 1,15,2 Patrichi, 1949; (1.16.7 Bekes, 1939); 200 m. FLUTURE: 3.04.6 Uleu, 1949 (3.18.4 Uleu, 1948); _ 59 m. SPATE: 33.2 Araniossi, 1949; 10G m. SPATE: 1.15.5 Araniossi, 194»; 200 m. SPATE: 2.52.2 Araniossi, 1937; 460 m. SPATE: 6.10.5 Araniossi, 1937; 3x50 m. INDIVIDUAL: 2.03.2 Bagiu, 1648; 3x180 m. INDIVIDUAL: 4.33.4 Bagiu, 1949; 3x50 m. MIXT: 1.41.2 Ind. Lânii, 1949; 3x190 m. mixt grupări: 3.42 3 CS Tg. Mureş, 1939; 3x100 m. MIXT SELECŢIONATE: 3.40.4 RPR, 1949. SENIOARE 50 m. LIBER: 34.9 Bano, 1937; 100 m. LIBER: 1.20.3 Bock, 1949 (1.21.8 Oresmeth, 1947); 200 m. LIBER: 3.02.0 Bock (3.17.5 Grigoriţa, 1946); 300 m. LIBER: 5.19.8 Eftimiu 1949; 400 m. LIBER: 6.29.4 Beck, 1949 (6.54.4 Grellneth, 1946); 189 m. LIBER: 8.41.6 Beck, 1949; 4x50 m. UBER: 2.55.2 CS Tg. Mureş, 1933; 4x100 m. LIBER GRUPĂRI: 6.23.0 Ind. Lânii, 1949, (6.31.0 CS Tg. Mureş, 1933); 4x100 m. LIBER SELECŢIONATE: 5.39.0 RÎR 1949; 50 m. BRAS 42.7 Orosz, 1949 (47,8 Davide, 1936); 100 m, BRAS: 1.30.8 O- rosz, 1949 (1.35.2 David, 1946); 250 m. BRAS: 3.21.4 Orosz, 1949 (3.30.0 Havid 1946 şi Haraszthy, 1948); 400 m. BRAS: 7.19.8 Cucu Lucia, 1949. 50 m. FLUTURE: 45.5 Prediger, 1S49; 100 m. FLUTURE: 1.46.6 Papp, 1949; 50 m. SPATE: 42.3 Theiss, 1B49; ISO m. spate: 1.31.6 Theiss, 1949 (1.35.7 Co va0i, 1916); 200 m. SPATE: 3.28.1 Reiser 1919; 400 m. SPATE: 7.21.S Reiser, 1949 3x50 m. INDIVIDUAL: 2.40.0 Bock, 1948; 3x100 m. INDIVIDUAL: 5.22.2 Bock, 1949; 3x100 m. MIXT GRUPĂRI: 4.44.2 Ind. Lânii, 1949 (4.49.6 V. D. 1946; S.x100 m. MIXT SELECȚIONATE: 4.27.5 RPR. JUNIORI 50 m. LIBER: 28.9 Hospodar, 1849; 180 m. LIBER: 1.04.2 Hospodar, 1949 (1.99.6 Gherman, 1947); 200 m. LIBER: 2.24.5 Hospodar, 1949 (2.41.2 Gherman, 1948); 300 m. LIBER: 4.01.8 Gherman, 1949; 400 m. LIBER: 5.23.5 Hospodar, 1849 (5.50.0 Bagiu, 1947); 500 m. LIBER: 7.47.5 Uleu III, 1949; 800 m. LIBER: 12.31.11 Patalo, 1949; 100 m LIBER 17.17.0 Muller 1949; 1500 m. LIBER: 23.38.1 Patilo, 1949 (23.55.0 Bagiu, 1848); 4x20 m. LIBER: 2.37.0 Dermaia, 1919; 4x100 m. LIBER: 4.52.3 Ind. Lânii, 1847); 50 m. ERAS: 34.9 Mager, 1949; 100 m. BRAS: 1.20.3 Mager, 1919 (1.21.8 Pam, 1847); 200 m. BRAS: 2.59.8 Mager, 1349 (3.08.9 Mager, 1948); 430 m. BRAS: 7.13.8 Pali, 1949; 500. m. BRAS: 9.01.8 Pali, 1949; 4x50 m. BRAS: 2.47.2 Germata, 1949; 4x50 m. BRAS: 2.47.2 Dermedi, 1949; 50 m. FLUTURE: 35.4 Beer, 1949; MO m. FLUTURE: 1.26.8 Beer, 1849; 200 ro. FLUTURE: 3.22.0 Lovas, 1919. 50 m. SPATE: 35.4. Czimbalmos, 1919; ICO m. SPATE: 1.18.7 Simon 1947; 3x50 m. INDIVIDUAL: 2.03.2 Bagiu, 1948; 3x50 m. MIXT: 1.50.4 Kata, 1949; 3x100 m. MIXT GRUPĂRI: 4.01.6 Ind. Lânii 1947; 3x109 m. MIXT SELECȚIONATE: 3.49.9 RPR, 1949. BAEŢI 50 m. LIBER: 31.8 Marchiţiu, 1949, (36.3 Marchiţiu, 1948); 50 m. BRAS: 41.9 Kelemen, 1949 (43.2 Kelemen, 1943); 50 m. FLUTURE) 38.4 Marchiţiu, 1949, (39.0 Mózes); 50 m. SPATE: 41.6 Marchiţiu, 1959 (43.0 Marchiţiu, 1948); 4x50 m. LIBER: 2.37.0 Dermata, 1319; 3x50 m. MIXT: 2.11.4 Ind. Lânii, 1349. FETIȚE 50 m. LIBER: 41.6 Ghiță V., 1948; 50 m. BRAS: 44.7 Orosz, 1918; 50 m. FLUTURE: 62.2 Bucher, 1949; 50 m. SPATE: 48.7 Wieder, 1948; 4x50 m. LIBER: 5.14.0 SMCR, 1949; 3x50 m. LIBER: 3.19.9 Dermaia, 1949. {'Continuare în pag. 3-a) Performanţe de valoare mondială la tir Tirul a cunoscut în 1949 o mare desvoltare, mai ales datorită programării acestei discipline sportive în cadrul probelor pentru Insigna de Polisportiv. Mulţi dintre tinerii care au participat la concursurile pentru Insignă sunt azi în rândurile trăgătorilor din categoriile superioare. In întreaga ţară s’au disputat în anul 1949 numeroase concursuri pentru începători şi trăgători avansaţi. Astfel numai în Capitală au avut loc 80 concursuri care s’au bucurat de o participare masivă în rândurile tineretului muncitor. La sfârşitul anului, se găsesc în ţară peste 72 grupări cu 300 trăgători legitimaţi. In acest an a crescut nu numai numărul trăgătorilor ci şi calitatea tirului nostru. Disputând două întâlniri internaţionale cu renumiţii trăgători ai R. P. Ungară, fruntaşiitirului nostru au avut posibilitatea să-şi arate calităţile şi rezultatele unei pregătiri temeinice. La întâlnirea internaţională din luna Mas, echipa de pistol a R.P.R. a reuşit să depăşească recordul mondial deţinut de Italia, iar Gh. Lichiardopol a reuşit o performanţă — 574 pct. — la pistol viteză — 60 focuri — care depăşeşte cu 9 pct. pe aceea obţinută de câştigătorul campionatului mondial din acest om. Performanţe de valoare mondială au mai stabilit: Iosif Sârbu — 399 pct. — la armă liberă — 40 focuri — poziţia culcat (la 1 pct. de recordul mondial), Sorin Cantili 374 pct. la armă liberă poziţia picioare şi 385 pct. la armă liberă poziţia genunchi şi Panaul Călcâi — 574 pct. — la pistol viteză — 60 focuri. In total, fruntaşii tirului nostru au stabilit în acest an 53 recorduri naţionale, prilejuind o afirmare puternică în R. P. R. şi pe plan mondial. Recordurile ARMA LIBERA BAEŢI: poziţia picioare — 40 focuri — 374 pct. — Sorin Cantili (386). Poziţia genunchi — 40 focuri — 385 pct. — Sorin Cantili (374). Poziţia culcat — 40 focuri — 399 pct. — Iosif Sârbn (398). Trei poziţii câte 20 focuri — 564 pct. — Sorin Cantili (557). Poziţia picioare — echipă — 1757 pct. Poziţia genunchi — echipă — 1845 puncte. Poziţia culcat — echipă — 1952 puncte. FETE: Poziţia culcat — 40 focuri — 392 pct. — Rodica Habija (390). ARMA SERIE BAEŢI: Poziţia picioare — 40 focuri — 357 pct. — Sorin Cantili (345). Poziţia genunchi — 40 focuri — 361 pct. — Iosif Sârbu (353). FETE. Poziţia culcat — 40 focuri — 383 pct. — Rodica Dabija (368). poziţia genunchi — 40 focuri — 336 pct. — Leni Cerchez (316). Poziţia culcat — echipă — 1821 pct. arma militară Poziţia picioare — 20 focuri — 153 pct. lamantei Muscă. Poziţia aunchi — 20 focuri — 167 pct. — Augustin Mişca. Poziţia culcat — 20 focuri — 175 pct. — Liciniu Ciplea. Trei poziţii câte 20 focuri — 475 pct. — Iamandi Muscă. Poziţia Picioare — 20 focuri — echipă — 670 pct. Poziţia genunchi 20 focuri — echipă — 759 pct. Poziţia culcat — 20 focuri — echipă — 836 pct. Trei poziţii câte 20 focuri — echipă — 2265 pct. PISTOLVITEZA BAEŢI: 30 focuri — 285 pct. — Papait Călcâi. 60 focuri — 574 pct. Gh. Lichiardopol. 60 focuri — echipă — 2240 pct. cu 239 siluete. FETE: 60 focuri — 536 pct. — Paraschiva Elekes. PISTOL PRECIZIE FETE: 60 focuri — 457 pct. — Paraschiva Elekes. Suntem a IV-a ţară din lume la volei Suntem acum a 4-a ţară din lume la volei masculin şi a 4-a ţară europeană la volei femenin. Rezultatele Campionatelor Mondiale şi Europene, care s-au disputat anul acesta la Praga şi locurile ocupate de echipele noastre la aceste competiţii ale celor mai buni voleişti din lume, au arătat cât de ridicată este valoarea jucătorilor noştri. Progresul voleiului nostru se datoreşte creşterii cantitative făcută de acest sport în ultimul an. Peste tot in ţară, se joacă acum volei şi acest fapt a adus şi o creştere în numărul lui de jucători legitimaţi care la sfârşitul acestui an este mai mult decât de 2 ori mai mare ca în 1948. Cupa Tineretului Muncitor şi apariţia Hotărîrii, au contribuit in cea mai mare măsură la creşterea cantitativă a voleiului, îndreptând mii şi mii de tineri spre acest sport. Mulţi dintre aceştia s-au evidenţiat în mod deosebit, ajungând până acolo încât să fie selecţionaţi în echipa naţională. Primul campionat naţional al RPR, care s-a disputat anul acesta, a confirmat că în cele mai multe centre din provincie se găsesc numeroase talente. Toţi aceşti tineri au jucat pe terenuri, cari, în marea lor majoritate au fost construite prin muncă voluntară. Astfel a fost posibil ca în locuri unde înainte nu se practica deloc acest sport, terenurile amenajate cu entuziasm de tinerii sportivi, să devină focare de răspândire a voleiului în mase tot mai largi ale populaţiei din țara noastră. S’a pus accent pe ridicarea calitativă a voleiului, folosindu-se în acest sens experienţa voleiului sovietic, care s’a dovedit a fi cel mai înaintat din lume. Un sport popular: schiul Schiul era în trecut un sport practicat exclusiv de clasele exploatatoare. Numai acei care aveau posibilităţi materiale să-şi procure echipament şi să se întreţină o perioadă de timp la cabane, puteau să schieze, în timp ce marile mase erau ţinute departe de acest sport. A trebuit dusă o muncă uriaşe de organizare pentru ca schiul să devină un sport popular, un sport cunoscut de cât mai mulţi oameni ai muncii. La începutul acestui an a fost organizat campionatul popular de schi. Competiţie cu caracter de masă — campionatul popular de schi — a adunat la startul său, mii de tineri care în acest fel au făcut cunoştinţă cu schiul. Rezultatele excelente obţinute, au făcut ca şi în anul acesta să se organizeze o astfel de competiţie: Campionatul popular de cros pe schi. In afară de aceasta au mai fost organizate anul acesta Campionatul RPR, Cupa Bucegi (pe Valea Cerbului) şi Cupa Victoriei (în munţii Făgăraş). Timpul nefavorabil a influenţat în mare măsură buna desfăşurare a acestor concursuri. Pe tărâm internaţional schiorii noştri s-au deplasat la două concursuri în străinătate. Prima deplasare a fost aceia de la Zakopane, unde au participat la tradiţionalul concurs care se desfăşoară acolo în fiecare an, iar cea de a doua deplasare la Spinderuw Mlryn în Cehoslovacia unde a obţinut rezultate bune. Progresul pe acest tărâm reese clar din numărul sportivilor legitimaţi care s’a ridicat dela 613 la 825 şi din numărul grupărilor afiliate care a crescut deasemeni dela 50 la 69. Un mare salt însă s’a făcut în ceeace priveşte organizarea Comisiilor Locale, care până la 1 Ianuarie 1949 nu erau organizate nici una pe întreg cuprinsul ţării, iar în prezent sunt 24. Pentru a populariza schiul, unul din sporturile de bază, e necesar ca munca începută în acest an să fie continuată cu mai mult avânt, pentru ca în acest fel schiul să devină un sport cunoscut de către toţi oamenii muncii. Anul popularizării şahului Fără îndoială că cel mai important e- Numeroşi jucători talentaţi au fost veniment şahist al anului a fost Cam, scoşi la iveala de acest campionat, hiprconatul Popular de Şah In maşe şi au jucat mai târziu in competiţiile nasate in uzini, şcoli, facultăţi şi unităţi ţionale la cand figura onorabila inemilitare, zeci de mii de tineri au făcut tâlnirile cu maeştrii. Dacă din punct de vedere al participării masive, anul 1949 poate fi considerat ca un an record, n‘a fost cu nimic inferior saltul calitativ al şahiştilor noştri Campionatul Capitalei, întâlnirea cu BP. Bulgaria, Campionatul Naţional feminin şi masculin au arătat că nivelul tehnic al jucătorilor noştri este în continuă creştere, fapt pe care l-am confirmat pe deplin primul concurs internaţional, disputat recent la Bucureşti. Inacest concurs şahiştii români, în întâlnirile cu cel mai de seamă maeştri din ţările de democraţie populară, au obţinut frumoase rezultate. O altă competiţie de masă disputată in cursul anului 1949 a fost şi Cupa RPR de Şah interpraşe. Au luat parte 33 de echipe compuse din 9 jucători şi o jucătoare. Trebue remarcată în special semnificaţia deosebită a Primului Campionat Naţional Femenin. In Republica noastră Populară, sportului femenin i se acordă o mare atenţie. La 1 Decembrie 1949 e început cel de-al doilea Campionat Popular. Cifra de 105.000, numărul participanţilor la Campionatul de anul trecut, trebue să de un imbold în munca de mobilizare pentru cel de anul acesta, cunoştinţă cu minunatul sport al mintii. Scrima tinde să devină un sport de mase ! Hotărîrea Biroului Pontic al C.C. al P.M.R. a trasat sarcini deosebit de importante in ceea ce priveşte şi scrima, acest sport rezervat până mai ori „elitei“. Pe linia acestor sarcini, scrima tinde să devină un sport al maselor. Pentru a-l face accesibil tinerilor muncitori, s’au făcut demonstraţii in fabrici, arătându-se calităţile pe care le desvoltă această disciplină. Şi astfel, numărul scrimerlor a crescut dela 301 cât erau la 31 Decembrie 1948, la 473. Tot în decursul acestui an numărul grupărilor a crescut dela 13 la 22, iar al comisiilor locale dela 9 la 14. Campionatele naţionale disputate la Satu Mare şi la Cluj au strâns cel mai mare număr de concurenţi înregistrat vreodată la o cmnetiţie oficială. Peste 6500 legitimaţi la tenis de masa Acesta-i bilanţul de sfârşit de an al tenisului de masă. Este o creştere de aproape 150 la sută faţă de anul trecut. Sunt acuse 400 grupări afiliate, faţă de 190 cât erau îm 1948, iar numărul comisiilor locale a crescut de la 29 la numărul maxim de 61. Pe tărâm internaţional, echipa noastră feminină s-a afirmat drept una dintre cele mai bune din lume, învingând categoric reprezentativa CSR, semifinalistă a Campionatului Mondial. Deasemeni, la Campionatele Internaţionale ale RPR, jucătoarele noastre au arătat o clasă deosebit de ridicată, Angelica Rozeanu câştigând două titluri, atât la simplu fete cât şi la dublu fete, împreună cu Sari Kolosvari. La aceste Campionate au participat Hruşcova, finalistă la Campionatele Mondiale şi Furstova, a 8-a jucătoare din lume. Şi nivelul de joc al băeţilor este în creştere, datorită învăţăturilor acumulate de la evoluţiile jucătorilor unguri şi cehoslovaci, cei mai buni din lume. Astfel, tenisul de masă a pornit pe drumul unei practicări mai ştiinţifice, care deschide noi perspective sportului mingii de celuloid. Studentele I. E. F, defilând la finalele Cupei Tineretului Muncitor.