Sportul Popular, iulie 1950 (Anul 6, nr. 1695-1709)

1950-07-01 / nr. 1695

Pag. S'** Foarte mulţi tineri şi vârstnici care au locuit sau locuiesc pe malurile ape- Iţ curgătoare sau la mere, au j ivăţat Innotul pe o coastă. A- [est gen de înnot este stilul pre,rat al marinarilor care perea agitată irmoară cu mai uită eficacitate pe o coastă de\t pe piept (bras. voiniceşte iu omul) De bună seamă că notul pe o coastă este tot a* de sănătos şi frumos ca oricre fel de înnot. El asigură un stern respiratoriu echilibrat . î’itientpază in bună mă/ ,iră desvoltarea capacităţii toiice (coşul pieptului) şi asiurâ o armonică desvoltare a irpului omenesc Mu fi innotăm de lungă distanţă din ţara năştră au parcurs distanţe lunca innotul pe o coastă. Fosil campion de mare fond alcri. marmanul Spâna Teodora, stuaimente instructor la Conania a parcurs in Dunăre, 42 an. in acest stil noi nu recoandăm innotul pe o coastă , stil de şcoală dar publicăm cest articol pentru, uzul înnoitorilor care il practică. Prin■cest text ei, îşi vor îmbunătăţi clinica mişcării, putând astfel 3 concureze mai bine la treceea normelor pentru Complexul de Stat G.M.A. REDACŢIA ,SPORTUL POPULAR” INNOTUL PE O COASTA Tehnica mişcărilor In desenul nostru se arată mişcările pe care le face înnotătorul pe o coastă. Priviţi fiecare mişcare in parte, apoi analizaţi elementele deosebite ale acestor mişcări. Corpul este aşezat orizontal pe apă, pe coasta dreaptă sau pe coasta stângă. Braţul de jos, (aci şi mai departe se numeşte braţul „de jos” acel braţ pe care este culcat înnotătorul) Cu palma întoarsă in jos este întinsă înainte sub apă la adâncime de 0—15 cm. Braţul de sus (acea parte pe care înnotătorul nu este culcat) este uşor îndoit şi stă la suprafaţa apei. (vezi fig. a). In această poziţie braţul de jos începe vâslirea (fig.b), care se face de sus în jos în direcţia femurului (fig. e.). După terminarea vâslirei braţul relaxează, se îndoaie în articulaţia cotului, se duce cu mâna la piept şi sub apă, cu palma întoarsă în jos, se întinde înainte (fig. d, e). Pe când braţul de jos face vâslirea, braţul de sus iese din apă cu cotul înainte, se îndoaie în articulaţia cotului şi se mişcă repede înainte peste apă, la fel ca la craul. In acest timp corpul se întoarce puţin pe piept, braţul de sus se îndreaptă, se întinde şi se lasă în apă cu palma în jos, mâna înainte. Când braţul a intrat în apă şi s’a mai întins, începe vâslirea întorcând în acelaş timp corpul în poziţia iniţială. In tim- pul vâslirei cu braţul de sus cel de jos se întinde înainte (vezi fig. e.). La sfârşitul vâslirei cu braţul de sus începe inspiraţia prin gură, iar în momentul când se lasă în apă, se face expiraţia. La vinotul pe coastă, în momentul pregătitor, picioarele se despart lateral, piciorul de sus (stâng) se mişcă înainte, îndoindu-se în articulaţiile şoldului şi genunchiului, iar piciorul de jos (drept) este îndoit tare la genunchi şi se mişcă înapoi şi uşor în sus (vezi fig. c. d.). Din această poziţie a picioarelor, odată cu terminarea vâslirii cu braţul de sus, se face o mişcare repede de vâslire, în timpul căreia piciorul de sus începe să se deseroare simultan în articulaţiile genunchiului şi şoldului (vezi fig. d). Piciorul se îndreaptă mai repede în articulaţia genunchiului decât în articulaţia soldului şi din această cauză sfârşitul vâslirei se face cu piciorul deja îndreptat. In timpul vâslirei picioarele se strâng ca un cleşte.. Mişcările braţelor şi picioarelor trebuie să fie coordonate. învăţaţi mişcările după schema următoare, făcând la început exerciţiile în patru timpi. de 2. P. FIRSOV Apoi învăţaţi pe uscat mişcarea picioarelor culcat pe iarbă, apoi în apă, culcat la mal pe coasta dreaptă sau pe coasta stângă, sprijinindu-vă cu braţele de fund, sau ţinându-vă cu braţele de mal După ce vă obicinuiţi cu tehnica mişcarea picioarelor într-o poziţie statică (ţinându-vă cu braţele de mal, sau sprijinindu-vă de fund) treceţi la învăţarea aceleaşi tehnici insă în mişcare (ţinându-vă cu braţele de un obiect pentru râde o scândură, colac de salvare etc.). Odată cu mişcarea picioarelor ocupaţi-vă şi de respiraţie, cu expiraţia în apă. Innotul cu sprijinirea braţelor de obiecte plutitoare alternează cu învăţarea tehnicei mişcărilor cu picioarele la săritură, fără obiecte plutitoare, reţinând respiraţia după inspiraţie. La aceasta faceţi următoarele exerciţii! — stând în apă până la brâu, înclinaţi-vă la dreapta, intindeţi braţul drept în direcţia malului şi împingând uşor pe fund, reţinând respiraţia la inspiraţie aşezaţi-vă în apă în poziţie orizontală şi faceţi câteva mişcări de vâslire cu picioarele; — faceţi acelaş exerciţiu împingându-vă de la mal sau de partener; — faceţi acelaşi exerciţiu Karine în apă cu avânt. Toate aceste exerciţii se fac cursul a 3—4 lecţii. Începeţi şi învăţaţi tehnica mişcării cu un braţ, apoi cu ambele braţe, executând exerciţiile următoare: — stând pe mal cu picioarele despărţite înclinându-vă spre dreapta — se învaţă tehnica mişcărei numai cu braţul de jos. Apoi, în aceeaş poziţie, se învaţă mişcarea cu braţul de sus, la început în stilul simplificat (fără a scoate braţele din apă) şi mai târziu în stilul sportiv (scoţând braţele din apă); —■ în aceeaşi poziţie învăţaţi mişcarea coordonată a ambelor braţe în stilul simplificat şi în stilul sportiv. In aceeaşi râncâală aceste exerciţii se execută: — stând în apă până la brâu, înclinând corpul la dreapta şi atingând suprafaţa apei cu obrazul; — culcat în apă în poziţie statică (sprijinind picioarele de mal fără a scoate din apă braţul de sus, şi pe urmă scoţându-l; — culcat în apă, în mişcare (sprijinind picioarele de un obiect plutitor). In 3—4 lecţii învăţaţi mişcarea picioarelor coordonat cu respiraţia (ţinându-vă de scândură). Totodată, stând pe fund, învăţaţi mişcarea braţelor coordonat cu respiraţia. In 5—6 lecţii învăţaţi coordonarea mişcării picioarelor şi braţelor (fără a le scoate din apă. După săritură reţineţi respiraţia (câte 2—3 mişcări) apoi faceţi inspiraţie şi expiraţie. După aceasta, de îndată ce puteţi înnota pe coastă în stilul simplificat 10—15 metri, începeţi să învăţaţi stilul sportiv, cu scoaterea braţului de sus din apă. Dacă veţi face exerciţiile în această ordine, puteţi să învăţaţi tehnica înnotului pe coastă în 8— 10 lecţii şi să înnotaţi în acest stil 10—15 metri. Continuând să desăvârşiţi tehnica în următoarele 3-1 lecţii, înnotând pe etape scurte, şi permiţându-vă la finele fiecărei lecţii un înnot pe 25,50 şi 75 me-tri puteţi să vă pregătiţi în medie în 12—14 lecţii. ' Dacă folosiţi tehnica primitivă de înnot pe coastă, veţi concentra atenţia 1* primele lecţii la înnoiţi! cu scândura şi studiaţi cu atentei tehnica mişcării picioarelor. In următoarele 2—3 lecţii pe lângă vinotul numai cu picioarele adăugaţi vinotul pe distanţă scurtă cu coordonarea complectă a mişcărilor braţelor şi picioarelor. De altfel este foarte important să faceţi o pauză în mişcarea picioarelor în momentul când vâsleşte braţul de jos. Numai pe urmă, când braţul de sus este întins înainte, picioarele se despart şi apoi vâslesc, după care se odihnesc din nou. Trebue avut în vedere că uneori înnotătorul nu-şi poate însuşi tehnica corectă a mişcărilor stând pe o coastă, dar că o prinde foarte repede de îndată ce se întoarce pe coasta cealaltă. Când se învaţă stilul de înnot pe coastă, se produc foarte des următoarele greşeli: — vâslirea cu braţele se face moale, fără accelerare şi se termină înainte de vreme; — braţul de sus în timpul mişcării peste apă, e încordat, întors pe spate; — picioarele se duc în lături , fiind drepte, iar vâslirea însăşi i se execută încet de picioare şi se termină înainte de vreme. Intrecerea dintre colectivele de corespondenţi ale ziarului „Sportul Popular44 Întrecerea începută la 1 Iunie a.c. între colectivele de corespondenţi ale ziarului „Sportul Popular" în urma chemării la întrecere lansată de colectivul nostru de corespondenţi din Craiova, a început să-şi arate roadele, colectivele îmbunătăţindu-şi simţitor metodele de muncă. Odată cu începerea întrecerii, corespondenţele au oglindit mai viu realizările şi lipsurile din activitatea sportivă din ţară, dovedind în acelaş timp o creştere simţitoare a spiritului critic. Corespondenţii noştri se preocupă mai mult de popularizarea sportului in rândurile oamenilor mtricii de la oraşe şi sate, inei reptându-şi atenţia asupra obiectivelor întrecerii, arătând succesele obţinute în producţie în urma practicării sportului, fapt care a dus la o ameliorare a calităţii materialului trimis. Astfel, s-au evidenţiat în mod deosebit colectivele de corespondenți din Constanţa, Petroşani şi Bacău, care au răspuns la toate chemările ziarlui şi au dovedit multă iniţiativă ori trimiterea unor materiale de actualitate. De asemenea, colectivele de corespondenţi din Craiova, Iaşi, Brăila, Ipediaş, I. Severin, şi Talaia, merită să fie evidenţiate pentru modul cum şi-au dus la îndeplinire angajamentele luate. Trebue să remarcăm totuşi că tovarăşii din colectivul de corespondenţi de la T. Severin, deşi au fost criticaţi, continuă să neglijeze uneori calitatea materialului, dând importanţă mai mare cantităţii, spre deosebire de cei din Tulcea care şi-au însuşit critica îmbunătăţind cu mult calitatea materialului tri* Cu toate acesea, unele colective da corespondenţi mai au unde lipsuri destul de seriose. De pildă, corespondenţii din Oraviţa şi Reşiţa ne scriu sporadic, ne adâncind problemele şi nefolosind destul de temeinic ara criticii. Colectivele de cam -pondenţi din R. Vâlcea şi Vaslui au dovedit că nu sunt persistente în muncă, neglijând în ultimul timp activitatea lor iar cele din Deva, Focşani, Slatina, Tg. Jiu, nu acordă importanţa cuvenită activităţii lor de corespondenţi. Pentru ca întrecerea să atingă scopul propus este necesar c ei toate colectivele noastre de cores*pondenţi să-şi analizeze în mod autocritic activitatea desfăşurată de la 1 Iunie a.c. şi fană în pretezent şi să-şi continue munca punând mai mult accent pe conţinutul materialului, calitatea şi actualitatea lui. in acest ftui ei ver a nice un real folos mișcării de cultură fizică fi spori pe drutr nl făur rîi sportului de masse în Republica noastră. Înnoitei pe coastă făra a scoate braţele din apă Cei cari nu ştiu să înnoete pot începe cu cel mai simplu stil de înnotă pe coastă, fără a scoate din apă braţul de sus. La acest stil poziţia iniţială, mişcarea picioarelor şi a braţului de jos — sunt aceleaşi ca şi la imobil sportiv pe o coastă. Braţul de sus, după vâslire în apă, se îndoaie în articulaţia cotului şi se întinde înainte sure apă. In acest timp braţul de jos face vâslirea în apă. învăţarea tehni-cei tanstorii pe coastă. — In-—.are» ca şi la erau al se începe luând cunoştinţă de tehnica corectă a înnotului pe coastă după desen. fContinuare din Pag. la man, sportul este practicat numai de câteva eleve de la Şcoala tehnică profesională şi de la liceul de fete. La fabrica de zahăr Roman, nimeni nu se interesează de activitatea sportivă a muncitoarelor, dovedind astfel o atitudine nesănătoasă faţă de sarcinile trasate deotărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1949. Unele terenuri, săli şi instalaţii sportive au primit, cu toate că a apărut o decizie a Consiliului de Miniştri în această privinţă, o altă destinaţie decât cea iniţială. La întreprinderile Regionale" de Electricitate din Bucureşti, o sală de sport a fost transformată în ţireuri administrative. De asemenea, lipsuri încă destul de serioase mai sunt în munca de ridicare a nivelului politic şi ideologie al sportivilorieşiri. Unele colective sportive nu acordă importanţă muncii educative şi din această cauză unii sportivi au atitudini nesănătoase pe terenul de sport. Astfel, este cazul Clubului Sportiv Universitar « In.», unde din lipsa de preocupare pentru activitatea educativă, s-au neglijat pregătirile pentru complexul sportiv „Gala pentru muncă şi apărare“ iar jucătorii echipei de football s-au dedat la brutalităţi în roatcllurile pe care le-au susţinut. Pentru îndepărtarea acestor, lipsuri trebuie să se ducă o muncă temeinică şi organizată. Sarcina principală trebuie să fie aceia a unei cât mai largi atrageri a masselor de tineret în activitatea de cultură fizică şi sport. Colectivele au sarcina să pună un accent deosebit pe desvoltarea sporturilor de bază, a gimnasticei, atletismului, înţăturiui, schiului, voleiului, tirului, turismului, aviaţiei sportive, sporturilor nautice şi şahului. Preocuparea pentru o cât mai largă participare a oamenilor muncii la trecerea normelor complexului sportiv de Stat „Gata pentru muncă şi apărare“ trebuie să stea în centrul atenţiei colectivelor sportive. Să luptăm cu avânt pentru remedierea lipsurilor din activitatea sportivă, înzecindu-ne eforturile pentru a atrage cât mai mulţi oameni ai muncii spre sport, minunat mijloc de întărire fizică pentru îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat şi pentru apărarea scumpei noastre Patrii, Republica Populară Română ! Să îndepărtăm cât mai grabnic lipsurile din activitatea de cultură fizică și sport!