Sportul Popular, ianuarie 1950 (Anul 6, nr. 1577-1600)

1950-01-01 / nr. 1577

Bs^aagatiimi n "■im.Mg'ag’sy-iu-rsiawi»— Anul 1949, un pas înainte pentru îmbunătăţirea nivelului tehnic al sportului din R. P. R. Luptătorii şi halterofilii în progres continuu Luptele şi halterele sunt sporturi care au făcut un însemnat progres în decursul anului 1943. In acest sens pledează cele 39 de grupări a­­filiate la Comisia Centrală pentru Lupte şi Haltere care însumează peste 700 de legitimaţi, iar numărul lor creşte necontenit. Astfel, la Cupa RPR, competiţie ce s-a desfăşurat la Cluj, au parti­cipat nu mai puţin de 180 de luptă­tori, marea lor majoritate fiind ele­mente muncitoreşti. Dar luptătorii noştri au obţinut rezultate remarcabile şi în întâlni­rile internaţionale susţinute în acest an. La Praga reprezentativa noastră Recordurile sunt scrise în ordinea: stil împins, SVT Sa­uls, stil aruncat şi record totii, iar cifrele în paranteză i-a flîca cea mai bună performanță până în 1947. CATEGORIA COCOȘ: Cosma Ale­xandru 13,5 kgr., Mănu­lescu 62,5 kgr., Blănăd­escu 82,5 kgr., Mănăîiescu 197,5 kgr. CATEGORIA FANA: Cosma An­­a­an­dru 70,7 kgr. (Iuliu Sonda 64 kgr.), Tudor Ion 67,5 kgr. (Iuliu Sonda 68 kgr.), Cosma Alexandru 80,500 kgr. (Iuliu Sonda 78 kgr.), Iuliu Sanda 216,2 kgr. (Iuliu Sonda 202 kgr.). CATEGORIA UȘOARA: Gospodinov 82,5 kgr. (Petrescu Ștefan 68 kgr.), Gos­­podinov 74 kgr. (Fetrescu Ștefan 64), Furcărea 110 kgr. (Petrescu Ștefan 90 a invins cu 5—3 pe cea a R. Ceho­slovacă, iar la Iaşi reprezentativa R. P. Bulgaria a cedat cu acelaş scor luptătorilor R. P. R. Nici halterofilii noştri nu s’au lă­sat însă mai prejos. Datorită unei a­­tente pregătiri tehnice au fost în­registrate numeroase recorduri de valoare europeană, iar 45 de recor­duri R. P. R. au căzut în acest an, cifră care vorbeşte de la sine despre progresul realizat. Prin condiţiile de desvoltare ce se asigură acestor sporturi, succesele luptătorilor şi halterofililor noştri vor fi din ce în ce mai mari şi mai valoroase. ksr.), Gospodinov 252 kgr. (Petrescu stefan 220 kgr.). CATEGORIA MIJLOCIE: Enciu Ilie 80,3 kgr. (Miulescu N. 74 kgr.), Enciu Ilie 77,8 kgr. (Miuiescu 74 kgr.), Enciu Iile 102,5 kgr. (Miulescu 93 kgr.), Enciu Iile 263,6 kgr. (Miuiescu 236 kgr.). CATEGORIA SEMIGREA: Dociules­­cu Gheorghe 85 kgr. (Curelei Iosif 64 kgr.), Piticaru Constantin 87,5 kgr., (Curelea Iosif 56 kgr.), piticaru Con­stantin­­15 kgr., (Curelea Iosif 78 kgr.), Piticaru constantin 278,5 kgr. (Curelea 198 kgr.). CATEGORIA GREA: pécsi Zoltán 87,5 kgr. ,Foray Ovidiu 52 kgr.), Pecsi Zoltán 80 kgr. (Foray Ovidiu 52), Pécsi Zoltán 106,2 kgr. (Foray Ovidiu 741, Pecsi Zoltán 283 kgr. (Foray Ovidiu 178 kgr.). Expresie concreta a popularizării sale, numărul legitimaţilor, a crescut de­­alungul a douăsprezece luni, dela 867 la 1800 ca şi cel al spectatorilor. Oraşe ca: F­unedoara, Deva, Făgăraş, Galaţi, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Iaşi, Satu Mare etc., au acum alături de vechile centre o activitate susţi­nută. Şcolile de instructori şi arbitri au răspândit pe tot întinsul ţări cadre or­ganizatorice şi technice, care dau viaţă tot mai puternică, muncii de populari­zare a sportului cu mingea la coş, efec­tiv ajutată de turneele de propagandă ale echipelor noastre fruntaşe.. Banca R. P. R., C. S. C. Armata Di­namo­, C. F. R., C. S. U. R., Dermata Cluj ca şi alte grupări au jucat în oraşe unde până acum baschetul era prea puţm­ cunoscut. Reprezentativa noastră masculină, pregătită în condiţiuni optime în canto­namente conduse de antrenorul cehos­lovac Strebitz, a susţinut întâlniri în ţară cu echipa Republicei Polone, care a mai jucat şi la Trg. Mureş, Cluj şi O­­radea cu selecţionatele locale. La Buda­pesta în cadrul Jocurilor Mondiale Uni­versitare, a întâlnit echipele U.R.S.S., Coreea, Franţa şi Polonia. Sporturile mecanice pe drum bun Datorită sprijinului preţios, cat şi mai ales datorită materialelor noi ca­re au fost primite, automobilismul şi motociclismul au avut anul acesta o bo­gată activitate. Atât în Capitală cât şi în numeroase centre din provincie au fost organizate curse motocicliste, care au atras un mare număr de spec­tatori. In total numărul curselor or­ganizate se ridica la 32 probe de vite­ză, 40 ştafete, 25 probe de regulari­tate şi 18 motocrosuri — trialuri şi motocros. De „Ziua Păcii” a fost organizată o ştafetă în stea la care a participat pe­ste 709 d­­e concurenţi. Tinerii m­otoci­­clişti prin frumoasa lor comportare în cadrul acestei ştafete şi-au arătat vo­inţa lor fermă de nesdruncinat de a a­­sigura pacea. Din 60 centre ale ţării au pornit motociclişti să ducă un me­saj din partea sportivilor români Tov. STALIN, cu ocazia celei de a 70-a ani­versare. Numărul sportivilor legitimaţi s-a ridicat în acest sport la 1.470, iar nu­mărul grupărilor la 67. Una din realizări este şi crearea ui­nei şcoli de oficiali, școală care a fost absolvit.?, de 88 elevi. Heso^duvile la kai©m©îs?î8l lasssaS DOBORÂTE 509 caic.: Valter Agaithon 169,014 km. Ia oră (1938 = 164,850 km.). Ataș: Spiciu Ion 134,654 km. la oră (1833 = 131,100 km.). Automobile: J. Caloianu 183,500 km. la oră (1935 = 146 km.). stabilite 125 cmc.: Ştefan Ni­cu 88,450 km. la oră, 98 cmc.: Moldoveanu Romano 53,545 km. la oră. MARE ATENŢIE ACOR­DATA TINERILOR JU­CĂTORI DE TENIS Anul 1949 a adus primii paşi pentru tran­sformarea activităţii tenisului în ţara noastră. Acolo unde a fost dusă o cam­panie susţinută, există astăzi terenuri în preajma fabricei şi numeroşi muncitori au început să joace tenis. La Arad, Sf. Gheorghe, Cluj, Mediaş muncitorii joacă tenis, pentru că munca de lămurire a fost completată de prezenţa terenurilor şi a instructorilor la locul lor de producţie. Numărul legitimaţilor a crescut dela 2317 la 3162, cel al grupărilor s-a ridicat dela 61 la 72, iar în loc de 10, sunt astăzi 15 comisii locale. O deosebită atenţie a fost acordată ele­­mentelor tinere, încurajate, prin cursurile de iniţiere care au funcţionat în mai multe centre prin competiţiile ce le-au fost rezervate, şi pentru fruntaşi, prin cantonamentul organizat la Bucureşti. Tenisul a avut­ şi o bogată activitate in­­­­ternaţională. Reprezentativa noastră na­ ■ ţională a susţinut întâlniri cu echipele R. Cehoslovace, R. Polone şi R. P. Bulgaria. De asemenea, fruntaşii tenisului nostru au stat timp de o lună de zile la­­ Budapesta, unde contactul cu cei mai buni jucători maghiari a avut un greu cu­vânt de spus la ridicarea nivelului lor teh­Una din disciplinele sportive care şi-a legat desvoltarea de competiţiile de massă este şi handbalul. Cupa Tineretului Muncitor a făcut ca handbalul să se răspândească foarte mult, în mod special în mediul rural. Dovadă a acestei afirmaţii este faptul că echipele săteşti au ajuns până în con­cursurile provinciale ale CTM Bilanţul cifric al handbalului pe anul în curs este edificator şi el asupra a­ctaece sca realizat; 53 comisii locale faţă de 13 cât fiinţau în 1948, 2478 le­gitimaţi faţă de 1736 şi 116 grupări faţă d­­e ... “ ( 171 REUNIUNI DE DON Pornit pe un drum nou, al amatoris­mului, sportul cu mănuşi s’a desvoltat foarte mult în ţara noastră pătrunzând tot mai adânc în rândurile tineretului muncitor. Activitatea pugulistică, coor­donată cu multă pricepere, a fost bogată în întâlniri atât locale, cât şi cu ca­racter internaţional. Rezultat firesc al acestor reuniuni a fost că un mare număr dintre elemen­tele tinere s’au ridicat printre fruntaşii acestui sport şi numărul legitimaţilor a crescut la cifra de 1500 reprezentând 225 de grupări. In total, s-au organizat — în fabrici şi uzine — 171 de reu­niuni de popularizare. In afară de aceste competiţii au fost organizate campionatele naţionale şi Cupa R. P. R., care s au soldat cu un succes total. Şi pe tărâm internaţional activitatea pu­­gilistică a fost bogată. In întâlnirile de­la Sofia, Budapesta şi de la Jocurile Mon­diale Universitare de la Budapesta, bo­­xeurii noştri au reuşit rezultate fru­moase. Astfel, tânăra noastră echipă naţională a învins echipa R. P. Bulgaria cu 11—5, fiind nevoită să cedeze la li­mită în faţa reprezentativei R. P. Un­gare, care este o echipă de valoare mon­dială. Fără îndoială că toate aceste fru­moase performanţe nu ar fi putut fi realizate, dacă pregătirea boxeurilor nu ar fi fost temeinic şi ştiinţific organi­­zată. In cantonamentele de la Cluj şi Snagov antrenamentele lotului naţional au fost atent supravegheiate de cei mai buni maeştri. Pentru frumoasa comportare şi pentru excelentele rezultate obţinute în munca şi în sport, din rândurile Tinerilor ba­neuri au fost evidenţiaţi Linca şi Fiat­ae 04. in cupa RPR au participat 32 echipe cu 480 jucători, câştigătoare fiind CSCA. Criteriul de calificare pentru viitoru campionat naţional, a fost disputat de 16 echipe, totalizând 240 jucători, întâlnirile internaţionale — femenină şi masculină — cu R­ P. Ungară, desfă­şura­te la Timişoara, au arătat valoare­ ridicată a echipelor noastre şi ar­ reuşi să complecteze cu multe învăţăminte cunoştinţele tehnice le handbaliştile noştri. Eesostasiste Rezultatele acţiunii de popularizare a baschetului Acest sport a pătruns tot mai mult .­ Având pildă, măestria şi perfecţia- tor, aşa cum a făcut-o şi în acest ami, preocupările de fiecare zi ale tineretului nea baschetbaliştilor sovietici sportul cu progrese şi succese. nOStm. minor'a la cn«. îm­peri^tro ci în vii. Mari progrese calit­ative şi cantitative la handbal ­Primii paşi în desvoltarea aero-modelismului Anul 1949 a însemnat pentru sportul a­­viatic o mare biruinţă. Cele două con­cursuri naţionale disputate anul acesta au strâns un număr de concurenţi mult su­perior celui de anul trecut, tinerii înce­pători concurând cu succes lângă cons­tructorii consacraţi. Numeroasele concursuri locale, meetingu­­rile aviatice şi expoziţiile de aeromedelism de la Bucureşti, Sibiu, Petroşani, Cluj, Plo­eşti, etc. au trezit interesul miilor de ti­neri muncitori, elevi şi studenţi, care au populat tot mai mult atelierele şi terenu­rile de lansare, Comisia locală de Aviaţie sportivă Bucu­­reşti, a iniţiat o serie de concursuri pen­tru popularizarea aeromodelismului, în oraşele din preajma Capitalei, unde acest sport era mai puţin cunoscut. Succesele în­registrate la Giurgiu, Olteniţa, Târgovişte etc, au dovedit dragostea tinerilor munci­­tori pentru aeromodelism. E1 a organizat o şcoală de instructori. Cursurile teoretice (de la Bucureşti) şi practice (de la câmpina) au fost urmate de peste 50 de elevi, dintre care cei mai mulţi au devenit instructori. Rezultatele acestei şcoli s’au văzut cu prilejul concursurilor care au avut loc, unde tinerii instructori au ocupat primele locuri. O mare însemnătate s’a dat angrenării fetelor în aeromodelism. Pentru prima oară, aeromodeliştii noştri au luat contact cu cei străini, în cadrul concursului internaţional din R. P. Ungară. Cu acest prilej, ei au reuşit rezultate ex­iu. îi ■ i .. . cepţionale învingând reprezentativa R. P. Ungare, formată din constructori cu renu­me mondial. In cadrul concursului Internaţonal la care au participat aeromodelişti din URSS, R.­­P. Ungară, R. Cehoslovacă şi R. Po­lonă, constructorii noştri au reuşit dea­­sem­eni performanţe bune. Ei au avut o­­cazia să înveţe multe lucruri de la ceilalţi constructori, în special de la cei sovietici. Sportul cu şi fără motor a fost dease­­meni încurajat. Un pas înainte în acest domeniu, îl cons­­titue înfiinţarea şcolilor în peste 15 cen­tre muncitoreşti. RecpMsefiile Aeromodeie planoare lansate la şes: Benedek Ştefan (Cluj). 1 oră 14 minute 1 sec. Budapesta 1949. Rec. de durată. Aeromodeie planoare lansate la pantă: Beni Atilla (Cluj) 28 minute 30 sec. Sân-Petru 1948. Rec. de durată. Moto­modele (motor cu benzină) A­­nania Moldoveanu (Câmpina): 31 km. Bucureşti 1948. Rec. de distanţă. MODELE PRO­PULSOARE CU MO­TOR DE CAUCIUC­: OTTO HINTZ (Târgu-Mureş) 26 minute. Budapesta 1949. Record de durata. MICROMODELE: IOSIF ÚJVÁRI (Cluj) 4 minute 1 sec. Cluj 1949. Re­cord de durată. Anul succeselor internaţionale la ciclism 1949 a fost anul consacrării definitive dela un capăt la altul şi numai un­ic­a ciclismului nostru.­cident a făcut să nu obţinem victoria şi Şi, într’adevăr, după impresia sur,­ individual­ ,dupa ce Mar­u Niculescu prînzătoare lăsată în 1948 în competl. condusese in clasament timp de 9 eta­­tumile intertări, anul acesta între 1-9 Pcj dl' cee ale­ cursei’ . , Mai în cursa Praga-Varșovia cicliștii . ,n Turui ,Polc,me' am ? V1C' români s’au arătat adversari de talie ÎSL1* “î*f­*,Îna­la pe- Cfh'pC’ '”trtMga reprezentativa »mpunandu-se printr’un­­ exemplar spirit colectiv şi o închegată­­iUi bine echipaţi, cicliştii noştri au conlucrare, — prilejuind definitiva con* fost in real progres in Turul Ungariei sacrare a sportului pedalei peste frun­­(30 Iunie—4 Iulie) clasanr­u-se mereu tarîi pe pnmele locuri, C. Şandru, revelaţia in ţară numeroase concursuri pen­­pr°je­ a câştigat dealtfel etapa II-a. Urii începători au scos la iveală un ma. După o pregătire metodică cicliştii şi­ contingent de noi talente, parte dii noştri au participat în Turul Poloniei, ele, după un sezon remarcabil, promo­­vii care au dominat categoric alergarea vând la categorii superioare. Un an de activitate rodnică la football Folosind din ce în ce mai mult­­ experienţele bogate ale footballului­­ sovietic* cel mai avansat din lume, acest sport a­ pornit la noi pe un f drum sănătos, plin de succese în­­ direcţia realizării footballului avan- 4­sat, aie cărui principii de bază au­­ fost stabilite şi puse în practică la c­­ursul de perfecţionare a antrenori- i­lor de la Bistriţa, şi împărtăşite tu­ - turor antrenorilor din ţară prin Bu­ r letinul tehnic ,,Football“, care îm­plineşte un­ an de apariţie. Noi me- - tode de lucru au fost folosite, meto-­­ dele ştiinţifice graţie cărora foot- s­tallul est predat şi perfecţionat pe­­ baze noui. Paralel cu creşterea can­­c­titativă (astăzi sunt în Republica­­ noastră 1.041 de grupări şi 21.800 de­­ jucători înregistraţi la Comisia Cen-­­ tr­ală), footbalul a marcat şi o spo­­ rire calitativă manifestată printr’un­­ joc mai bun din punct de vedere­­ tehnic şi tactic, atât în partidele de campionat, cupă sau amicale indi-­­ gene, cât şi în întâlnirile interna-­­ ţionale.­­ Dintre realizările mai importante,­­ cantonamentele lotului naţional, ta­băra de juniori de la Bistriţa­­ şi­­ cursurile de antrenori şi arbitri se impun în primul rând. In cantona­mente s’a asigurat pentru prima da­­t­­ă echip­eior naţionale o pregătire complectă din toate punctele de ve­dere, după programe atent pregătite şi după metode ştiinţifice. Tabăra de juniori dela Bistriţa, una din cele mai reuşite experienţe ştiinţifice în materie de sport, a dat roade ime-­­ diate: mulţii tineri au fost promo­vaţi în primele echipe, mărind ca­drele de jucători avansaţi. In sfâr­şit prin cursuri şi şcoli de antre­nori şi arbitri s-au realizat impor­tante creşteri în nivelul tehnic și ideologic. Cluburilor li s’a înlesnit pregătirea prin redactarea unui pro­gram unic de antrenament, datorită căruia pregătirile nu s’au mai făcut în mod întâmplător sau după pro­gramele personale ale antrenorilor, ci după o metodă bine pusă la punct de colectivul tehnic al Comisiei Centrale. Competiţiilor li s’au asigurat des­­făşurări normale şi condiţiuni op­­time. Divizia Naţională A şi B 1948- 19, Cupa de Toamnă, Cupa RPR, Campionatele de sector şi naţional de juniori, precum şi campionatele districtuale au înregistrat progrese sub toate raporturile şi au fost ur­mărite de sute de mii de sportivi. I. C. O., în Divizia A, CFR Sibiu şi Dinamo B, în Divizia B, ICAS UCB­, CS Armata Sibiu Metalo­sport, Oţelul Roşu şi CFR Iaşi, la campionatele de sector, Petrolul in campionatul naţional de juniori, CFR Timişoara, UTA Arad, ICO O­­radea, Dinamo Braşov, Dinamo Bucureşti şi CSCA, în Cupa de Toamnă şi CSCA în Cupa RPR şi-au înscris numele în lista celor mai bune echipe în activtatea Internă. Pe tărâm internaţional, echipei­ naţionale A şi B, au reuşit anul a­­cesta comportări şi rezultate foar­te bune: patru victorii, un joc nu şi o înfrângere la limită la Praga Victorii au realizat asupra R. Polo­ne (2—1 la Bucureşti şi 2—1­­ Varşovia),­­ asupra R. P. Albania ci 4—1 la Tirana, asupra R. Cehoslova­ce B cu 2------1 la Bucureşti. Egali­­tate a realizat echipa A cu­ R. P Albania la Bucureşti (1—1) şi pierdut la Praga cu 2—3 in faţa R. Cehoslovace A. In sfârşit, cluburile au avut o ac­tivitate internaţională destul de bo­gata şi cu rezultate în general satis­făcătoare. O impresie deosebită ai făcut combinata CFRB—ICO îi R. Cehoslovacă şi Dinamo Bucureşt­­i­ Bulgaria unde au recoltat cât două victorii în tot atâtea partide iar echipele Salgotarjan, Tarna, Ma­teosz, ATK şi selecţionata Prags prii, jocurile susţinute la noi în ţară, au contribuit in mod efectv la întărirea prieteniei care leag ţările de democraţie populară şi ai prilejuit o serie de învățăminte car au folosit tuturor echipelor. ­,SPORtbt. POPULAR” Rupbiul a pătruns in provincie Numărul tinerilor care îndrăgesc­­ sportul cu balonul oval devine din ce­­ în ce mai mare. In anul 1949 numărul­­ jucătorilor Ugîhmaji a crescut cu­­ peste 70%. La 1 ianuarie erau 761 le­­i gitimaţi, iar azi totalul lor este de­­ 1263. Dealtfel, anul 1949 a fost primul în care rugbiul a depăşit graniţele Capi­talei. Comisia Centrală luând o iniţiativă care s’a dovedit a fi fericită, a între­prins în ţară 17 turnee de demonstraţii Şi ceea ce nu a fost posibil în Bucureşti s’a întâmplat în provincie: mii de spec­­­­­atori au asistat la întâlnirile de rugbi. Rezultatele nu s’au lăsat aşteptate şi s'au format în acest an 8 comisii locale. Pe tărâm internaţional întâlnirile au­­ fost foarte numeroase, soldându-se în­­ acelaş timp cu rezultate remarcabile.­­ Reprezentativa noastră, considerată una dintre cele mai bune din Europa, a în­­­­vins la Praga selecţionata R. Cehoslo­vace, cu scorul de 20:5. La Bucureşti­­ echipa oraşului Praga s-a întâlnit cu Electrica, CFR şi Metalul, fiind învinsă de primele două. Deasemeni un deose­bit succes am obţinut cu turneul echipei CFR în R. Cehoslovacă, turneu soldat numai cu victorii. In țară s-au disputat: Campionatul RPR, Cupa RPR, Campionatul Școlar și Cupa Târnavelor. 12.159 jucători legitimaţi la popice Jocul popicelor s’a bucurat în acest mărul total al grupărilor afiliate s’a­u de o mare dezvoltare. Astfel din ridicat la 462. ei 22.159 de jucători existenţi, peste Districtele au organizat în timpul a­­0 la sută au fost legitimaţi chiar numui numeroase competiţii care s’au a acest an. Dar popularizarea popi- bucurat de participarea celor mai buni elor se poate vedea Şi din marele nu- jucători ai noştri, aăi de grupări noi afiliate. La sfârşi- Cele mai importante compot:’" au ai anului 1948 erau în total 331 de fost Cupa RPR la care au p.­c.vipat irupări. In decursul anului 1949 muri­ un număr de 5321 jucători și Cupa i­a de răspândire a acestui sport s’a Noenabrie, care a fost organizată în 43 lus cu mai multă intensitate și nu­ districte. Reep&’duffS!© individuale 1918 RAEȚI 500 plin.: Simzian Victor 2638 Lu­­fini. 500 izolate: Pardocz Ludovic 1131 trad. 580 mixt: Setării Aurel 2069 Pe­roşani. 200 plin: Boczeny loan 1674 Lu­fink 200 izolate: Candin Mihai 448 tibiu. 206 mixt: Balogh Tona 809 Pe­reşani. 100 plin: BOsormenny loan 518 brad. 100 izoirie Fopp VasFe 188 Pe­­roşani ICO mixt: Aioji Francisc 268 Pe­roşani. 1948 FETE 1­00 plin: Vlădiceanu Maria 461 Lupeni. 100 izolate: Vlădi­eanus Maria 149 Lupeni 100 mixt: Barbu Ghizela 302 Pe­troşani. 50 plin: Tassy Ecaterina 197 Pe­troşani. 50 izolate: Radu Irina 54 Pe­troşani. 1909 RAEŢI 100 plin: Cocoş Gh. 552 Timi­şoara. 100 izolate: Far Iu...vie 224 Bra­şov. 20® plin- Pindaaz Iosif 433 Cluj 309 plin: Cireşanu 1632 b .-„.pv. 300 Izolate: Cocoş Gh. 661 Timi­şoara. PARTICIPARE NUME­R­­O­AS­A LA SPORTURILE NAUTICE In 1949 sporturile nautice au pătruns tot mai adânc în rândurile tineretului muncitor. Numărul tinerilor legitimaţi a crescut deja 700 la 1000 iar la sfârşi­tul anului Comisia Centrală are afiliate 31 grupări. După mulţi ani, canoteurii noştri au trecut graniţele ţării, participând la Campionatele Mondiale Universitare de la Budapesta, unde s-au întrecut cu­ cei mai buni canoteuri din Europa. A­­ceastă deplasare a constituit un prilej minunat pentru canoteurii noştri care şi-au îmbogăţit cunoştinţele şi au în­registrat progrese tehnice apreciabile. In tară s-au disputat numeroase con­curse"-­ dintre care amintim: Campiona­­tele RPR de schiff şi caiac, Cupa „Ziua Scânteii“, campionatele intercrase de la Timişoara şi Bucureşti, cursa Brăila— Galaţi şi campionatele judeţene. La aceste concursuri au participat un număr neobişnuit de canoteuri. Astfel la Campionatele RPR au participa­t 350 concurenţi iar la Cupa „Ziua Scânteii“ peste 200 Concursurile au prilejuit a­­firmarea unor­ elemente tinere din rân­durile muncitorilor din Capitală, Galaţi, Timişoara şi Arad. Grija­ pe care Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul o acordă sportului, s’a oglindit, pe lângă pregătirea ideo­logică şi procurarea de materiale — schiffuri şi caiace — şi în organi­zarea unuii cantonament excepţional la Snagov, Vinde tinerii canoteuri s’au putut pregăti temeinic pentru concur­suri. NOI PERSPECTIVE LA [ HOCHEI­­ . Hocheiul a fost un sport foarte pu- ] ţin cunoscut la noi în ţară. Condiţiunile specifice de practicare — echipament, , vremea favorabilă,, antrenament spe’ i cial — au făcut ca răspândirea acestui­­ sport să fie redusă. In prezent însă hocheiul se afirmă cu­­ hotărîre în majoritatea oraşelor şi în special în centrele muncitoreşti. Nume­­­­roase echipe au luat fiinţă la Braşov,­­ Cluj, Sighişoara, Târnăven­i şi Odorhei.­­ Majoritatea acestor echipe sunt formate­­ din tineri muncitori sau elevi, care cu ■ un echipament confecţionat în mare­­ parte de către ei însăşi au reuşit totuşi­­ să obţină rezultate frumoase în turneu­l de calificare de la Braşov. ] ] Campionatul R. P. R. la care au par­ ? ticipat 6 echipe, a fost câştigat de grup 1 parca I. P. E. I. L. din Miercurea Ciuc,­­ iar Clipa R. P. R. disputată pe oraşe a­­ fost câştigată de reprezentativa Bucur- C­reştiului.­­ Prin rezolvarea problemei în legătură­­ cu echipamentul şi mai ales prin în­fiinţarea numeroaselor şcoi de iniţiere în patinaj, hocheiul va deveni în­ cu­rând un sport cunoscut, practicat de ti­neretul din ţara noastră. PAGI KA La Intr­ăirea muncitorilor cu ţărănimea muncitoare se manifestă si in sport Dragostea pe care o nutresc muncitorii pentru ţăranii muncitori se manifestă şi în sport. Echipe muncitoreşti vizitează sa­tele, ajută pe ţărani să-şi constru­iască terenuri de sport, se arată prin jocuri demonstrative frumuse­ţea întrecerilor sportive. In­­jiîd. Ciuc demon­­straţiile sportive aju­tă la popularizarea sporturilor Comitetul­­Judeţean pentru Cul­tură Fizică şi Sport Neamţ a por­nit la înfiinţarea primelor colective sportive săteşti în comunele: Do­chia, Girov, Ţibucani şi Războeni. Ele au fost înzestrate cu toate ma­terialele necesare activităţii lor. Pentru a stimula interesul pen­tru sport în rândurile ţăranilor muncitori din judeţ, Comitetul Ju­deţean UTM a organizat în fiecare Duminică demonstraţii sportive la sate. Zilele trecute, 3 echipe de volei 4 de şah şi 2 de oină s-au depla­sat în plasa Ştefan cel Mare unde au fost primite cu mult entuziasm de săten­i. O bună reu­şită propagandistică a avut jocul de volei din comuna Docili­a. Echipa de volei din Dochia a dovedit un nivel tehnic ridicat, jucând frumos în faţa combinatei Şcoala Hidrotehnică şi Pedagogică. Tinerii săteni din această comu­nă au construit în comuna lor unul din cele mai bune terenuri de volei din judeţ. FRANCISC BACIU Corespondent­­ Deplasări ele echipe model In scopul de a contribui efectiv la popularizarea sportului în judeţ, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport — Ciuc a organizat depla­sări de echipe model, care au fă­cut reuşite demonstraţii. Echipele de gimnastică şi lupte s-au deplasat la minele Bălan. Muncitorii mineri au întâmpinat cu mult interes demonstraţiile a­­cestor echipe, care au plăcut foar­te mult şi au fost mult aplaudate. La plecare muncitorii au însoţit pe sportivi. O­ altă deplasare a fost făcută la Sânsimon. Şi aci sportivii au fost primiţi cu mult entuziasm şi au fost îndelung aplaudaţi. La sfâr­şitul programului, muncitorii au­ mulţumit călduros, echipelor pen­tru demonstraţiile făcute. Aceste vizite vor continua tot mai des, dovedind dragostea pe care o au sportivii de­ a populariza cât mai mult, sportul. SOLOMON A Corespondent Staunciftciuî popularizează şah­ist în j­ud­eţisi Tisiswa Campionatul popular ce şah a angrenat o mulţime de muncitori din Bârlad. In dorinţa ca acest sport interesant să cuprindă şi masele de ţărani muncitori, ei au întreprins o acţiune demnă de re­levat. Astfel, de curând toate co­munele din judeţul Tut­ova au fost vizitate de instructori cari au pre­lucrat în faţa ţăranilor muncitori Regulamentul Campion-1 -1u5 O echipă model formată din cei mai buni jucători de şah din Bâr­lad s-a deplasat în mijlocul ţăra­nilor muncitori de la Gospodăria A­­gricolă colectivă din comuna Sârbi, unde a susţinut simultane. ZIGU ASCHENDORF Corespondent Perfidele de v©i©î de ©ri în cinstea zilei de 30 Decembrie s’au disputat ori două întâlniri de velei, sol­date cu următoarele rezultate : BAETI: Selecţionate A (Medianu, Pa­tras, Mihăilescu, Gherculescu, Satir, Lu­­pescu, Iliescu). Selecţionate B (Orăşea­­nu, Bărbulescu, Cristea, Dinu Paul, Mi­trei, Jemăneanu) 7—15, 10—15, 15 — 0, 16—14, 15-6. FETE: GPMI — Făclia 16—14, 14— 16, 15—4. îMain­­­s învins Dinare la baschet In sala CFR Giulești, s’a desfășurat eri seară întâlnirea de baschet Moralul- Dinamo, în cadrul campionatului de sală. După un joc interesant, primii au în­vins cu 50—43 (21—16). AMICAL: Banca RPR a dispus de Godeanu cu 25—23 (15—14). ALMANAHUL SPORTIV PS ANUL 1950) Editura Comitetu­lui pen­tru Cultură Florea şi Sport de pe lângă­­ Consiliul de Miniştri (289 pagini — 12© Saî) In pragul celei de a doua ani, versuri a Republicii Populare Ro­mâne a apărut primul almanah sportiv editat in ţara noastră. Volumul, tipărit in bune condi­­ţiuni grafice, reuşeşte să sinteti­­zeze progresul realizat de cultura fizică şi sportul dinn ţara noastră, îmbrăţişând tot­odată principalele probleme ridicate de acest avânt continuu. De pildă, in articolul ...„Anul 1949, cotitură în desvoltarea cultu­rii fizice şi sportului in ţara noa­stră", tov. Gheorghe Vidraşcu, pre­şedinte al Comitetului pentru Cul­­tură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, face o temei­nică analiză a creşterii cantitative şi calitative a sportului: „...mulţu­mită conducerii de către Partid, a mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră, a fost posibil ca în cei cinci ani de la eliberare să se înregistreze o serie de succese im­portante“. Almanahul sportiv pe anul 1960 aduce materiale preţioase in cele mai importante probemie ale des­­voltării culturii fizice şi sportului. Tov. Anton Moisescu, vicepreşe­dinte al Comitetului pentru Cul­­tură Fizică şi Sport, în articolul „Noua structură organizatorică a mişcării sportive din R.P.R.‘‘ arată sarcinile care revin unităţilor spor­tive şi cum anume trebue să-şi ducă ele munca pentru a duce la bun sfârşit sarcina de onoare ce o au: aceea de a angrena masele largi muncitoare în practicarea sportului. Rolul şi importanţa competiţiilor de mase sunt analizate de tov. Mar­­cel Vlaicu, vicepreşedinte al Comi­tetului pentru Cultură Fizică şi Sport. Un important material îl oferă Almanahul prin articolele vicepre­şedintelui Comitetului pentru Cul­­tură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri al R.S.S. Li­tuania, C. Crupin,, sau concisa dar lămurită dare de seamă asupra suc­­ceselor atletismului sovietic în 1949, pe care o face antrenorul lotului naţional de atletism al U.R.S.S., D­r. Ionov. Problema participării femeilor in viaţa sportivă este prezentată de tov. Onica Boţea, membră a Com­i­­tetului pentru Cultură Fizică şi Sport, în articolul „Sportul femenin în RPR“ Desvoltarea nemai­întâlnită încă in ţara noastră a sportului în ca­drele oştirii este subiectul articole­­lui tovarăşului Maior Ion Balaş, membru al CCFS. Articolul este in­­titulat „Sportul în Armata“ Tov. Pius Covaci, membru al CC al UTM şi membru al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, tra­tează desvoltarea şi creşterea cul­turii fizice şi sportului in rândurile ‘F-Cnimii muncitoare in articolul „Pătrunderea sportului la sate“. O permanentă preocupare a miş­­carii de cultură fizică şi sport din ţara noastră este îmbunătăţirea ne­contenită a nivelului tehnic al spor­­tului nostru de mase. Chestiunea aceasta este desbătută in articolul tov. Samuilă Bárány, membru al CCFS, precum şi în articolele ,,Şco­­iile tehnice sportive“, „Tabăra de juniori de la Bistriţa“ şi „Institutul de Educaţie fizica“, de prof. Leon Teodorescu decan al IEF. Sportivi de frunte, ca ciclistul Marin Niculescu, atleta Lasset, vo­leibalistul Dragomirescu sau vâsla, lui Bunescu, arată metodele de an­trenament. Foarte grăitor este şi articolul „Insuşindu-şi metodele de antrena­ment sovietice, înnotătorul Patrichl işi îmbunătăţeşte stilul „fluture“. De altfel nu poate fi vorba de o creştere sănătoasă a unui sport de mase fără să se urmeze cu sfinţe­­nie exemplul sportului sovietic, sportul cel mai avansat din lume. Importanţa deosebită pe care o are Comsomolul în întărirea miş­­carii sportive sovietice este arătată în articolul „Comsomolui, sufletul mişcării de cultură fizică şi sport din URSS“. Celelalte articole asu­pra sportului sovietic: „Recordurile sovietice expresia celei mai avan­sate mişcări de cultură fizică şi sport din lume“, „Asociaţiile spor­tive din URSS“, „Şcoala şahistă sovietică“ de Al. Botvinic, „Obiec­tivele culturii fizice din URSS“, „Sporturile naţionale ale popoare­lor din URSS“, reuşesc să prezinte o documentată şi folositoare pri­vire asupra unor importante laturi ale activităţii sportive sovietice, iar altele ca „Lili“, „40 de lovituri“, „Elena Voit a învins“ sau „Prin muncă la victorie“, înfăţişează pil­duitoare episoade din viaţa sporti­vilor sovietici. De asemenea, in ţările de demo­­craţie populară, acolo unde cultura fizică şi sportul au sprijinul efec­tiv al statului, reuşesc să cuprindă mase din ce în ce mai mari de oa­meni ai muncii. Situaţia culturii fi­­zice şi sportului din aceste ţări este prezentată într-o serie de reportaje bogat ilustrate. Câtă deosebire între situaţia în­floritoare a sportului din Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară pe de o parte şi­ ţările marshallizate pe de altă parte! In timp ce în primele ţări, sportul se desvoltă pe zi ce trece mai puter­nic, sportul burghez putrezeşte şi decade zi de zi, oră de oră. Alma­­nahul sportiv pe anul 1950 cuprinde şi articole care analizează descom­punerea sportului burghez, ca de pildă „Clasele exploatatoare folo­­sesc sportul în slujba agresiunii“ de Egon Horn, „Fondul reacţionar al sportului burghez“ de S. Grigo­riev, ori „Degenerarea sportului în ţările burgheze“. Diferite probleme legate de des­voltarea sau activitatea sportului respectiv sunt prezentate în articole ca „Aviaţia factor educativ al ti­neretului din RPR“, da V. Scorţea, memoru în CCFS, „Turismul în 1949“, „Saltul calitativ al tirului nostru“. ..Football altă dată şi a­­cum“, „Schiul la îndemâna tuturor“ „Unele aspecte a­le hancb­.u..­­ . Literatura noastră începe, sa se preocupa din ce în ce mai mult de­ bogatele subiecte pe care le oferă cultura fizică şi sportul. Aşa de pildă academicianul Mihail Sado­­veanu, vicepreşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, semnează un articol „Semnificaţia jocului de şah“, iar academicianul Camil Petrescu arată în articolul „Scrii­torii şi sporturile de masa“ boga­tele resurse pe care oamenii artei le pot găsi pe stadioane. Strălucita victorie a cicliştilor în Turul Poloniei este oglindită în poemul tovarăşului Dan Desli­i, iar Nina Cassian închină un cântec muncitoarelor sportive: „Frunta­)­şe‘n sport — Fruntaşe'n muncă“. Alte cântece sportive sunt acelea ale tovarăşilor C. Faur şi Traian Petruţ. Primele ore de gimnastică în şcolile noastre sunt evocate în­ articolul „Sportul şi gimnastica în alte vremuri“ de Ioachim Botez. To­varăşa Liana Maxi face un apel la oamenii artei să se preocupe de cultură fizică şi sport. In nuvela „Iana barcagiului“, George Dan a reuşit cu deosebit ta­­lent să surprindă un interesant as­­pect al vieţii sportive al oamenilor muncii de pe malurile Dunării, cu succesele şi greutăţile lor. Alte schiţe surd: „Ion Dumitru munceşte la marcaje“ de N. Stoia, „A biruit sportul in sat la Brân­­duţa“, „Petre Mitrea face sport“ de Ion Claudian, „Sport în sat“, „In Armată am învăţat ce-i spor­tul, Ioane“. Importanta problemă a sprijinu­lui pe care-l poate da cinematogra­­fia sportului, face subiectul artico­­lulu.­ „Cinematografia, în slujba cul­turii fizice şi sportului“ de Edgar Elian. In afara unor poezii de Veronica Porumbaru şi Nich­ita Bistriceanu, în almanah se mai găsesc schiţe şi poezii satirice, ca de pildă: „Knok­ out“, „Sportul pe înţelesul tuturor“, „Cil excursia“ şi „Alpinistul singu­ratic“. Almanahul sportiv pe anul 1950 cuprinde şi articolele: „Problemele medico -sportive şi rolul medicilor în desvoltarea culturii fizice şi sportului" de doctorul P. Pruteanu membru al CCFS, „Sportivii în lup­­ta pentru pace“, „Morala proletară în sport“, „Spre atragerea sportivi­lor în viaţa politică şi socială a ţării de Ticu Simion, „Noua înfăţişare a echipelor noastre naţionale“,„Ae­­romodelismul pentru începători“, „Rolul revistelor de literatură şi artă în­ propagarea culturii fizice şi sportului“ de A. Strihan şi N­. Stan­­cu, etc. etc. In afara unui bogat material de documentare teoretică, almanahul cuprinde numeroase d­ate in legă­­tură cu cultura fizică şi sportul, din operile clasicilor marxism-leninis­­mului, ale conducătorilor muncito­­rim­ii, sau ale personalităţilor artis­­tice­ şi literare. Deasemenea, o sumă de fotografii şi desene ilustrează a­­ceastă preţioasă publicaţie.

Next