Sportul Popular, aprilie 1950 (Anul 6, nr. 1645-1660)

1950-04-01 / nr. 1645

Pag. 2-a R­idicarea nivelului tehnic al sportivilor noştri constitue una din principalele sarcini pe care ie-a trasat Hotărirea Bi­roului Politic al C.C. al P.M.R.,­­asupra problemei stimulării şi des- Svoltării continue a culturii fizice­­şi sportului. Pe linia desvoltării sportului în ţara noastră, introducerea clasifi­­­cării sportive înseamnă un impor­tant pas înainte, iar „Regulamen­tul­ cu privire la clasificarea spor­tivă din Republica Populară Ro­­m­ână‘­ constitue, în acelaş timp, legătura organică între sportul de mase şi sportul de calitate, fiind în acelaş timp şi un puternic sti­mulent în acţiunea de ridicare a nivelului tehnic-In primul rând în cadrul fiecă­rui colectiv trebuie să se facă câte o fişă de performanţe a sportivului respectiv în care fişă sa fie trecu­te cu regularitate toate rezultatele obţinute, in afară de importanţa tehnică, pe care o au aceste fişe, în sensul că instructorii sau antre­nori vor putea urmări progresul şi în general modul în care evoluiază un sportiv, ele au şi o mare în­semnătate mobilizatorică. Privite din acest punct fişele pot servi la stimularea sportivilor, în acelaş fel ca şi graficele de pro­ducţie. Cei ce sunt mai­­slabi, vor căuta încontinuu să-şi îmbunătă­ţească tehnica pentru a putea fi şi ei printre fruntaşii colectivului. Se realizează în acest fel un pu­ternic imbold pentru cei ale căror rezultate sunt mai slabe, ca prin­­tr-o muncă intensă ei să poată progresa şi în ansamblu întreg co­lectivul să înregistreze salturi ca­litative. In plus, chiar dacă rezultatele nu sunt slabe, tot pe baza acestor fişe, sportivii pot fi stimulaţi să se antreneze metodic şi cât mai conştiincios pentru ca ei să poată trece într’o categorie superioară. Ei îşi vor lua angajamente în a­­cest sens şi este sarcina respon­sabilului cu agitaţia şi propagan­da ca să urmărească realizarea acestor angajamente. Este deci important ca noile co­lective să privească cu multă a­tenţiune aceste probleme, care fă­ră îndoială le vor fi de mare aju­tor în munca pentru creşterea at­leţilor şi atletelor din punct de ve­dere tehnic. Iată mai jos tabelul cu perfor­manţele pentru clasificarea atleţi­lor şi atletelor : NORMELE­­ ■ PENTRU CLASIFICAREA SPORTIVILOR LA PROBELE DE ATLETISM FETE I­I Proba I Maestru Categ. I Categ. II Categ. III Junioare 1­00 m­. — — — — 9"0 100 m. — — — — — 100 m. 12"5 13"0 13“5 14"0 15 "0 200 m. 26"2 27"3 28"5 30"0 32"0 400 m­. 61"0 64"0 68"0 73"0 74"0 800 m­. 2'22"0 2'22"0 2'36"n 2'50"0 1.500 m. 4'52"0 5'05"0 5­2"0 5'40”0 80 m­. garduri 12"7 13"4 14 "2 15”2 16" 0 înălțime 150 143 135 120 115 Lungime 5,40 5,0­ 4,75 4,20 3,80 Greutate 12,0 11,0 10,0 8,50 8,25 Disc 39,0 36,0 32,0 25,0 21,0 Suliță 39,0 35,0 30,0 25,0 22,0 Grenadă 45,0 40,0 35,0 30,0 28,0 Triathlon — recordul — 1.050 p­cte Pentathlon 3.500 2.900 2.200 1.800 — BĂRBAŢI Proba Maestru Categ. I Categ. II Categ. III Juriori bo in. — " i — " in. 100 m. 10"8 11 ”3 11 "8 1 12”7 13" 4 200 m. 21 "9 22”9 24"0 1 26"0 27" 8 400 m­. 49"6 52"0 54"7 52"1 1 1'03"0 800 m. 1'55”5 2‘02"0 2'08”0­­ 2­9"0 2'25"0 1.000 m. 2’31"0 2'39"0 2'47”0 ! 3'02"0 314"0 1.500 m­. 401"0 4'15"0 4'28"0 ! 4'50"0 — 5.000 m. 15T4­ 0 16'05“0 16'53 0 16'20'0 — 10.000 m. 31’45"0 33'35"0 35'15”0 38’20 0 — 3 Km. cr­os — — — 1115­ 0 12'20 ‘0 5 Km. cros — 16'30"0 17'30"0 1900"0 — 8 Km. cros — 28‘00 ”0 29 00 "0 32'00”0 — 3 Ktn. marş — — — — 20‘00"0 5 Km. marş — j — — — 34 00"0 10 Km. marş 50'00"0 54 00' 0 58 00'‘0 lh05'00"0 -20 Km. marş lh.5000'0 lh.56 00"0 2h.05'u0'0 — — 50 Km. marş 5h.00'00'0 5h.t500"0 — — — 110 m. gard 15 ‘2 6"1 17 "1 19 "d 20"0 400 ni. gard 55"0 58"5 102"0 109"0 — 3000 in. obs. 9'30'i) 9'50“0 10'35"0 11'3Q“0 — Marathon 2h.45'00"0 2h.55'00"0 3h.2000"0 — — Inát time 185 175 1C5 145 140 Lungime 720 670 630 560 480 Triplu salt 14,50 13,50 12,70 11,50 10,70 Prăjină 3,90 8,60 3,30 2,90 2,40 Greutate 14,80 13,45 12,20 10,20 11,00 Disc 46,00 41,50 37,50 31,00 30,00 Suliță 63,00 57,00 51,00 40,00 36,00 Ciocan­i 50,00 44,50 39,00 31,00 30,00 Grenadă 75,00 68,00 60,00 I 48,00 42,00 JPentathlon 3.200 2.800 2,400 2.000 1.600 pct. ^Decatlilon 6.500 5.800 4.800 j 3.500 — -----------------------------------!--------------------;——i---------------------------­ Colecţia REVISTEI DE ŞAH pe anul 1948 şi 1949 se poa­te obţine la G. E. S. SECŢIA EDITURĂ Bucureşti — str. Wilson No. 1. Contra­valoarea se va remite numai prin mandat poştal. Un exemplar Lei 70+4 spe­ze porto. Un principii de biză in niîefism: multilateraliîstet Ce­­crede despre acest lucru Ion Seter B­azele ştiinţifice ale sportului sovietic — cel mai avansat din lume — duc la conclu­zia că desvoltarea fizică generată are trei princpii fundamentale: 1. Multilateralitatea. 2. Aplicativitatea şi^ 3. îmbunătăţirea sănătăţii. Antrenamentul sportiv, in mod normal, se bazează şi el, tot pe a­­ceste principii, dar — in plus — urmează şi altele secundare, care decurg din primele şi le complec­­tează. (Principiul orientării ideo­logice a antrenamentului, princi­pie a repetării, principiul gradării intensităţii, principiul desvoltării generale a organismului, principiul individualizării, etc.). Ţinând seama de aceste lucruri putem spune că: „Antrenamentul sportiv este un proces pedagogic complex de desvoltare psihofizică în scopul desvoltării multilaterale fizice şi atingerii rezultatelor înal­te sportive, prin intermediul apli­cării sistematice a exerciţiilor fi­zice, în condiţiunile cerute de regi­mul corespunzător al controlului medical şi sub îndrumarea peda­gogică, pe baza educaţiei ideolo­­gice-politice, căci sport în afară de politică nu există”. Astăzi, ne vom ocupa de primul dintre cele trei principii de bază, despre multilateralitate. Multilateralitatea, după cum a­­rată însuși numele, pretinde o pre­gătire fizică generală, care ajută la o desvoltare armonioasă a tutu­ror organelor corpului şi care, la rândul ei, serveşte drept suport pentru rezultatele sportive înalte, adică pentru performanţe. Grija de sănătate, ca şi realiza­rea acestei desvoltări fizice genera­te, trebue să se manifeste — în special — în primii ani ai antre­namentului şi mai ales la juniori. De acest lucru este legată teoria care susţine ca o specializare prea timpurie în atletism nu este reco­mandabilă, mai cu seamă că şi a­­tunci când odată specializat pentru o anumită probă, pregătirea gene­rală fizică trebue realizată multi­lateral. Spre exemplu un săritor de­­înăl­ţime va rămâne multă vreme un oarecare, dacă singura-i pregătire pe care o face se rezumă doar la antrenamentul strict al probei sale.­­ Atletismul sovietic ne-a arătat pe Alexandra Ciudina, care a realizat performanţe remarcabile la înăl­ţime (1.65) datorită pregătirilor sate perfect multilaterale (sare in lungime, aruncă şi aleargă, joacă volei, baschet şi iarna hochei). In afară de ea, Jurii Iliasov, săritorul de doi metri la înălţime, este un perfect gimnast, ca şi săritorul de prăjină, cehoslovacul Krehcar. Ma­ria Rohonczi sare la înălţime, la lungime, deşi proba de specialitate ii este aruncarea suli­ţei. In plus, ea joacă şi baschet şi chiar in re­prezentativa R.P.U. Dar exemple de acest fel sunt numeroase şi la noi ♦2* Iată de pildă ce ne-a spus in a­­ceastă privinţă recordmanul nos­tru Ion Seter: — „In toamna anului 1948 am­ participat la un concurs la triplu salt, când am sărit 13,87 m. Performanţa cea mai bună din acel an a atras atenţia multora, care mi-au recomandat să renun la orice pentru înălţime (mai jucam şi volei în echipa Electricei) Şi mai ales la această probă dură, cu efect dăunător, care e triplul salt. „O parte dintre ei mi-au şi inter­zis participarea la triplu salt suri - nând că în cazul continuării e­i performanţele mele la înălţime vor scădea serios. „In ciuda sfaturilor, pe care le-am găsit neîntemeiate, în iarna acelui an m­ai fi antrenat serios la amândouă probele: înălţime şi tri­­plu salt, am jucat volei şi baschet şi am făcut schi. „Antrenamentul de triplu salt mi-a ajutat foarte mult, deoarece am câştigat o forţă mare în picioa­re, ceea ce mi-a asigurat un pro­gres evident la înălţime: deja 1.90 m„ cât sări­sem în 1948, la recor­dul de 1,94,5 m­., sau mai exact la cei 1,97 m., cât am sărit în afară de concurs la Budapesta ". „Folosind experienţa atleţilor so­vietici, eu m’am antrenat serios nu numai la înălţime, ci multilateral, fiindcă şi atleţii sovietici fie ei sprinte­ri, aruncători sau săritori de tot felul, fac în timpul perioa­dei pregătitoare exerciţii de triplu şi penta­salt pentru întărirea pi­cioarelor. Şi, după cum am văzut­­atletismul sovietic realizează pe zi ce trece succese extraordinare şi performanţe de răsunet robnb­il“. M Noţiuni elementare ale tehnicei blocajului la volei na din cele mai importante deficienţe ale echipelor noastre de volei, şi în spe­cial, ale echipelor participante în Campionatul Orăşenesc care îşi în­cep azi activitatea, este blocajul. Pentru a veni în ajutorul acestora publicăm mai jos noţiunile princi­pale ale tehnicei blocajului. Blocajul este acţiunea prin care se­parează atacul advers. Blocajul are ca scop să împie­dice ca mingile trase să pătrundă în terenul propriu sau chiar dacă acestea trec prin blocaj, viteza lor să fie micşorată. Blocajul poate fi executat de toţi jucătorii de la pla­să: unul, doi sau trei. El constă în a sări la plasă cu braţele întinse în sus şi în acelaş plan, având palmele cu degetele bine desfăcu­te şi încordate, în dreptul spaţiu­lui în care se crede că adversarul — trăgătorul — va lovi mingea. Dacă blocajul a fost bine calculat, mingea trasă de adversar va pă­trunde în­ terenul propriu cu viteză mică şi va putea fi reluată de cei­lalţi jucători cu uşurinţă. Sau, dacă blocajul nu a fost perfect executat, în cel mai rău caz min­gea va reveni în terenul advers. Jucătorul care sare la blocaj tre­bue să ştie : a) să aleagă cât mai bine tocul unde trebue să sară şi să întindă braţele; b) să calculeze cât mai bine mo­mentul în care trebue să sară. Alegerea precisă a locului în ca­re trebue să sară, depinde în mare măsură de stilul folosit de trăgă­torul advers, lucru care cere impli­cit o cunoaştere a adversarului, şi de modul în care acesta a primit pasa de la coechipierul său. Calcularea momentului în care trebue să sară depinde de înălţi­mea săriturii trăgătorului advers şi de stilul folosit pentru tragere. Jucătorul care blochează,­­trebue să-şi calculeze saltul în aşa fel încât să se găsească la înălţimea maximă, exact în momentul în care jucătorul advers loveşte mingea, sau cel mai târziu imediat după ce acesta a lovit-o. Jucătorul deja blocaj va sări întotdeauna după ce sare trăgătorul advers şi nu înain­tea lui. Aceasta din două motive. In primul rând pentru că trăgă­torul sărind cu elan, în majorita­tea cazurilor, va sari mai înalt, şi deci durata săriturii va fi mai ma­re. Sărind concomitent, înseamnă că în momentul în care acesta lo­veşte mingea, cel care blochează este în curs de cădere şi el nu va mai atinge mingea cu mâinile. In al doilea rând, sărind înain­tea trăgătorului, acesta are sufi­cient timp să sesizeze exact pozi­ţia blocajului şi are posibilitatea să se concentreze, în momentul lo­virii, numai asupra mingii. Acea­sta reprezintă un mare avantaj faţă de blocajul calculat la timp, la care trăgătorul trebue să-şi îm­partă atenţia în două locuri: asu­pra blocajului advers şi asupra mingei. Sub nici o formă nu îi este per­mis jucătorului care blochează să depăşească, cu mâna, palma sau chiar cu degetele, planul plasei, trecând în terenul advers. JSPORTI/II B­OPULAtr SERVICIUL LA TENIS DE MASĂ S­erviciul la tenis de masă este lovitura prin care se pune mingea in joc. Dacă celelalte lovituri pot fi executate de jucători in diferite poziţii, va­riind după stilul fiecăruia, servi­ciul trebue executat ținându-se seama de regulamentul jocului, care fixează precis felul in care se execută, și anume: palma mâinii care tine mingea trebue să fie perfect întinsă. Mingea trebue lansată numai in sus pe o axă perpendiculară pe palmă. Nu se admite imprimarea nici unui fel de efect mingii în momentul ser­viciului. Foarte multi jucători — chiar fruntași —­ servesc greșit, căci cu toate că țin palma întinsă în mo­mentul serviciului, ei nu aruncă mingea perpendicular in sus. Executându-l astfel, serviciul se transformă într'o lovitură de fo­rehand sau backhand, fapt care desavantajează pe adversar. Arbitrul are datoria de a pena­liza — prin repetarea loviturii — pe jucătorul care servește neregu*­lamentar. Dacă arbitrii ar fi mai bine prv* gatifi tehnic si mai aterifi, penalii­zănd orice serviciu greșit, s'ar a­­junge in scurt timp ca majorita­tea jucătorilor să servească in mod corect. Pe marginea primului­ concurs de tenis al anului Primul concurs de tenis din anul acesta — concursul de juniori or­­ganizat de Clubul Sportiv Univer­sitar — a prezentat — din punct de vedere a i mobilizării — două as­pecte diferite. Primul — pozitiv — îl constitue, fără îndoială, participarea nume­roasă înregistrată la proba juniori­­lor. Numărul mare de înscrişi re­prezintă un fapt îmbucurător, el fiind rezultatul unei preocupări continue faţă de problema ridicării cadrelor tinere. La fete însă, situata se prezintă cu totul altfel. Cele constatate cu ocazia concursului de la C. S. U. ar trebui să constitue o importan­tă problemă nu numai pentru co­lectivele sportive, dar și pentru Comisia Centrală de tenis. Nu este admisibil ca la o probă de junioare să se înscrie numai patru jucă­toare dintre care — trei în vârstă sub 15 ani — vârsta junioratului fiind cuprinsă intre 15—18 ani. Se impune deci, o imediată acţi­une a Comisiei Centrale de tenis în colaborare cu colectivele spor­tive, pentru încurajarea şi angaja­rea în tenis a elementului femenin. Această problemă trebue tratată cu toată seriozitatea, deoarece ea prezintă aspecte asemănătoare şi în oraşele din provincie, lucru con­statat cu prilejul campionatelor na­­ţionale de juniori din anul trecut. Comportarea juniorului Tuloş Adrian (C.C.R.) câştigătorul con­cursului, a fost deosebit de bună. El a arătat un nivel tehnic ridicat şi cunoştinţe tactice avansate, reu­şind să dispună de adversari cu sti­luri de joc diferite. Cu un antre­nament metodic şi continuu, el este susceptibil de mari progrese. După surprinzătoarea victorie a, micuţei Kati Roşianu (C.C.A.) în, vârstă de 13 ani asupra Sandei B**I,­tărescu (B.R.P.R.), si in urma ne­ prezentării Julietei Namian (B. R. L .­), finala la fete s’a disputat intre surorile Kati şi Eta Roşianu (C.C.A.). După un joc fosrte frumos a în­vins Eta Roşianu. Remarcabilă est­e deasemenea şi comportarea juniorului Slapoiu (B.R.P.R.) care s’a clasat al doilea, dispunând de adversari de valoare.

Next