Sportul Popular, ianuarie 1950 (Anul 6, nr. 1577-1600)

1950-01-01 / nr. 1577

I rexzzsixz£ixixri­TxxTxrTT;f xmnxTgzixxxîTi­irgT ^ # » a _ ^ v . w , , I nni jMQ B un pas masnic pentru îmbunătățirea „L~..............?.....?.?»J nivelului tehnic al sportului din R.F.I. Anul 1949 a fost un an de însemnate succese pentru sportul nostru, in toate ramurile de sport s‘au înregi­strat progrese simţitoare, atât din punct de vedere numeric, cât şi al calităţii performanţelor. A fost un an de mare avânt al mişcării noastre sportive, căreia Hotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. asupra desvoltării şi stimulării continue a culturii fizice şi sportului, i-a deschis luminoase drumuri in viitor. Sub semnul ,,I­ată, îm­i“ s-au desvoltat în primul rând sporturile de bază: atletismul, gimnastica, voleiul, notaţia, şahul, aviaţia sportivă, tirul şi turismul­ Fiecare din aceste sporturi a pătruns adânc în masele de tineret, cându­-le noi energii, noi forţe de muncă, noi elanuri în lupta pentru depăşirea Planului de Stat şi făurirea cu un ceas mai devreme a societăţii socialiste. , Marile concursuri de masă, reflectând grija neprecupeţită a Partidului şi Guvernului pentru realizarea spor­tului de mase, au adus un aport deosebit de însemnat la desvoltarea mişcării de cultură fizică şi sport, prilejuind totdeodată evidenţierea unor noi şi valoroase talente, răsărite din rândurile largi ale tineretului muncitor de la oraşe şi sate. În rândurile care urmează, ne-am străduit să prindem principalele momente ale acestui an sportiv, an de mari succese pentru sportul tinerei noastre Republici Populare. MARIN NICULESCU Campion internaţional de ciclism Laureat al Premiului Naţional pentru Sport, decorat cu , Medalia Muncii’’ AtU toate c­ a­tletistoul a înregistrat in 1949 un mars pas înainte. Datorită sprjînul acordat sportului de către Partidul Muncitoresc Român și de Guvern atletismul a pătruns din ce in ce mai adânc in masele de tine­ret muncitor. Sute de mii de tineri au îndrăgit aceasta ramură sportivă, participând la marile competiţii de mase, — cro­­şurile populare, Cupa Tineretului Muncitor, insigna de Polisportiv, — ~~ iar din mijlocul lor s’au ridicat ele­mente care au intrat cu cinste în rândurile fruntaşilor. Câteva cifre ••• ...pot dovedi în modul cel mai grăbi­tor atât progresul cantitativ, cât şi cel calitativ înregistrat de atletismul nostru. Numărul de 3056 legitimaţi faţă de cei 1773 de anul trecut, în­­­fiinţarea şi afilierea a 19 noui gru­pări, creşterea numărului comisiilor locale de la 29 la 51 şi construirea a 3 noui stadioane dovedesc cu priso­sinţă că din ce în ce mai mulţi tineri pătrund un atletism, datorită noilor, condiţii creiate sportului în Repu­blica noastră.­­In acest an au fost depăşite 119 re­­corduri naţionale, bună parte­ din ele datând de mulţi ani, iar numeroase,'­re victorii obţinute în concursurile. Internaţionale dovedesc dragostea cu care atleţii şi atletele noastre au luptat pentru a reprezenta cu cinste­­ culorile Republicii noastre populare. Cantonamente şi şcoli Pentru a asigura bună pregătire a atleţilor noştri în vederea întâlnirii­lor internaţionale, Comisia Centra­lă de Atletism a organizat numeroa­­­se cantonamente în care atleţii noş­tri au primit o temeinică pregătire.­­Un deosebit succes a însemnat or­­ganizarea primei tabere de juniori unde pentru prima dată tinerele ele­­mente de valoare, viitoarele cadre de fruntaşi ale atletismului nostru au avut prilejul să capete multe şi folo­­sitoare noui cunoştinţe. Cantonamentul demifondiştilor şi fondiştilor organizat la Bucureşti, cantonamentele de la Cluj în vede­rea întâlnirilor Internaţionale, ca şi cel de senioare, taberele de juniori şi junioare dela Timişoara şi Cluj, tabă­ra de odihnă dela Eforie, cantona­mentul dela Cluj în vederea Cam­pionatelor Mondiale Universitare, cel dela Bucureşti în vederea Cam­pionatelor Internaţionale ale RPR, cantonamentul de juniori şi junioa­­re dela Cluj orgaizat in preajma în­tâlnirilor cu R. P. Ungară, ca şi can­­ţonămentul maratoniştilor înaintea maratonului Internaţional de la Ko­sice, au fost prilejuri de bună pregă­tire oferite atleţilor noştri. Dar, faţă de numărul din ce în ce mai mare al atleţilor, a devenit ne­cesară lărgirea cadrelor tehnice şi de oficiali. In acest scop, Comisia Centrală de Atletism a organizat numeroase şcoli de instructori şi o­­ficiali, în­ centrele importane ale ţă­rii (Arad, Constanţa, Brăila, Bucu­reşti, etc.). Chiar în cursul acestei luni s-au încheiat cursurile unei im­­portante şcoli de antrenori, bazată pe experienţa şi metodele sportive sovietice, întâlnirile cu atleţii ţărilor vecine şi prie­tene... ...au însemnat, pe lângă un bun pri­lej de comparaţie a realizărilor noa­stre sportive cu cele ale celorlalte ţări de democraţie populară, dar şi un preţios schimb de experienţe. Începând din Aprilie cu Crosul In­ternaţional al RPR, atleţii noştri au participat la o serie întreagă de în­tâlniri internaţionale. Concursurile organizate la Budapesta de grupările Csepel şi Vasas, cele de la Pra­ga or­ganizate de S. Slavia, întâlnirile RPR—R. Cehoslovacă de la Moravs­­ka-Ostrava şi cele dintre atleţii noş­tri şi atleţii maghiari la Diósgyőr, Cluj, Ploeşti şi Szolnok), P.PR.—R. Polonă la Varşovia, Campionatele Internaţionale de Atletism ale RPR, Campionatele Mondiale Universitare ca şi maratonul de la Kosice, compe­­tiţi'.'c Internationale de anul acesta au contribuit din plin la ungerea legăturilor dintre Republica noastră şi ţările de democraţie popuară ve-­­cine şi prietene, slujind in mod vă­dit creşterii nivelului tehnic al atle­tismului nostru. Totodată, atleţii noştri au avut o­­cazia să demonstreze realele lor cali­tăţi, comportarea lor făcând cinste culorilor Republicii noastre. De la câteva zeci, la 356 de concurenţi»..­­ Competiţiile naţionale de anul a­­cesta au cunoscut o participare cu totul neobişnuită în ceilalţi ani. In afara numărului cu mult mai mare de concurenţi, este demn de remar­cat faptul că, în timp ce în trecut participanţii la campionatele naţio­nale erau ani dea rândul aceiaşi,­ a­­nul acesta au concurat o serie de tineri care pentru prima dată luau parte la o astfel de competiţie. Acest fapt se datoreşte mai ales acţiunii de popularizare a atletismului in rândurile tineretului muncitor, rea­­lizată prin organizarea marei compe­tiţii de mase, Cupa Tineretului Muncitor, care a antrenat în atletism sute de mii de tineri care pentru prima dată au făcut cunoştinţă cu pista unui stadion. Aşa se explică larga popularitate pe care au avut-o Campionatele Na­­tionale de juniori şi junioare, aşa se explică numărul de 356 de partici­panţi la Campionatele Naţionale de Seniori şi Senioare, aşa se explică marile succese înregistrate de Cam­pionatele Naţionale de triatlon, pen­­tatlon, decatlon şi ştafeta de anul acesta. In Republica Populară Română, atletismul are largi posibilităţi de desvoltare llptărirea Biroului Politic al CC al PMR asupra stimulării şi desvol­­tării continue a Culturii Fizice şi Sportului, consfinţind rolul culturii fizice şi sportului în formarea omu­lui nou, luptător hotărît şi activ pentru construirea socialismului, a trasat ca sarcină organizarea pe bază de mase a atletismului, ca şi stimu­larea şi ridicarea permanentă a noi­lor cadre sportive din rândurile ma­­sei de tineret, pentu a înlesni ame­liorarea rezultatelor sportive şi în­tărirea echipelor reprezentative. In acest fel, s-au creiat cele mai largi posibilităţi de desvoltare a at­letismului la noi în ţară. An de an, competiţiile de masă vor antrena tot mai mulţi tineri pe stadion, iar din rândurile lor se vor recruta necon­tenit cadre noi, care vor ridica nive­lul calitativ al atletismului nostru. SENIORI 200 m. — 21.3 sec. I. Moina (1948)— I­. Moina 2114 sec. — 1943. 500 m. — 1.06.1 I. Moina (1949) — Gh. Kiss 1.06.2 — 1940. 800 m. — 1.54.2 D Tălmaciu (1949)— Gh. Kiss 1.55.8 — 1939. 1000 m.—2.29.0 D. Tălmaciu (1949)— V. Pop 2.31.2 — 1947. 1500 m.—3.54.8 D. Tălmaciu (1949)— Gh. Kiss 3.59.9 — 1940. 2000 m. — 5.31.4 V. Pop (1949). 3000 m.—8.46.2 D. Tălmaciu (1949)— 5000 m. — 15.10.8 R. Ioniță (1949)— D. Cristea 15.18.2 — 1942. 10.000 m. 31.48.8 R. Ioniță (1949) — D. Cristea 32.02.6 — 1946. * 15.000 m. 50.32.2 R. Ioniță (1949) — 20.000 m. — b­07’59’’0­­ R. Ioniță (1949) — Panait b­l0’l­30 — 1932. 25.000 m. — lh30’35’’0 V. Teodosiu (1949) — V. Teodosiu lh34’28’’4 — 1941. 30.000 m. — lh49’36’’0 V. Teodosiu (1948) — 1 oră — 17.704 m. R. Ioniță (1949)— D. Cristea 17.117 — 1940. 2 ore—30.983 m. D. Anghel (1949)— Cristescu 30.792 — 1948. H0 m. g. — 15.4 sec. V. Dumitrescu (1948) — E. Maesciuc 15.6 sec. 1939. 200 m. g. — 26.4 sec. M. Truică (1948) — V. Ludu 26.5 sec. 1945. 400 m. g. — 54.3 sec. M. Truică (1949) — V. Ludu 55.5 sec. 1947. 3000 m. obst. 9.26.0 V. Firea (1949). 4x200 m. 1.31.3 DINAMO (Jecu, Ste­­riade, Mocnesc.­, Wiesenmayer) (1949) — Cl.A.C. — 1.32.1 — 1938. 4x400 m. — 3.26.2 DINAMO (Gânscă Petcu, Jecu, Stoenescu) (1949) — ACR - 3.28.3 — 1946. 4x800 m. — 8.00.4 CSCA (Berg­hei, Ludu, Truică, Tălmaciu) (1949). 4x1500 m. — 16.58.4 CSCA (Drago­ mir, Bunea, Aioanei, Tălmaciu) (1949) — AIAB — 17.29.8 — 1945. 1-1-2-1-3-1-400 m. — 2.02.8 CSCA (Petrescu, Steriade, Ternovici, Truică) 1949 — C.A.C. 2.05.5 1940. 4 + 2-1-2 + 800 m. — 3.37.8 — CSCA (Truică, Ternovici, Triteanu, Tălmaciu) 1049 — C.A.C — 3.48.0 — 1939. 4x400 - 3.23.0 ECHIPA NAT.­­ (Jecu, Moscovici, Truică, Kiss) 1349 E. nat. 3.25.0 — 1947. 1 km. mars — 13.06.4 Paraschivescu (1948) — 5 km. mars — 22.11.6 Paraschivescu (1948) 10 km. marș—45.46.5 Baboie (1949)— 15 km. marș — 1h08’28”0 Paraschi­vescu (1949) — 0 oră marș — 12.964 m. Paraschi­vescu (1948) — 50 km. marș — 4h42’27”0 Paraschi­vescu (1949) — înălțime — 1.94­5 m. I. Soter (1949)— I. Soter 1.92 — 1947. Greutate — 15.43 m. M. Raica (1949) — W. Schulery 14.82 m. — 1938 Disc — 48.48 m. M. Raica (1949) — P. Havaleț 47.17 — 1939. Ciocan — 52.40 I. Toma (1948) — Gh. Biro 50.60 m. — 1939. pentatlon — 3025 p. Zambresteanu (1949) — Ceaclani 2779 p. — 1938. decatlon — 6124 p L. Kiss (1949) — L. Kiss 5908 p. 1947; JUNIORI 400 m. — 52.2 sec. Ternovici (1948)— Tălmaciu 52.7 — 1940. 1 +2 f 3 + 400 m. — 2.10.8 GO­­DfcANU (Băbeanu, Mîtrea, Georg­escu Dumitrache) 1949 stabilire. 2 + 2-1-4 + 800 m. — 3.52.8 GO­DfcANU (Georgescu, Mîtrea, Băbeanu, Dumitrache) 1949 stabilire. 4x1000 m. — 11.29.6 S. M. Vega (Bânaru, Vişoiu, P. Popescu, Anisoiu) 1949 — 8 + 4 + 2-1­ 100 m. — 3.41.2 CSUC (Drohobetcki, Erdély, Bele, Hambric) 1949 — stabilire. 2000 m. — 5.57.2 Anișoiu (1949) — 1000 m. obst. — 2.58.1 I. Puică (1949) — stabilire — Prăjină — 3.77 m. Brassay (1949) — Z. Dragomir 3.64 m. 1942. greutate — 13.20 m. Raica II (1949)— W. Schulery 13.07 — 1937. triatlon — 1881 p. Raica II (1949). — pentatlon — 2603 p. Zambresteanu (1948) — 100 m. — 12.7 sec. L. Ernst (1948)— A. Petrovici 12.8. 200 m. — 27.1 sec. L. Ernst (1948)— M. Bucewski 27.5 — 1947. 400 m. — 62.5 sec. Treybal (1949) — E. Dinescu 65.8 — 1946. 500 ni. — 1.20.6 Treybal (1949) — 800 m. — 2.19.2 Treybal (1949) — E. Treybal 2.23.4 — 1947. 1000 m. — 3.00.0 Treybal (1049) sta­bilire. 1500 m. — 5.04.4 Treybal — Rosea 6.38.0 — 1927. 80 m. g. — 12.4 sec. Lassel (1949) — Lassel 13.2 — 1947. 4x100 m. — 52.8 sec. ELECTRICA Neuhror, Pusch, Receanu, Ernst) 1948 4x200 m. 1.57.2 CSUC (Iancu, Taifas, Schuster, Conrad) 1949 stabilire. 3x800 m. — 8.14.8 GODEANU (Ni­­colau, Stan, Calciu) 1949 stabilire. 4x100 — 51.4 sec. ECHIPA NATIO­NALA (Schuster, Pusch, Receanu, Ernst) (1948). 3x800 m. — 7.27.4 ECH. NATIO­NAL­A (Treybal, Ceaclos, Popescu) 1949 itabiere — lungime — 5.44 m. Ernst (1948) — I. Petrovici 5.25 — 1932. greutate — 12.02 m. Pusch (1949) — ausch 11.18 — 1947. disc — 39.33 m. Pcenaru (1949) — Wedrea 35.27 — 1947. triatlon — 20.11 p. Pusch (1948) — pentatlon — 3208 p. Pusch (1949) — Pusch 2939 —1947. grenadă — 35.20 Pusch (1949) sta­­b­lire. JUNIOARE 100 m. — 13.0 sec. Cl. Ruse (1949)— Schuster 13.4 — 1943. 200 m. — 27.6 sec. Taifas (1949) — Hafter 29.1 — 1943. 400 m. 64.8 sec. Taifas (1949) — Di­­nescu 65.8 — 1946. 500 m. — 1.24.6 Bociort (1948) — 800 m. — 2.29.8 Bociort (1949) — Iimnescu 2.34.5 — 1947. 1000 m. 3.30.6 M. Andruță (1949) S ta­bilire. 1500 m. 5.40.9 Arany (1949) — sta­bilire — 80 m. g. — 12.5 sec. Lassel (1948)— Lassel 13.2 — 1947. greutate — 1U.65 m. L. Manoliu (1949) — Ernst 10.54 — 1942. disc — 37.03 m. L. Manoliu (1949)— Turcu 31.70 — 1943. suliţă — 32.75 m. Reimesch (1949) — Ernst 29.79 — 1942. înălţime — 1.45 m. E. Hiot (1948)— Schuster 1.41 — 1943, grenadă — 29.04 m. U. Georgescu (1949) stabilire — triatlon — 1754 p. Ruse (1949) — pentatlon — 2372 p. Vasiliev (1949) stabilire — 4x100 m. — 52.8 sec. E. NAT. (Schuster, Ruse, Alexe, Ivas) 1949 sta­bilire. 3x800 m. — 7.49.6 E. NAT. (Hein­rich, Arany, Dinescu) 1949 stabilire. 4x100 m. — 54.8 sec. FERAR (Bale, Sebestyen, Gyárfás, Groeslc) 1949. 4­(-3­­2 + 100 m­. — 2.37.1 SPAR­­T AK (Oţel, Bran, Şerban, Magdin I) 1949 stabilire — R­e­c­o­rdurile atletice SENIOARE Un sport care a cuprins masele, gimnastica „Cupa Tineretului Muncitor“ a adus gimnastica pe un plan de inte­res mult mai accentuat decât până la disputarea ei. Sute de echipe feminine şi mascu­line, formate din muncitori, elevi şi ostaşi au participat la această com­petiţie grandioasă. Demonstraţiile acestor echipe, care au prezentat programe interesante au adus un a­­port însemnat la acţiunea de popu­larizare a gimnasticei. Nmeroşi tineri au îndrăgit acest sport şi i-au rămas fideli şi după terminarea CTM. O bună parte din­tre ei au trecut mai departe la gim­nastica de performanţă, mărind nu­mărul legitimaţilor cu câteva sute. Grupările afiliate in care se prac­tica gimnastica de performanţă s’au înmulţit şi ele, fiind astăzi în nu­măr de 60. Deasemeni a crescut foarte mult şi numărul Co­misiilor locale: dela 12 cât erau a­­nul trecut sunt astăzi 42. Echipele naţionale de gimnastică au susţinut trei întâlniri Interna­ţionale şi au participat la Jocurile Mondiale Universitare de la Budape­sta, unde echipa feminină a reuşit să se claseze pe locul trei, după URSS şi R. P. Ungară şi înaintea CSR campioana olimpică. Aceste rezultate au fost posibile datorită acţiunii de ridicare a nive­lului tehnic, acţiune prezentată in concursuri sau în cantonamentele de la Sibiu şi Cluj ale lotului naţio­nal. Demonstraţile pe care fruntaşii acestui sport le-au făcut in fabrici sau cu ocazia diferitelor manifesta­­ţii, au servit şi ele acţiunii de popu­larizare a gimnasticei şi au făcut posibilă înţelegerea ei de către ma­sele de tineri muncitori. Cu aceste realizări în faţă şi cu o înţelegere a sarcinilor viitoare, a­­nul care vine va aduce desigur o se­­rioasă creştere cantitativă şi calita­tivă a gimnasticei. Bilanţ strălucit la nataţie Bilanţul de sfârşit de an al nataţiei se prezintă astfel: 57.000 participanţi­­; Campionatul Popular de Nataţie; 15.001 absolvenţi ai şcolilor populare de înno şi 189 noi recorduri naţionale. La acestea se adaugă noi districte în­fiinţate, un număr mai mare de grupăr afiliate, într'un cuvânt o altfel de în­ţelegere acordată înnotului. înnotătorii de performanţă au adus contribuţia lor la ridicarea’ nataţiei prin zecile şi zecile de recorduri care au adie înotul nostru la o valoare mai bună. E ştiu că fiecare zecime de secundă smul­să unui record este un pas înainte şi de aceea s-au străduit să înoiască cifrele vechi ale recordurilor naţionale. Pentru aceasta ei au avut la dispozi­ţie condiţiuni tot mai favorabile de des­voltare: cantonamente de iarnă şi di vară, hrană îndestulătoare, control me­­dical, antrenor străin, etc. Ei au răsplătit grija care s-a arăta nataţiei, printr'o comportare excelent, în întâlnirile internaţionale­ Noi am în­vins echipa RP Bulgaria şi am cedat la limită R. Polone. In aceste întâlniri şi în altele, dispu­tate în ţară sau peste hotare, înnotătorii­­ noştri au stabilit performanţe valoroase care ridică foarte mult nivelul nataţiei noastre: Titu Groza cu 1 min. 00 sec. 2 la 100 m. liber (a 3-a performanţă a anului în Ungaria), Ecaterina Orosz cu 1 min. 30 sec. 8 la 100 m. bras şi cu 3 min. 21 sec- 4 la 200 m. bras (perfor­manţe care o situează printre cele mai bune junioare europene), Ernest Patri­ciu­ cu 1 min. 15 sec. 2 la 209 m. fluture, Mayer şi Heitz cu 2 min. 59 sec. 8 la 200 m. bras s-au situat în fruntea ace­lora cari au dat o nouă înfăţişare per­formanţelor noastre. Echipa de polo, deasemeni, a reuşit 4 victorii excelente, învingând de 2 ori RP Bulgaria şi de 2 ori R. Polonă. In aceste întâlniri, jucătorii noştri au mar­cat 36 goaluri şi au primit numai unul Mai presus de toate însă, succesele anului 1949 vor folosi în primul rând pentru munca de viitor. Anul 1950 tre­bue folosit pentru o mai largă populari­zare a înnotului și pentru o pregătire și mai temeinică a vârfurilor. Recordurile SENIORI 50 m. LIBER: 27.0 Novac. 1949 (27.2 Pullock, 1937); 100 m. LIBER: 1.00.9 Gro­za, 1949 (1.02.8 Puliock, 1939); 280 m. LIBER: 2.23.2 Groza, 1949 (2.26.1 Kele­men, 1939); 300 m. LIBER: 4.01.8 Gher­man, 1949; 400 m. LIBER: 5.18.0 Berei­ch!, 1949 (5.19.4 Kelemen, 1937); 500 m. LIBER: 7.62.4 Bagiu, 1949 (7.03.1 Kele­men, 1937); 800 m. LIBER: 11.29.0 Kele­men, 1937; 1009 m. LIBER: 17.03.4 Wein­berger 1949; 1500 m. LIBER: 22.12,5 Ke­lemen, 1937; 4x50 m. LIBER: 2.08.0 SFI­­PIA, 1949; 5x50 m. LIBER: 2.32.4 V. D., 1939; 7x50 m. LIBER: 3.39.6 Ind. Lânii, 1949; 10x50 m. LIBER; 5.13.4 C. S. Tg. Mureş, 1939; 4x100 m. LIBER GRU­ PĂRI: 4.25.4 CS Tg. Mureş, 1937; 4x190 m LIBER SELECŢIONATE: 4.18.0 RPR 1949; 10x100 m. LIBER: 12.30.4 TCR, 1933; 4x200 m. LIBER GRUPĂRI: 10.24.1 CS Tg. Mureş, 1937; 4x200 m. LIBER SELECŢIONATE: 9.50.0 RPR, 1949. 50 m. BRAS: 34.9 Mager, 1949 (35.8 Gherman, 1936); 100 m. BRAS: 1.20.2 Mager, 1949 (1.21.1 Gherman, 1936): 200 m. BRAS: 2.59.8 Mager şi Heitz 3.92.2 Araniossi, 1939); 400 m. BRAS: 6.48.0 Munieatiu A. 1948 (6.55.2 Sebestyen 1939); 509 m. BRAS: 8.41.6 Munteanu L., 1949; 4x50 m. BRAS: 6.45.4 Dermaia, 1919; 4x100 m. BRAS: 6.45.4 Dermaia, 1949; 4x268 m. BRAS: 14.03.8 Construc­tori, 1949 (15.09.2 TCR 1930). 50. m. FLUTURE: 31.8 Békés, Í937: 160 m. FLUTURE: 1,15,2 Patrichi, 1949; (1.16.7 Bekes, 1939); 200 m. FLUTURE: 3.04.6 Uleu, 1949 (3.18.4 Uleu, 1948); _ 59 m. SPATE: 33.2 Araniossi, 1949; 10G m. SPATE: 1.15.5 Araniossi, 194»; 200 m. SPATE: 2.52.2 Araniossi, 1937; 460 m. SPATE: 6.10.5 Araniossi, 1937; 3x50 m. INDIVIDUAL: 2.03.2 Bagiu, 1648; 3x180 m. INDIVIDUAL: 4.33.4 Ba­giu, 1949; 3x50 m. MIXT: 1.41.2 Ind. Lânii, 1949; 3x190 m. mixt grupări: 3.42 3 CS Tg. Mureş, 1939; 3x100 m. MIXT SELECŢIONATE: 3.40.4 RPR, 1949. SENIOARE 50 m. LIBER: 34.9 Ban­o, 1937; 100­ m. LIBER: 1.20.3 Bock, 1949 (1.21.8 Oresm­­­eth, 1947); 200 m. LIBER: 3.02.0 Bock (3.17.5 Grigoriţa, 1946); 300 m. LIBER: 5.19.8 Eftimiu 1949; 400 m. LIBER: 6.29.4 Beck, 1949 (6.54.4 Grellneth, 1946); 189 m. LIBER: 8.41.6 Beck, 1949; 4x50 m. UBER: 2.55.2 CS Tg. Mureş, 1933; 4x100 m. LIBER GRUPĂRI: 6.23.0 Ind. Lânii, 1949, (6.31.0 CS Tg. Mureş, 1933); 4x100 m. LIBER SELECŢIONATE: 5.39.0 RέR 1949; 50 m. BRAS 42.7 Orosz, 1949 (47,8 Davide, 1936); 100 m, BRAS: 1.30.8 O- rosz, 1949 (1.35.2 David, 1946); 250 m. BRAS: 3.21.4 Orosz, 1949 (3.30.0 Havid 1946 şi Haraszthy, 1948); 400 m. BRAS: 7.19.8 Cucu Lucia, 1949. 50 m. FLUTURE: 45.5 Prediger, 1S49; 100 m. FLUTURE: 1.46.6 Papp, 1949; 50 m. SPATE: 42.3 Theiss, 1B49; ISO m. spate: 1.31.6 Theiss, 1949 (1.35.7 Co va0i, 1916); 200 m. SPATE: 3.28.1 Reiser 1919; 400 m. SPATE: 7.21.S Reiser, 1949 3x50 m. INDIVIDUAL: 2.40.0 Bock, 1948; 3x100 m. INDIVIDUAL: 5.22.2 Bock, 1949; 3x100 m­. MIXT GRUPĂRI: 4.44.2 Ind. Lânii, 1949 (4.49.6 V. D. 1946; S.x100 m. MIXT SELECȚIONATE: 4.27.5 RPR. JUNIORI 50 m. LIBER: 28.9 Hospodar, 1849; 180 m. LIBER: 1.04.2 Hospodar, 1949 (1.99.6 Gherman, 1947); 200 m. LIBER: 2.24.5 Hospodar, 1949 (2.41.2 Gherman, 1948); 300 m. LIBER: 4.01.8 Gherman, 1949; 400 m. LIBER: 5.23.5 Hospodar, 1849 (5.50.0 Bagiu, 1947); 500 m. LIBER: 7.47.5 Uleu III, 1949; 800 m. LIBER: 12.31.11 Patalo, 1949; 100 m LIBER 17.17.0 Mul­ler 1949; 1500 m. LIBER: 23.38.1 Pati­­lo, 1949 (23.55.0 Bagiu, 1848); 4x20 m. LI­BER: 2.37.0 Dermaia, 1919; 4x100 m. LI­BER: 4.52.3 Ind. Lânii, 1847); 50 m. ERAS: 34.9 Mager, 1949; 100 m. BRAS: 1.20.3 Mager, 1919 (1.21.8 Pam, 1847); 200 m. BRAS: 2.59.8 Mager, 1349 (3.08.9 Mager, 1948); 430 m. BRAS: 7.13.8 Pali, 1949; 500. m. BRAS: 9.01.8 Pali, 1949; 4x50 m. BRAS: 2.47.2 Germata, 1949; 4x50 m. BRAS: 2.47.2 Dermedi, 1949; 50 m. FLUTURE: 35.4 Beer, 1949; MO m. FLUTURE: 1.26.8 Beer, 1849; 200 ro. FLUTURE: 3.22.0 Lovas, 1919. 50 m. SPATE: 35.4. Czimbalmos, 1919; ICO m. SPATE: 1.18.7 Simon 1947; 3x50 m. INDIVIDUAL: 2.03.2 Bagiu, 1948; 3x50 m. MIXT: 1.50.4 Kata, 1949; 3x100 m. MIXT GRUPĂRI: 4.01.6 Ind. Lânii 1947; 3x109 m. MIXT SELECȚIO­NATE: 3.49.9 RPR, 1949. BAEŢI 50 m. LIBER: 31.8 Marchiţiu, 1949, (36.3 Marchiţiu, 1948); 50 m. BRAS: 41.9 Kelemen, 1949 (43.2 Kelemen, 1943); 50 m. FLUTURE) 38.4 Marchiţiu, 1949, (39.0 Mózes); 50 m. SPATE: 41.6 Mar­­chiţiu, 1959 (43.0 Marchiţiu, 1948); 4x50 m. LIBER: 2.37.0 Dermata, 1319; 3x50 m. MIXT: 2.11.4 Ind. Lânii, 1349. FETIȚE 50 m. LIBER: 41.6 Ghiță V., 1948; 50 m. BRAS: 44.7 Orosz, 1918; 50 m. FLU­TURE: 62.2 Bucher, 1949; 50 m. SPATE: 48.7 Wieder, 1948; 4x50 m. LIBER: 5.14.0 SMCR, 1949; 3x50 m. LIBER: 3.19.9 Dermaia, 1949. {'Continuare în pag. 3-a) Performanţe de valoare mondială la tir Tirul a cunoscut în 1949 o mare desvoltare, mai ales datorită progra­mării acestei discipline sportive în ca­drul probelor pentru Insigna de Poli­sportiv. Mulţi dintre tinerii care au participat la concursurile pentru Insignă sunt azi în rândurile trăgătorilor din categoriile superioare. In întreaga ţară s’au disputat în anul 1949 numeroase concursuri pentru începători şi trăgători avansaţi. Astfel numai în Capitală au avut loc 80 con­cursuri care s’au bucurat de o partici­pare masivă în rândurile tineretului muncitor. La sfârşitul anului, se găsesc în ţară peste 72 grupări cu 300 trăgă­tori legitimaţi. In acest an a crescut nu numai nu­mărul trăgătorilor ci şi calitatea tiru­lui nostru. Disputând două întâlniri in­ternaţionale cu renumiţii trăgători ai R. P. Ungară, fruntaşii­­tirului nostru au avut posibilitatea să-şi arate calită­ţile şi rezultatele unei pregătiri te­meinice. La întâlnirea internaţională din luna Mas, echipa de pistol a R.P.R. a reuşit să depăşească recordul mondial deţinut de Italia, iar Gh. Lichiardopol a reuşit o performanţă — 574 pct. — la pistol viteză — 60 focuri — care depăşeşte cu 9 pct. pe aceea obţinută de câştigă­torul campionatului mondial din acest om­. Performanţe de valoare mondială au mai stabilit: Iosif Sârbu — 399 pct. — la armă liberă — 40 focuri — poziţia culcat (la 1 pct. de recordul mondial), Sorin Cantili 374 pct. la armă liberă poziţia picioare şi 385 pct. la armă li­beră poziţia genunchi şi Panau­l Călcâi — 574 pct. — la pistol viteză — 60 focuri. In total, fruntaşii tirului nostru au stabilit în acest an 53 recorduri na­ţionale, prilejuind o afirmare puternică în R. P. R. şi pe plan mondial. Recordurile ARMA LIBERA BAEŢI: poziţia picioare — 40 focuri — 374 pct. — Sorin Cantili (386). Poziţia genunchi — 40 focuri — 385 pct. — Sorin Cantili (374). Poziţia culcat — 40 focuri — 399 pct. — Iosif Sârbn (398). Trei poziţii câte 20 focuri — 564 pct. — Sorin Cantili (557). Poziţia picioare — echipă — 1757 pct. Poziţia genunchi — echipă — 1845 puncte. Poziţia culcat — echipă — 1952 puncte. FETE: Poziţia culcat — 40 focuri — 392 pct. — Rodica Habija (390). ARMA SERIE BAEŢI: Poziţia picioare — 40 focuri — 357 pct. — Sorin Cantili (345). Poziţia genunchi — 40 focuri — 361 pct. — Iosif Sârbu (353). FETE. Poziţia culcat — 40 focuri — 383 pct. — Rodica Dabija (368). poziţia genunchi — 40 focuri — 336 pct. — Leni Cerchez (316). Poziţia culcat — echipă — 1821 pct. arma militară Poziţia picioare — 20 focuri — 153 pct. lamantei Muscă. Poziţi­a aunchi — 20 focuri — 167 pct. — Augustin Mişca. Poziţia culcat — 20 focuri — 175 pct. — Liciniu Ciplea. Trei poziţii câte 20 focuri — 475 pct. — Iamandi Muscă. Poziţia Picioare — 20 focuri — echi­pă — 670 pct. Poziţia genunchi 20 focuri — echipă — 759 pct. Poziţia culcat — 20 focuri — echipă — 836 pct. Trei poziţii câte 20 focuri — echipă — 2265 pct. PISTOL­­VITEZA BAEŢI: 30 focuri — 285 pct. — Pa­pait Călcâi. 60 focuri — 574 pct. Gh. Lichiardo­­pol. 60 focuri — echipă — 2240 pct. cu 239 siluete. FETE: 60 focuri — 536 pct. — Pa­­raschiva Elekes. PISTOL PRECIZIE FETE: 60 focuri — 457 pct. — Paras­­chiva Elekes. Suntem a IV-a ţară din lume la volei Suntem acum a 4-a ţară din lume la volei masculin şi a 4-a ţară europeană la volei femenin. Rezultatele Campiona­telor Mondiale şi Europene, care s-au disputat anul acesta la Praga şi locurile ocupate de echipele noastre la aceste competiţii ale celor mai buni voleişti din lume, au arătat cât de ridicată este valoarea jucătorilor noştri. Progresul voleiului nostru se dato­­reşte creşterii cantitative făcută de a­­cest sport în ultimul an. Peste tot in ţară, se joacă acum volei şi acest fapt a adus şi o creştere în numărul lui de jucători legitimaţi care la sfârşitul a­­cestui an este mai mult decât de 2 ori mai mare ca în 1948. Cupa Tineretului Muncitor şi apariţia Hotărîrii, au contribuit in cea mai mare măsură la creşterea cantitativă a voleiului, îndreptând mii şi mii de ti­neri spre acest sport. Mulţi dintre a­­ceştia s-au evidenţiat în mod deosebit, ajungând până acolo încât să fie selec­ţionaţi în echipa naţională. Primul campionat naţional al RPR, care s-a disputat anul acesta, a confirmat că în cele mai multe centre din provincie se găsesc numeroase talente. Toţi aceşti tineri au jucat pe terenuri, cari, în marea lor majoritate au fost construite prin muncă voluntară. Astfel a fost posibil ca în locuri unde înainte nu se practica deloc acest sport, tere­nurile amenajate cu entuziasm de tinerii sportivi, să devină focare de răspândire a voleiului în mase tot mai largi ale populaţiei din țara noastră. S’a pus accent pe ridicarea calitativă a voleiului, folosindu-se în acest sens experienţa voleiului sovietic, care s’a dovedit a fi cel mai înaintat din lume. Un sport popular: schiul Schiul era în trecut un sport practi­cat exclusiv de clasele exploatatoare. Numai acei care aveau posibilităţi ma­teriale să-şi procure echipament şi să se întreţină o perioadă de timp la ca­bane, puteau să schieze, î­n timp ce marile mase erau ţinute departe de a­­cest sport. A trebuit dusă o muncă uriaşe de organizare pentru ca schiul să devină un sport popular, un sport cunoscut de cât mai mulţi oameni ai muncii. La începutul acestui an a fost organizat campionatul popular de schi. Competiţie cu caracter de masă — campionatul popular de schi — a adunat la startul său, mii de tineri care în acest fel au făcut cunoştinţă cu schiul. Rezultatele excelente obţinute, au făcut ca şi în anul acesta să se organizeze o astfel de competiţie: Campionatul popular de cros pe schi. In afară de aceasta au mai fost orga­nizate anul acesta Campionatul RPR, Cupa Bucegi (pe Valea Cerbului) şi Cupa Victoriei (în munţii Făgăraş). Timpul nefavorabil a influenţat în m­are măsură buna desfăşurare a acestor con­cursuri. Pe tărâm internaţional schiorii noştri s-au deplasat la două concursuri în străinătate. Prima deplasare a fost a­­ceia de la Zakopane, unde au participat la tradiţionalul concurs care se desfă­şoară acolo în fiecare an, iar cea de a doua deplasare la Spi­nderuw Mlryn în Cehoslovacia unde a obţinut rezultate bune. Progresul pe acest tărâm reese clar din numărul sportivilor legitimaţi care s’a ridicat dela 613 la 825 şi din nu­mărul grupărilor afiliate care a crescut deasemeni dela 50 la 69. Un mare salt însă s’a făcut în ceeace priveşte orga­nizarea Comisiilor Locale, care până la 1 Ianuarie 1949 nu erau organizate nici una pe întreg cuprinsul ţării, iar în prezent sunt 24. Pentru a populariza schiul, unul din sporturile de bază, e necesar ca munca începută în acest an să fie continuată cu mai mult avânt, pentru ca în acest fel schiul să devină un sport cunoscut de către toţi oamenii muncii. Anul popularizării şahului Fără îndoială că cel mai important e- Numeroşi jucători talentaţi au fost veniment şahist al anului a fost Cam, scoşi la iveala de acest campionat, hi­prconatul Popular de Şah In maşe şi au jucat mai târziu in competiţiile na­­sate in uzini, şcoli, facultăţi şi unităţi ţional­e la cand figura onorabila in­e­­militare, zeci de mii de tineri au făcut tâlnirile cu maeştrii. Dacă din punct de vedere al partici­pării masive, anul 1949 poate fi consi­derat ca un an record, n‘a fost cu nimic inferior saltul calitativ al şahiştilor no­ştri Campionatul Capitalei, întâlnirea cu BP. Bulgaria, Campionatul Naţional feminin şi masculin au arătat că nive­­lul tehnic al jucătorilor noştri este în continuă creştere, fapt pe care l-am con­firmat pe deplin primul concurs inter­naţional, disputat recent la Bucureşti. In­­acest concurs şahiştii români, în întâlnirile cu­ cel mai de seamă mae­­ştri din ţările de democraţie populară, au obţinut frumoase rezultate. O altă competiţie de masă disputată in cursul anului 1949 a fost şi Cupa RPR de Şah interpraşe. Au luat parte 33 de echipe compuse din 9 jucători şi o jucătoare. Trebue remarcată în special semnifi­caţia deosebită a Primului Campionat Naţional Femenin. In Republica noas­tră Populară, sportului femenin i se a­­cordă o mare atenţie. La 1 Decembrie 1949 e început cel de-al doilea Campionat Popular. Ci­fra de 105.000, numărul participanţilor la Campionatul de anul trecut, trebue să de un imbold în munca de mobilizare pentru cel de anul acesta, cunoştinţă cu minunatul sport al mintii. Scrima tinde să devină un sport de mase ! Hotărîrea Biroului Pontic al C.C. al P.M.R. a trasat sarcini deosebit de im­­portante in ceea ce priveşte şi scrima, acest sport rezervat până mai ori „eli­­tei“. Pe linia acestor sarcini, scrima tinde să devină un sport al maselor. Pentru a-l face accesibil tinerilor muncitori, s’au făcut demonstraţii in fabrici, ară­­tându-se calităţile pe care le desvoltă această disciplină. Şi astfel, numărul scrimerlor a cres­cut dela 301 cât erau la 31 Decembrie 1948, la 473. Tot în decursul acestui an numărul grupărilor a crescut dela 13 la 22, iar al comisiilor locale dela 9 la 14. Campionatele naţionale disputate la Satu Mare şi la Cluj au strâns cel mai mare număr de concurenţi înregistrat vreodată la o cmnetiţie oficială. Peste 6500 legitimaţi la tenis de masa Acesta-i bilanţul de sfârşit de an al tenisului de masă. Este o creştere de a­­proape 150 la sută faţă de anul trecut. Sunt acuse 400 grupări afiliate, faţă de 190 cât erau îm 1948, iar numărul comisiilor locale a crescut de la 29 la numărul maxim de 61. Pe tărâm internaţional, echipa noastră feminină s-a afirmat drept una dintre cele mai bune din lume, învingând categoric reprezentativa CSR, semifinalistă a Cam­pionatului Mondial. Deasemeni, la Campio­­natele Internaţionale ale RPR, jucătoarele noastre au arătat o clasă deosebit de ri­dicată, Angelica Rozeanu câştigând două titluri, atât la simplu fete cât şi la dublu fete, împreună cu Sari Kolosvari. La aces­te Campionate au participat Hruşcova, fi­nalistă la Campionatele Mondiale şi Furs­­tova, a 8-a jucătoare din lume. Şi nivelul de joc al băeţilor este în creş­­tere, datorită învăţăturilor acumulate de la evoluţiile jucătorilor unguri şi cehoslovaci, cei mai buni din lume. Astfel, tenisul de masă a pornit pe dru­mul unei practicări mai ştiinţifice, care deschide noi perspective sportului mingii de celuloid. Studentele I. E. F, defilând la finalele Cupei Tineretului Muncitor.

Next