Sportul Popular, ianuarie 1950 (Anul 6, nr. 1577-1600)
1950-01-01 / nr. 1577
Bs^aagatiimi n "■im.Mg'ag’sy-iu-rsiawi»— Anul 1949, un pas înainte pentru îmbunătăţirea nivelului tehnic al sportului din R. P. R. Luptătorii şi halterofilii în progres continuu Luptele şi halterele sunt sporturi care au făcut un însemnat progres în decursul anului 1943. In acest sens pledează cele 39 de grupări afiliate la Comisia Centrală pentru Lupte şi Haltere care însumează peste 700 de legitimaţi, iar numărul lor creşte necontenit. Astfel, la Cupa RPR, competiţie ce s-a desfăşurat la Cluj, au participat nu mai puţin de 180 de luptători, marea lor majoritate fiind elemente muncitoreşti. Dar luptătorii noştri au obţinut rezultate remarcabile şi în întâlnirile internaţionale susţinute în acest an. La Praga reprezentativa noastră Recordurile sunt scrise în ordinea: stil împins, SVT Sauls, stil aruncat şi record totii, iar cifrele în paranteză i-a flîca cea mai bună performanță până în 1947. CATEGORIA COCOȘ: Cosma Alexandru 13,5 kgr., Mănulescu 62,5 kgr., Blănădescu 82,5 kgr., Mănăîiescu 197,5 kgr. CATEGORIA FANA: Cosma Anaandru 70,7 kgr. (Iuliu Sonda 64 kgr.), Tudor Ion 67,5 kgr. (Iuliu Sonda 68 kgr.), Cosma Alexandru 80,500 kgr. (Iuliu Sonda 78 kgr.), Iuliu Sanda 216,2 kgr. (Iuliu Sonda 202 kgr.). CATEGORIA UȘOARA: Gospodinov 82,5 kgr. (Petrescu Ștefan 68 kgr.), Gospodinov 74 kgr. (Fetrescu Ștefan 64), Furcărea 110 kgr. (Petrescu Ștefan 90 a invins cu 5—3 pe cea a R. Cehoslovacă, iar la Iaşi reprezentativa R. P. Bulgaria a cedat cu acelaş scor luptătorilor R. P. R. Nici halterofilii noştri nu s’au lăsat însă mai prejos. Datorită unei atente pregătiri tehnice au fost înregistrate numeroase recorduri de valoare europeană, iar 45 de recorduri R. P. R. au căzut în acest an, cifră care vorbeşte de la sine despre progresul realizat. Prin condiţiile de desvoltare ce se asigură acestor sporturi, succesele luptătorilor şi halterofililor noştri vor fi din ce în ce mai mari şi mai valoroase. ksr.), Gospodinov 252 kgr. (Petrescu stefan 220 kgr.). CATEGORIA MIJLOCIE: Enciu Ilie 80,3 kgr. (Miulescu N. 74 kgr.), Enciu Ilie 77,8 kgr. (Miuiescu 74 kgr.), Enciu Iile 102,5 kgr. (Miulescu 93 kgr.), Enciu Iile 263,6 kgr. (Miuiescu 236 kgr.). CATEGORIA SEMIGREA: Dociulescu Gheorghe 85 kgr. (Curelei Iosif 64 kgr.), Piticaru Constantin 87,5 kgr., (Curelea Iosif 56 kgr.), piticaru Constantin15 kgr., (Curelea Iosif 78 kgr.), Piticaru constantin 278,5 kgr. (Curelea 198 kgr.). CATEGORIA GREA: pécsi Zoltán 87,5 kgr. ,Foray Ovidiu 52 kgr.), Pecsi Zoltán 80 kgr. (Foray Ovidiu 52), Pécsi Zoltán 106,2 kgr. (Foray Ovidiu 741, Pecsi Zoltán 283 kgr. (Foray Ovidiu 178 kgr.). Expresie concreta a popularizării sale, numărul legitimaţilor, a crescut dealungul a douăsprezece luni, dela 867 la 1800 ca şi cel al spectatorilor. Oraşe ca: Funedoara, Deva, Făgăraş, Galaţi, Timişoara, Braşov, Arad, Craiova, Iaşi, Satu Mare etc., au acum alături de vechile centre o activitate susţinută. Şcolile de instructori şi arbitri au răspândit pe tot întinsul ţări cadre organizatorice şi technice, care dau viaţă tot mai puternică, muncii de popularizare a sportului cu mingea la coş, efectiv ajutată de turneele de propagandă ale echipelor noastre fruntaşe.. Banca R. P. R., C. S. C. Armata Dinamo, C. F. R., C. S. U. R., Dermata Cluj ca şi alte grupări au jucat în oraşe unde până acum baschetul era prea puţm cunoscut. Reprezentativa noastră masculină, pregătită în condiţiuni optime în cantonamente conduse de antrenorul cehoslovac Strebitz, a susţinut întâlniri în ţară cu echipa Republicei Polone, care a mai jucat şi la Trg. Mureş, Cluj şi Oradea cu selecţionatele locale. La Budapesta în cadrul Jocurilor Mondiale Universitare, a întâlnit echipele U.R.S.S., Coreea, Franţa şi Polonia. Sporturile mecanice pe drum bun Datorită sprijinului preţios, cat şi mai ales datorită materialelor noi care au fost primite, automobilismul şi motociclismul au avut anul acesta o bogată activitate. Atât în Capitală cât şi în numeroase centre din provincie au fost organizate curse motocicliste, care au atras un mare număr de spectatori. In total numărul curselor organizate se ridica la 32 probe de viteză, 40 ştafete, 25 probe de regularitate şi 18 motocrosuri — trialuri şi motocros. De „Ziua Păcii” a fost organizată o ştafetă în stea la care a participat peste 709 de concurenţi. Tinerii motociclişti prin frumoasa lor comportare în cadrul acestei ştafete şi-au arătat voinţa lor fermă de nesdruncinat de a asigura pacea. Din 60 centre ale ţării au pornit motociclişti să ducă un mesaj din partea sportivilor români Tov. STALIN, cu ocazia celei de a 70-a aniversare. Numărul sportivilor legitimaţi s-a ridicat în acest sport la 1.470, iar numărul grupărilor la 67. Una din realizări este şi crearea uinei şcoli de oficiali, școală care a fost absolvit.?, de 88 elevi. Heso^duvile la kai©m©îs?î8l lasssaS DOBORÂTE 509 caic.: Valter Agaithon 169,014 km. Ia oră (1938 = 164,850 km.). Ataș: Spiciu Ion 134,654 km. la oră (1833 = 131,100 km.). Automobile: J. Caloianu 183,500 km. la oră (1935 = 146 km.). stabilite 125 cmc.: Ştefan Nicu 88,450 km. la oră, 98 cmc.: Moldoveanu Romano 53,545 km. la oră. MARE ATENŢIE ACORDATA TINERILOR JUCĂTORI DE TENIS Anul 1949 a adus primii paşi pentru transformarea activităţii tenisului în ţara noastră. Acolo unde a fost dusă o campanie susţinută, există astăzi terenuri în preajma fabricei şi numeroşi muncitori au început să joace tenis. La Arad, Sf. Gheorghe, Cluj, Mediaş muncitorii joacă tenis, pentru că munca de lămurire a fost completată de prezenţa terenurilor şi a instructorilor la locul lor de producţie. Numărul legitimaţilor a crescut dela 2317 la 3162, cel al grupărilor s-a ridicat dela 61 la 72, iar în loc de 10, sunt astăzi 15 comisii locale. O deosebită atenţie a fost acordată elementelor tinere, încurajate, prin cursurile de iniţiere care au funcţionat în mai multe centre prin competiţiile ce le-au fost rezervate, şi pentru fruntaşi, prin cantonamentul organizat la Bucureşti. Tenisul a avut şi o bogată activitate internaţională. Reprezentativa noastră na ■ ţională a susţinut întâlniri cu echipele R. Cehoslovace, R. Polone şi R. P. Bulgaria. De asemenea, fruntaşii tenisului nostru au stat timp de o lună de zile la Budapesta, unde contactul cu cei mai buni jucători maghiari a avut un greu cuvânt de spus la ridicarea nivelului lor tehUna din disciplinele sportive care şi-a legat desvoltarea de competiţiile de massă este şi handbalul. Cupa Tineretului Muncitor a făcut ca handbalul să se răspândească foarte mult, în mod special în mediul rural. Dovadă a acestei afirmaţii este faptul că echipele săteşti au ajuns până în concursurile provinciale ale CTM Bilanţul cifric al handbalului pe anul în curs este edificator şi el asupra actaece sca realizat; 53 comisii locale faţă de 13 cât fiinţau în 1948, 2478 legitimaţi faţă de 1736 şi 116 grupări faţă de ... “ ( 171 REUNIUNI DE DON Pornit pe un drum nou, al amatorismului, sportul cu mănuşi s’a desvoltat foarte mult în ţara noastră pătrunzând tot mai adânc în rândurile tineretului muncitor. Activitatea pugulistică, coordonată cu multă pricepere, a fost bogată în întâlniri atât locale, cât şi cu caracter internaţional. Rezultat firesc al acestor reuniuni a fost că un mare număr dintre elementele tinere s’au ridicat printre fruntaşii acestui sport şi numărul legitimaţilor a crescut la cifra de 1500 reprezentând 225 de grupări. In total, s-au organizat — în fabrici şi uzine — 171 de reuniuni de popularizare. In afară de aceste competiţii au fost organizate campionatele naţionale şi Cupa R. P. R., care s au soldat cu un succes total. Şi pe tărâm internaţional activitatea pugilistică a fost bogată. In întâlnirile dela Sofia, Budapesta şi de la Jocurile Mondiale Universitare de la Budapesta, boxeurii noştri au reuşit rezultate frumoase. Astfel, tânăra noastră echipă naţională a învins echipa R. P. Bulgaria cu 11—5, fiind nevoită să cedeze la limită în faţa reprezentativei R. P. Ungare, care este o echipă de valoare mondială. Fără îndoială că toate aceste frumoase performanţe nu ar fi putut fi realizate, dacă pregătirea boxeurilor nu ar fi fost temeinic şi ştiinţific organizată. In cantonamentele de la Cluj şi Snagov antrenamentele lotului naţional au fost atent supravegheiate de cei mai buni maeştri. Pentru frumoasa comportare şi pentru excelentele rezultate obţinute în munca şi în sport, din rândurile Tinerilor baneuri au fost evidenţiaţi Linca şi Fiatae 04. in cupa RPR au participat 32 echipe cu 480 jucători, câştigătoare fiind CSCA. Criteriul de calificare pentru viitoru campionat naţional, a fost disputat de 16 echipe, totalizând 240 jucători, întâlnirile internaţionale — femenină şi masculină — cu R P. Ungară, desfăşurate la Timişoara, au arătat valoare ridicată a echipelor noastre şi ar reuşi să complecteze cu multe învăţăminte cunoştinţele tehnice le handbaliştile noştri. Eesostasiste Rezultatele acţiunii de popularizare a baschetului Acest sport a pătruns tot mai mult . Având pildă, măestria şi perfecţia- tor, aşa cum a făcut-o şi în acest ami, preocupările de fiecare zi ale tineretului nea baschetbaliştilor sovietici sportul cu progrese şi succese. nOStm. minor'a la cn«. împeri^tro ci în vii. Mari progrese calitative şi cantitative la handbal Primii paşi în desvoltarea aero-modelismului Anul 1949 a însemnat pentru sportul aviatic o mare biruinţă. Cele două concursuri naţionale disputate anul acesta au strâns un număr de concurenţi mult superior celui de anul trecut, tinerii începători concurând cu succes lângă constructorii consacraţi. Numeroasele concursuri locale, meetingurile aviatice şi expoziţiile de aeromedelism de la Bucureşti, Sibiu, Petroşani, Cluj, Ploeşti, etc. au trezit interesul miilor de tineri muncitori, elevi şi studenţi, care au populat tot mai mult atelierele şi terenurile de lansare, Comisia locală de Aviaţie sportivă Bucureşti, a iniţiat o serie de concursuri pentru popularizarea aeromodelismului, în oraşele din preajma Capitalei, unde acest sport era mai puţin cunoscut. Succesele înregistrate la Giurgiu, Olteniţa, Târgovişte etc, au dovedit dragostea tinerilor muncitori pentru aeromodelism. E1 a organizat o şcoală de instructori. Cursurile teoretice (de la Bucureşti) şi practice (de la câmpina) au fost urmate de peste 50 de elevi, dintre care cei mai mulţi au devenit instructori. Rezultatele acestei şcoli s’au văzut cu prilejul concursurilor care au avut loc, unde tinerii instructori au ocupat primele locuri. O mare însemnătate s’a dat angrenării fetelor în aeromodelism. Pentru prima oară, aeromodeliştii noştri au luat contact cu cei străini, în cadrul concursului internaţional din R. P. Ungară. Cu acest prilej, ei au reuşit rezultate exiu. îi ■ i .. . cepţionale învingând reprezentativa R. P. Ungare, formată din constructori cu renume mondial. In cadrul concursului Internaţonal la care au participat aeromodelişti din URSS, R.P. Ungară, R. Cehoslovacă şi R. Polonă, constructorii noştri au reuşit deasemeni performanţe bune. Ei au avut ocazia să înveţe multe lucruri de la ceilalţi constructori, în special de la cei sovietici. Sportul cu şi fără motor a fost deasemeni încurajat. Un pas înainte în acest domeniu, îl constitue înfiinţarea şcolilor în peste 15 centre muncitoreşti. RecpMsefiile Aeromodeie planoare lansate la şes: Benedek Ştefan (Cluj). 1 oră 14 minute 1 sec. Budapesta 1949. Rec. de durată. Aeromodeie planoare lansate la pantă: Beni Atilla (Cluj) 28 minute 30 sec. Sân-Petru 1948. Rec. de durată. Motomodele (motor cu benzină) Anania Moldoveanu (Câmpina): 31 km. Bucureşti 1948. Rec. de distanţă. MODELE PROPULSOARE CU MOTOR DE CAUCIUC: OTTO HINTZ (Târgu-Mureş) 26 minute. Budapesta 1949. Record de durata. MICROMODELE: IOSIF ÚJVÁRI (Cluj) 4 minute 1 sec. Cluj 1949. Record de durată. Anul succeselor internaţionale la ciclism 1949 a fost anul consacrării definitive dela un capăt la altul şi numai unica ciclismului nostru.cident a făcut să nu obţinem victoria şi Şi, într’adevăr, după impresia sur, individual ,dupa ce Maru Niculescu prînzătoare lăsată în 1948 în competl. condusese in clasament timp de 9 etatumile intertări, anul acesta între 1-9 Pcj dl' cee ale cursei’ . , Mai în cursa Praga-Varșovia cicliștii . ,n Turui ,Polc,me' am ? V1C' români s’au arătat adversari de talie ÎSL1* “î*f*,Înala pe- Cfh'pC’ '”trtMga reprezentativa »mpunandu-se printr’un exemplar spirit colectiv şi o închegatăiUi bine echipaţi, cicliştii noştri au conlucrare, — prilejuind definitiva con* fost in real progres in Turul Ungariei sacrare a sportului pedalei peste frun(30 Iunie—4 Iulie) clasanru-se mereu tarîi pe pnmele locuri, C. Şandru, revelaţia in ţară numeroase concursuri penpr°je a câştigat dealtfel etapa II-a. Urii începători au scos la iveală un ma. După o pregătire metodică cicliştii şi contingent de noi talente, parte dii noştri au participat în Turul Poloniei, ele, după un sezon remarcabil, promovii care au dominat categoric alergarea vând la categorii superioare. Un an de activitate rodnică la football Folosind din ce în ce mai mult experienţele bogate ale footballului sovietic* cel mai avansat din lume, acest sport a pornit la noi pe un f drum sănătos, plin de succese în direcţia realizării footballului avan- 4sat, aie cărui principii de bază au fost stabilite şi puse în practică la cursul de perfecţionare a antrenori- ilor de la Bistriţa, şi împărtăşite tu - turor antrenorilor din ţară prin Bu r letinul tehnic ,,Football“, care împlineşte un an de apariţie. Noi me- - tode de lucru au fost folosite, meto- dele ştiinţifice graţie cărora foot- stallul est predat şi perfecţionat pe baze noui. Paralel cu creşterea canctitativă (astăzi sunt în Republica noastră 1.041 de grupări şi 21.800 de jucători înregistraţi la Comisia Cen- trală), footbalul a marcat şi o spo rire calitativă manifestată printr’un joc mai bun din punct de vedere tehnic şi tactic, atât în partidele de campionat, cupă sau amicale indi- gene, cât şi în întâlnirile interna- ţionale. Dintre realizările mai importante, cantonamentele lotului naţional, tabăra de juniori de la Bistriţa şi cursurile de antrenori şi arbitri se impun în primul rând. In cantonamente s’a asigurat pentru prima dată echipeior naţionale o pregătire complectă din toate punctele de vedere, după programe atent pregătite şi după metode ştiinţifice. Tabăra de juniori dela Bistriţa, una din cele mai reuşite experienţe ştiinţifice în materie de sport, a dat roade ime- diate: mulţii tineri au fost promovaţi în primele echipe, mărind cadrele de jucători avansaţi. In sfârşit prin cursuri şi şcoli de antrenori şi arbitri s-au realizat importante creşteri în nivelul tehnic și ideologic. Cluburilor li s’a înlesnit pregătirea prin redactarea unui program unic de antrenament, datorită căruia pregătirile nu s’au mai făcut în mod întâmplător sau după programele personale ale antrenorilor, ci după o metodă bine pusă la punct de colectivul tehnic al Comisiei Centrale. Competiţiilor li s’au asigurat desfăşurări normale şi condiţiuni optime. Divizia Naţională A şi B 1948- 19, Cupa de Toamnă, Cupa RPR, Campionatele de sector şi naţional de juniori, precum şi campionatele districtuale au înregistrat progrese sub toate raporturile şi au fost urmărite de sute de mii de sportivi. I. C. O., în Divizia A, CFR Sibiu şi Dinamo B, în Divizia B, ICAS UCB, CS Armata Sibiu Metalosport, Oţelul Roşu şi CFR Iaşi, la campionatele de sector, Petrolul in campionatul naţional de juniori, CFR Timişoara, UTA Arad, ICO Oradea, Dinamo Braşov, Dinamo Bucureşti şi CSCA, în Cupa de Toamnă şi CSCA în Cupa RPR şi-au înscris numele în lista celor mai bune echipe în activtatea Internă. Pe tărâm internaţional, echipei naţionale A şi B, au reuşit anul acesta comportări şi rezultate foarte bune: patru victorii, un joc nu şi o înfrângere la limită la Praga Victorii au realizat asupra R. Polone (2—1 la Bucureşti şi 2—1 Varşovia), asupra R. P. Albania ci 4—1 la Tirana, asupra R. Cehoslovace B cu 2------1 la Bucureşti. Egalitate a realizat echipa A cu R. P Albania la Bucureşti (1—1) şi pierdut la Praga cu 2—3 in faţa R. Cehoslovace A. In sfârşit, cluburile au avut o activitate internaţională destul de bogata şi cu rezultate în general satisfăcătoare. O impresie deosebită ai făcut combinata CFRB—ICO îi R. Cehoslovacă şi Dinamo Bucureşti Bulgaria unde au recoltat cât două victorii în tot atâtea partide iar echipele Salgotarjan, Tarna, Mateosz, ATK şi selecţionata Prags prii, jocurile susţinute la noi în ţară, au contribuit in mod efectv la întărirea prieteniei care leag ţările de democraţie populară şi ai prilejuit o serie de învățăminte car au folosit tuturor echipelor. ,SPORtbt. POPULAR” Rupbiul a pătruns in provincie Numărul tinerilor care îndrăgesc sportul cu balonul oval devine din ce în ce mai mare. In anul 1949 numărul jucătorilor Ugîhmaji a crescut cu peste 70%. La 1 ianuarie erau 761 lei gitimaţi, iar azi totalul lor este de 1263. Dealtfel, anul 1949 a fost primul în care rugbiul a depăşit graniţele Capitalei. Comisia Centrală luând o iniţiativă care s’a dovedit a fi fericită, a întreprins în ţară 17 turnee de demonstraţii Şi ceea ce nu a fost posibil în Bucureşti s’a întâmplat în provincie: mii de specatori au asistat la întâlnirile de rugbi. Rezultatele nu s’au lăsat aşteptate şi s'au format în acest an 8 comisii locale. Pe tărâm internaţional întâlnirile au fost foarte numeroase, soldându-se în acelaş timp cu rezultate remarcabile. Reprezentativa noastră, considerată una dintre cele mai bune din Europa, a învins la Praga selecţionata R. Cehoslovace, cu scorul de 20:5. La Bucureşti echipa oraşului Praga s-a întâlnit cu Electrica, CFR şi Metalul, fiind învinsă de primele două. Deasemeni un deosebit succes am obţinut cu turneul echipei CFR în R. Cehoslovacă, turneu soldat numai cu victorii. In țară s-au disputat: Campionatul RPR, Cupa RPR, Campionatul Școlar și Cupa Târnavelor. 12.159 jucători legitimaţi la popice Jocul popicelor s’a bucurat în acest mărul total al grupărilor afiliate s’au de o mare dezvoltare. Astfel din ridicat la 462. ei 22.159 de jucători existenţi, peste Districtele au organizat în timpul a0 la sută au fost legitimaţi chiar numui numeroase competiţii care s’au a acest an. Dar popularizarea popi- bucurat de participarea celor mai buni elor se poate vedea Şi din marele nu- jucători ai noştri, aăi de grupări noi afiliate. La sfârşi- Cele mai importante compot:’" au ai anului 1948 erau în total 331 de fost Cupa RPR la care au p.c.vipat irupări. In decursul anului 1949 muri un număr de 5321 jucători și Cupa ia de răspândire a acestui sport s’a Noenabrie, care a fost organizată în 43 lus cu mai multă intensitate și nu districte. Reep&’duffS!© individuale 1918 RAEȚI 500 plin.: Simzian Victor 2638 Lufini. 500 izolate: Pardocz Ludovic 1131 trad. 580 mixt: Setării Aurel 2069 Peroşani. 200 plin: Boczeny loan 1674 Lufink 200 izolate: Candin Mihai 448 tibiu. 206 mixt: Balogh Tona 809 Pereşani. 100 plin: BOsormenny loan 518 brad. 100 izoirie Fopp VasFe 188 Peroşani ICO mixt: Aioji Francisc 268 Peroşani. 1948 FETE 100 plin: Vlădiceanu Maria 461 Lupeni. 100 izolate: Vlădieanus Maria 149 Lupeni 100 mixt: Barbu Ghizela 302 Petroşani. 50 plin: Tassy Ecaterina 197 Petroşani. 50 izolate: Radu Irina 54 Petroşani. 1909 RAEŢI 100 plin: Cocoş Gh. 552 Timişoara. 100 izolate: Far Iu...vie 224 Braşov. 20® plin- Pindaaz Iosif 433 Cluj 309 plin: Cireşanu 1632 b .-„.pv. 300 Izolate: Cocoş Gh. 661 Timişoara. PARTICIPARE NUMEROASA LA SPORTURILE NAUTICE In 1949 sporturile nautice au pătruns tot mai adânc în rândurile tineretului muncitor. Numărul tinerilor legitimaţi a crescut deja 700 la 1000 iar la sfârşitul anului Comisia Centrală are afiliate 31 grupări. După mulţi ani, canoteurii noştri au trecut graniţele ţării, participând la Campionatele Mondiale Universitare de la Budapesta, unde s-au întrecut cu cei mai buni canoteuri din Europa. Această deplasare a constituit un prilej minunat pentru canoteurii noştri care şi-au îmbogăţit cunoştinţele şi au înregistrat progrese tehnice apreciabile. In tară s-au disputat numeroase concurse"- dintre care amintim: Campionatele RPR de schiff şi caiac, Cupa „Ziua Scânteii“, campionatele intercrase de la Timişoara şi Bucureşti, cursa Brăila— Galaţi şi campionatele judeţene. La aceste concursuri au participat un număr neobişnuit de canoteuri. Astfel la Campionatele RPR au participat 350 concurenţi iar la Cupa „Ziua Scânteii“ peste 200 Concursurile au prilejuit afirmarea unor elemente tinere din rândurile muncitorilor din Capitală, Galaţi, Timişoara şi Arad. Grija pe care Partidul Muncitoresc Român şi Guvernul o acordă sportului, s’a oglindit, pe lângă pregătirea ideologică şi procurarea de materiale — schiffuri şi caiace — şi în organizarea unuii cantonament excepţional la Snagov, Vinde tinerii canoteuri s’au putut pregăti temeinic pentru concursuri. NOI PERSPECTIVE LA [ HOCHEI . Hocheiul a fost un sport foarte pu- ] ţin cunoscut la noi în ţară. Condiţiunile specifice de practicare — echipament, , vremea favorabilă,, antrenament spe’ i cial — au făcut ca răspândirea acestui sport să fie redusă. In prezent însă hocheiul se afirmă cu hotărîre în majoritatea oraşelor şi în special în centrele muncitoreşti. Numeroase echipe au luat fiinţă la Braşov, Cluj, Sighişoara, Târnăveni şi Odorhei. Majoritatea acestor echipe sunt formate din tineri muncitori sau elevi, care cu ■ un echipament confecţionat în mare parte de către ei însăşi au reuşit totuşi să obţină rezultate frumoase în turneul de calificare de la Braşov. ] ] Campionatul R. P. R. la care au par ? ticipat 6 echipe, a fost câştigat de grup 1 parca I. P. E. I. L. din Miercurea Ciuc, iar Clipa R. P. R. disputată pe oraşe a fost câştigată de reprezentativa Bucur- Creştiului. Prin rezolvarea problemei în legătură cu echipamentul şi mai ales prin înfiinţarea numeroaselor şcoi de iniţiere în patinaj, hocheiul va deveni în curând un sport cunoscut, practicat de tineretul din ţara noastră. PAGI KA La Intrăirea muncitorilor cu ţărănimea muncitoare se manifestă si in sport Dragostea pe care o nutresc muncitorii pentru ţăranii muncitori se manifestă şi în sport. Echipe muncitoreşti vizitează satele, ajută pe ţărani să-şi construiască terenuri de sport, se arată prin jocuri demonstrative frumuseţea întrecerilor sportive. Injiîd. Ciuc demonstraţiile sportive ajută la popularizarea sporturilor ComitetulJudeţean pentru Cultură Fizică şi Sport Neamţ a pornit la înfiinţarea primelor colective sportive săteşti în comunele: Dochia, Girov, Ţibucani şi Războeni. Ele au fost înzestrate cu toate materialele necesare activităţii lor. Pentru a stimula interesul pentru sport în rândurile ţăranilor muncitori din judeţ, Comitetul Judeţean UTM a organizat în fiecare Duminică demonstraţii sportive la sate. Zilele trecute, 3 echipe de volei 4 de şah şi 2 de oină s-au deplasat în plasa Ştefan cel Mare unde au fost primite cu mult entuziasm de săteni. O bună reuşită propagandistică a avut jocul de volei din comuna Docilia. Echipa de volei din Dochia a dovedit un nivel tehnic ridicat, jucând frumos în faţa combinatei Şcoala Hidrotehnică şi Pedagogică. Tinerii săteni din această comună au construit în comuna lor unul din cele mai bune terenuri de volei din judeţ. FRANCISC BACIU Corespondent Deplasări ele echipe model In scopul de a contribui efectiv la popularizarea sportului în judeţ, Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport — Ciuc a organizat deplasări de echipe model, care au făcut reuşite demonstraţii. Echipele de gimnastică şi lupte s-au deplasat la minele Bălan. Muncitorii mineri au întâmpinat cu mult interes demonstraţiile acestor echipe, care au plăcut foarte mult şi au fost mult aplaudate. La plecare muncitorii au însoţit pe sportivi. O altă deplasare a fost făcută la Sânsimon. Şi aci sportivii au fost primiţi cu mult entuziasm şi au fost îndelung aplaudaţi. La sfârşitul programului, muncitorii au mulţumit călduros, echipelor pentru demonstraţiile făcute. Aceste vizite vor continua tot mai des, dovedind dragostea pe care o au sportivii de a populariza cât mai mult, sportul. SOLOMON A Corespondent Staunciftciuî popularizează şahist în judeţisi Tisiswa Campionatul popular ce şah a angrenat o mulţime de muncitori din Bârlad. In dorinţa ca acest sport interesant să cuprindă şi masele de ţărani muncitori, ei au întreprins o acţiune demnă de relevat. Astfel, de curând toate comunele din judeţul Tutova au fost vizitate de instructori cari au prelucrat în faţa ţăranilor muncitori Regulamentul Campion-1 -1u5 O echipă model formată din cei mai buni jucători de şah din Bârlad s-a deplasat în mijlocul ţăranilor muncitori de la Gospodăria Agricolă colectivă din comuna Sârbi, unde a susţinut simultane. ZIGU ASCHENDORF Corespondent Perfidele de v©i©î de ©ri în cinstea zilei de 30 Decembrie s’au disputat ori două întâlniri de velei, soldate cu următoarele rezultate : BAETI: Selecţionate A (Medianu, Patras, Mihăilescu, Gherculescu, Satir, Lupescu, Iliescu). Selecţionate B (Orăşeanu, Bărbulescu, Cristea, Dinu Paul, Mitrei, Jemăneanu) 7—15, 10—15, 15 — 0, 16—14, 15-6. FETE: GPMI — Făclia 16—14, 14— 16, 15—4. îMains învins Dinare la baschet In sala CFR Giulești, s’a desfășurat eri seară întâlnirea de baschet Moralul- Dinamo, în cadrul campionatului de sală. După un joc interesant, primii au învins cu 50—43 (21—16). AMICAL: Banca RPR a dispus de Godeanu cu 25—23 (15—14). ALMANAHUL SPORTIV PS ANUL 1950) Editura Comitetului pentru Cultură Florea şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri (289 pagini — 12© Saî) In pragul celei de a doua ani, versuri a Republicii Populare Române a apărut primul almanah sportiv editat in ţara noastră. Volumul, tipărit in bune condiţiuni grafice, reuşeşte să sintetizeze progresul realizat de cultura fizică şi sportul dinn ţara noastră, îmbrăţişând totodată principalele probleme ridicate de acest avânt continuu. De pildă, in articolul ...„Anul 1949, cotitură în desvoltarea culturii fizice şi sportului in ţara noastră", tov. Gheorghe Vidraşcu, preşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, face o temeinică analiză a creşterii cantitative şi calitative a sportului: „...mulţumită conducerii de către Partid, a mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră, a fost posibil ca în cei cinci ani de la eliberare să se înregistreze o serie de succese importante“. Almanahul sportiv pe anul 1960 aduce materiale preţioase in cele mai importante probemie ale desvoltării culturii fizice şi sportului. Tov. Anton Moisescu, vicepreşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, în articolul „Noua structură organizatorică a mişcării sportive din R.P.R.‘‘ arată sarcinile care revin unităţilor sportive şi cum anume trebue să-şi ducă ele munca pentru a duce la bun sfârşit sarcina de onoare ce o au: aceea de a angrena masele largi muncitoare în practicarea sportului. Rolul şi importanţa competiţiilor de mase sunt analizate de tov. Marcel Vlaicu, vicepreşedinte al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport. Un important material îl oferă Almanahul prin articolele vicepreşedintelui Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri al R.S.S. Lituania, C. Crupin,, sau concisa dar lămurită dare de seamă asupra succeselor atletismului sovietic în 1949, pe care o face antrenorul lotului naţional de atletism al U.R.S.S., Dr. Ionov. Problema participării femeilor in viaţa sportivă este prezentată de tov. Onica Boţea, membră a Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, în articolul „Sportul femenin în RPR“ Desvoltarea nemaiîntâlnită încă in ţara noastră a sportului în cadrele oştirii este subiectul articolelui tovarăşului Maior Ion Balaş, membru al CCFS. Articolul este intitulat „Sportul în Armata“ Tov. Pius Covaci, membru al CC al UTM şi membru al Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport, tratează desvoltarea şi creşterea culturii fizice şi sportului in rândurile ‘F-Cnimii muncitoare in articolul „Pătrunderea sportului la sate“. O permanentă preocupare a mişcarii de cultură fizică şi sport din ţara noastră este îmbunătăţirea necontenită a nivelului tehnic al sportului nostru de mase. Chestiunea aceasta este desbătută in articolul tov. Samuilă Bárány, membru al CCFS, precum şi în articolele ,,Şcoiile tehnice sportive“, „Tabăra de juniori de la Bistriţa“ şi „Institutul de Educaţie fizica“, de prof. Leon Teodorescu decan al IEF. Sportivi de frunte, ca ciclistul Marin Niculescu, atleta Lasset, voleibalistul Dragomirescu sau vâsla, lui Bunescu, arată metodele de antrenament. Foarte grăitor este şi articolul „Insuşindu-şi metodele de antrenament sovietice, înnotătorul Patrichl işi îmbunătăţeşte stilul „fluture“. De altfel nu poate fi vorba de o creştere sănătoasă a unui sport de mase fără să se urmeze cu sfinţenie exemplul sportului sovietic, sportul cel mai avansat din lume. Importanţa deosebită pe care o are Comsomolul în întărirea mişcarii sportive sovietice este arătată în articolul „Comsomolui, sufletul mişcării de cultură fizică şi sport din URSS“. Celelalte articole asupra sportului sovietic: „Recordurile sovietice expresia celei mai avansate mişcări de cultură fizică şi sport din lume“, „Asociaţiile sportive din URSS“, „Şcoala şahistă sovietică“ de Al. Botvinic, „Obiectivele culturii fizice din URSS“, „Sporturile naţionale ale popoarelor din URSS“, reuşesc să prezinte o documentată şi folositoare privire asupra unor importante laturi ale activităţii sportive sovietice, iar altele ca „Lili“, „40 de lovituri“, „Elena Voit a învins“ sau „Prin muncă la victorie“, înfăţişează pilduitoare episoade din viaţa sportivilor sovietici. De asemenea, in ţările de democraţie populară, acolo unde cultura fizică şi sportul au sprijinul efectiv al statului, reuşesc să cuprindă mase din ce în ce mai mari de oameni ai muncii. Situaţia culturii fizice şi sportului din aceste ţări este prezentată într-o serie de reportaje bogat ilustrate. Câtă deosebire între situaţia înfloritoare a sportului din Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară pe de o parte şi ţările marshallizate pe de altă parte! In timp ce în primele ţări, sportul se desvoltă pe zi ce trece mai puternic, sportul burghez putrezeşte şi decade zi de zi, oră de oră. Almanahul sportiv pe anul 1950 cuprinde şi articole care analizează descompunerea sportului burghez, ca de pildă „Clasele exploatatoare folosesc sportul în slujba agresiunii“ de Egon Horn, „Fondul reacţionar al sportului burghez“ de S. Grigoriev, ori „Degenerarea sportului în ţările burgheze“. Diferite probleme legate de desvoltarea sau activitatea sportului respectiv sunt prezentate în articole ca „Aviaţia factor educativ al tineretului din RPR“, da V. Scorţea, memoru în CCFS, „Turismul în 1949“, „Saltul calitativ al tirului nostru“. ..Football altă dată şi acum“, „Schiul la îndemâna tuturor“ „Unele aspecte ale hancb.u.. . Literatura noastră începe, sa se preocupa din ce în ce mai mult de bogatele subiecte pe care le oferă cultura fizică şi sportul. Aşa de pildă academicianul Mihail Sadoveanu, vicepreşedintele Prezidiului Marii Adunări Naţionale, semnează un articol „Semnificaţia jocului de şah“, iar academicianul Camil Petrescu arată în articolul „Scriitorii şi sporturile de masa“ bogatele resurse pe care oamenii artei le pot găsi pe stadioane. Strălucita victorie a cicliştilor în Turul Poloniei este oglindită în poemul tovarăşului Dan Deslii, iar Nina Cassian închină un cântec muncitoarelor sportive: „Frunta)şe‘n sport — Fruntaşe'n muncă“. Alte cântece sportive sunt acelea ale tovarăşilor C. Faur şi Traian Petruţ. Primele ore de gimnastică în şcolile noastre sunt evocate în articolul „Sportul şi gimnastica în alte vremuri“ de Ioachim Botez. Tovarăşa Liana Maxi face un apel la oamenii artei să se preocupe de cultură fizică şi sport. In nuvela „Iana barcagiului“, George Dan a reuşit cu deosebit talent să surprindă un interesant aspect al vieţii sportive al oamenilor muncii de pe malurile Dunării, cu succesele şi greutăţile lor. Alte schiţe surd: „Ion Dumitru munceşte la marcaje“ de N. Stoia, „A biruit sportul in sat la Brânduţa“, „Petre Mitrea face sport“ de Ion Claudian, „Sport în sat“, „In Armată am învăţat ce-i sportul, Ioane“. Importanta problemă a sprijinului pe care-l poate da cinematografia sportului, face subiectul articolulu. „Cinematografia, în slujba culturii fizice şi sportului“ de Edgar Elian. In afara unor poezii de Veronica Porumbaru şi Nichita Bistriceanu, în almanah se mai găsesc schiţe şi poezii satirice, ca de pildă: „Knok out“, „Sportul pe înţelesul tuturor“, „Cil excursia“ şi „Alpinistul singuratic“. Almanahul sportiv pe anul 1950 cuprinde şi articolele: „Problemele medico -sportive şi rolul medicilor în desvoltarea culturii fizice şi sportului" de doctorul P. Pruteanu membru al CCFS, „Sportivii în lupta pentru pace“, „Morala proletară în sport“, „Spre atragerea sportivilor în viaţa politică şi socială a ţării de Ticu Simion, „Noua înfăţişare a echipelor noastre naţionale“,„Aeromodelismul pentru începători“, „Rolul revistelor de literatură şi artă în propagarea culturii fizice şi sportului“ de A. Strihan şi N. Stancu, etc. etc. In afara unui bogat material de documentare teoretică, almanahul cuprinde numeroase date in legătură cu cultura fizică şi sportul, din operile clasicilor marxism-leninismului, ale conducătorilor muncitorimii, sau ale personalităţilor artistice şi literare. Deasemenea, o sumă de fotografii şi desene ilustrează această preţioasă publicaţie.