Sportul Popular, iulie 1950 (Anul 6, nr. 1695-1709)
1950-07-01 / nr. 1695
Boxul din R.P.R. va ocupa curând un joc de frunte în Europa Declaraţiile lui Nagy Lajos, arbitrul matchului R. P. R.-R. P. Bulgaria Matchul de box dintre reprezentativele R. P. R. şi R. P. Bulgaria, care s-a disputat Luni seară pe stadionul Republicii a fost condus — după cum se ştie — de arbitrul Lajos Nagy din Budapesta. Lajos Nagy ne-a declarat într-o convorbire pe care a avut-ocu unul dintre redactorii noştri că a rămas impresionat de celevăzute la Bucureşti. Gala în nocturnă, în bătaia reflectoarelor care scăldau în raze de turnind stadionul splendid pavoazat, a lăsat o vie impresie asupra arbitrului budapestan, care a fost deasemeni surprins de marele număr de spectatori prezenţi la această reuniune. Şi după cum ne-a mărturisit el textual: „La Budapesta nu s-a înregistrat încă niciodată până acum un număr atât de mare de spectatori la o întâlnire internaţională de box". In privinţa boxeurilor noştri pe care a avut ocazia să-i urmărească chiar de pe ring Lajos Nagy a ţinut să facă următoarele declaraţii : — „Boxul din Republica Populară Română s'a desvoltat enorm in ultimii ani. Acest progres face ca boxeurii români să conteze printre primii şi în intâlnirile internationale. După părerea mea "Victoria obţinută faţă de boxeurii din R. P. Bulgaria nu este întâmplătoare. Intre boxul practicat de reprezentanţii R. P. R. şi cei ai R. P. Bulgaria este o diferenţă categorică în favoarea boxului românesc. In această întâlnire concurenţii R. P. R. au fost mai rapizi, au avut vituri mai precise, s'ai dovedit a fi mai rezistenţi şi au arătat mai multă iniţiativă. Şi cel ce este poate şi mai important: boxeurii din R. P. R. au ,cai multă şcoală şi o rutină mai mare a matchurilor internaţionale. Or, acest fapt constitue — după mine — una din explicaţiile desvoltârii lor. Fără discuţie că mai sunt şi lipsuri. Astfel, o lipsă generală a boxeurilor romi sunt loviturile prea dese trimise cu palma deschisă. Se poate constata însă că se execută mai puţine atacuri cu capul decât la matchurile internaţionale anterioare. O altă greşală este aceea că boxeurii nu prea se apără, au o gardă deschisă. In locul paşilor înapoi ar trebui să se executa paşi laterali pentru a evita atacurile adversarului. In box iese victorios totdeauna acela care trimite mai multe lovituri reglementare. Se poate întâmpla deci, foarte uşor ca un concurent care priveşte matchul pe bază de „dau dar şi primesc“ cu toate că s-a luptat bine, să iasă învins, deoarece adversarul său cu o lovitură sau două bine plasate obţine un punctaj mai bun. In afară de aceasta leziunile care pot duce tot la pierderea matchului provin tot din loviturile primite în mod inutil. Dacă boxeurii români se vor desobişnui de greşelile mai sus enumărate, vor elimina şi celelalte lipsuri şi se vor pregăti şi de acum înainte în antrenamente serioase și metodice, atunci as putea spune că boxul din Republica Populară Română va ocupa in scurt timp un loc de frunte in Europa". Astfel a vorbit despre boxul nostru un arbitru neutru. Credem că toate acestea sunt juste. După cum a stabilit încă anterior div. Nagy, întâlnirea internaţională de la Varşovia la care au participat şi boxeurii sovietici, a însemnat un excelent prilej pentru descoltarea boxeurilor noştri. După tovarăşul Nagy Lajos, rezultatele experienţelor dobândite la Varşovia au fost vizibile şi la întâlnirea de luni. 70 de colective sportive în judeţul Mureş In urma unei munci bine organizate, Comitetul judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport- Mureş şi-a îndepliit , cu succes planul de constituire a colectivelor sportive din judeţ. In total până acum, s-au constituit 70 de colective sportive. ■Ultimul colectiv a fost constitut in comuna Pogaceaua-Mureş pe lângă Gospodăria Agricolă Colectivă „Partizanul”. Această reuşită se datoreşte atât strânsei colaborări dintre Comitetul Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport Mureş şi organizaţiile de masse, care au sprijinit din toate puterile această acţiune, cât şi mulţumită ajutorului colectivelor sportive din oraşe care au trimis echipe sportive mode la ţară. Exemplul Comitetului judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport Mureş, trebue urmat şi de celelalte judeţene din ţara noastră căci numai prin felul acesta vom putea asigura o bună desvoltare a sportului in rândul tăierilor țărani muncitori. î.MU MAIER Corespondent . Pag. 3-a H \ Prin deplasările echipelor Ynodel numărul sportivilor la sate ,°jMrjl^Qp$MWi Csirai al Partidului Muncitoresc Român şi a Consiliului de Miniştri al R.P.R., publicată la 25 Mai a.c. pune in faţa tuturor oamenilor muncii din {ara noastră cea mai importantă sarcină actuală: strângerea la timp şi fără risipă a recoltei. Pe întreg cuprinsul ţării oamenii munci au pornit cu avânt la îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărire, reuşind să asigure condiţiunile materiale optime pentru a porni în bătălia strângerii recoltei. Printre muncitorii care desfăşoară o activitate Intensă in campania de strângere a recoltei se găsesc numeroşi sportivi, care s’au deplasat în mijlocul ţărănimii muncitoare, organizaţi în echipe sportive model, atât pentru a da ajutor la repararea uneltelor cât şi pentru popularizarea sportului. DEMONSTRAŢII DE MOTOCICLISM ŞI CĂLĂRIE Astfel, echipe sportive model din Constanţa s-au deplasat în rândul muncitorilor de la Gospodăria Agricolă de Stat din comuna Vadul, unde au disputat jocuri de volei şi football care au fost urmărite cu mult interes de către ţăranii muncitori. In comuna Silişte, echipele „Flamura Roşie-Textila" şi „Flamura Roşie-Imbrăcăminte” din Constanţa, au disputat un joc de football. Exemplul lor a fost urmat de echipele C.S.U. şi Locomotiva C.F.R., care au făcut o demonstraţie de football în comuna Dulgheru. Deosebit de impresionantă a fost demonstraţia de motociclism făcută de sportivii constănţeni la Gospodăria Agricolă de Stat Moşneni, care a fost urmărită de un numeros public înşiruit pe traseu. Pentru a populariza complexul sportiv de Stat G.M.A., membrii colectivului sportiv sătesc din Grigoreni-Bacău, au luat frumoasa iniţiativă de a se deplasa în comunele apropiate, Câmpeni şi Pustianu, unde s’a arătat tinerilor ţărani muncitori importanţa Complexului sportiv de Stat G.M.A. iar echipele sportive model au demonstrat unele din probele complexului sportiv. Din iniţiativa Comitetului Judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport Dorohoi, în comunele Sibieni şi Săveni au avut loc frumoase demonstraţii de călărie ale echipelor model. URMAREA UNEI DEMONSTRAŢII: UN NOU COLECTIV SPORTIV Cu ocazia înfiinţării Gospodăriei Agricole Colective din comuna Dumeşti-Iaşi, la care au participat cu mult entuziasm şi muncitori din Iaşi, membrii colectivului sportiv „Flamura Roşie- Victoria” au cinstit acest eveniment prin demonstraţii reuşite de gimnastică la paralele şi bare fixe, precum şi exerciţii de haltere. Impresionaţi de frumuseţea acestor demonstraţii, membrii Gospodăriei Agricole Colective au hotărît să înfiinţeze şi ei un colectiv sportiv, luându-şi angajamentul să dea o viaţă nouă şi activităţii sportive. Alături de muncitorii de la oraşe, un sprijin preţios în popularizarea sportului îl dau ostaşii Armatei Republicii noastre. Cu o deosebită dragoste, ostaşii din Roman au mers în mijlocul ţărănimii muncitoare din comunele Poenari, Sogna şi Bârzeşti, unde s’au întrecut alături de ţăranii muncitori la probele de atletism necesare obţinerii Insignei G.M.A. Totodată ei au făcut demonstraţii de box şi volei. UCENICII POPULARIZEAZĂ OINĂ... • Dela petrolifera „Muntenia”Moreni, un grup de ucenici care au prins dragoste de jocul nostru naţional — oină •—■ s’au deplasat in comunele Diţeşti, unde au prezentat un joc de oină. Demonstraţa a avut loc după matchul de football dintre echipele comunelor Diţeşti şi Nedelea. Este de remarcat faptul că tineretul din comună a urmărit îndeaproape bezele jocului de oină, răsplătind cu vii aplauze eforturile ucenicilor. ...IAR PIONIERII, GIMNASTICA In fiecare Duminică, grupuri de pionieri din Cerna Vodă se îndreaptă spre satele învecinate, unde prin demonstraţii de gimnastică trezesc în rândul tinerilor ţărani muncitori dragostea pentru practicarea sporturilor, în special pentru gimnastică, una din probele obligatorii ale complexului G.M.A. Faptul acesta constitue un frumos exemplu de felul cum p oiferii Republicii noastre ştiu să îmbine învăţătura cu activitatea sportivă, exemplu care trebue urmat de detaşamentele noastre de pionieri. Munca tinerilor sportivi plecaţi la ţară cu echipele model nu rămâne fără rezultate. Fiecare deplasare înseamnă un nou număr de tineri ţărani muncitori atraşi in activitatea de cultură fizică şi sport, un număr tot mai mare de tineri care se pregătesc pentru o muncă de înaltă productivitate, pentru apărarea Patriei. p®sffş€ B. C. U, „M. EW,’£3CU“ LRSSSJSiS-■ Aceste tinere ţărance muncitoare sunt componentele echipei de volei din comuna Luduş-Sibiu. Mulţumită echipelor model care au ezitat des comuna şi le-au împărtăşit din experienţa lor, această rechipă a devenit campioana judeţenei Sibiu, în cadrul campionatului de volei al R.P.R. hotarârea Comitetului Executiv al Confederaţiei Generale cu privire la organizarea adunărilor generale In vederea analizării activităţii desfăşurate de sindicate în primul semestru al anului, Comitetul Executiv al Confederaţiei Generale a Muncii hotărăşte următoarele: ‘ 1. In cursul lunii Iulie se vor tine adunări generale în toate întreprinderile şi instituţiile, în care comitetele de sindicat, de întreprindere şi de instituţie vorda rapoarte de activitate pe perioada 1 Ianuarie—30 Iunie 1950. Rapoartele vor trebui să oglindească activitatea desfăşurată de sindicate pentru aplicarea liniei Partidului în lupta pentru Îndeplinirea şi depăşirea Planului de Stat pe primul semestru al anului 1950, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii, precum şi felul cum s-a îndeplinit contractul colectiv în primele trei luni de la semnarea lui. I In cadrul adunărilor generale comitetele de sindicat şi de întreprindere vor prezenta şi dăride seamă materiale pe acela? Interval de timp. Darea de seamă materială va f însoţită de raportul Comisiei cenzori. 2. Adunarea generală se va convoca în felul următor: a) Cu cel puţin o săptămână înainte, se va afişa în toate secţiile, în club, în colţurile roşii ale întreprinderii, ziua, ora şi sala unde se va ţine adunarea generală. b) In întreprinderile cu mai puţin de 1.000 muncitori şi funcţionari vor fi convocaţi toţi muncitorii şi funcţionarii; d In întreprinderile cu peste 1 000 de muncitori şi funcţionari, vor fi aleşi delegaţi, ţinând seama ca toate secţiile şi unităţile mai importante ale întreprinderii să fie cât mai bine reprezentate. In întreprinderile în care se lucrează în schimburi, se vor alege delegaţii secţiilor şi pe schimburi. 3. Organele sindicale trebue să acorde o deosebită atenţie pregătirii temeinice a adunărilor generale şi în mod special întocmirii cu grijă a rapoartelor de activitate. Raportul va analiza un spirit critic şi autocritic întreaga activitate sindicală în legătură cu aplicarea în viaţă a nouilor contracte colective, organizarea întrecerii socialiste, sprijinirea muncitorilor în însuşirea metodelor înaintate de muncă, activitatea culturală şi politică desfăşurată de sindicat, precum şi munca depusă de sindicat în direcţia îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă ale muncitorilor şi funcţionarilor. 4. Organele sindicale au datoria să asigure desfăşurarea adunărilor generale în spiritul democraţiei muncitoreşti, creind condiţiile necesare ca fiecare muncitor şi funcţionar să-şi spuie deschis părerea despre felul cum a dus munca comitetul sindicatului, de întreprindere, de instituţie, precum şi fiecare din membrii săi şi să arate cu curaj lipsurile muncii sindicale şi administrative. Organele sindicale din întreprinderi trebue să facă din adunările generale o tribună a criticii şi autocriticii o adevărată şcoală de educare a masei. Adunările generale trebue să devină un mijloc important de atragere a muncitorilor şi funcţionarilor organizaţi în sindicate, la luarea hotărîrilor, ridicând prin aceasta simţul de răspundere al masei faţă de activitatea şi sarcinile sindicatelor. Desvoltând şi lărgind democraţia muncitorească, adunările generale trebue să devină mijlocul principal al controlului masei asupra activităţii organelor sindicale. 5. Adunările generale vor lua hotărîri în scris, pe baza cărora comitetele sindicale respective își vor desfășura activitatea până la viitoarea adunare generală. Hotărîrea va cuprinde măsuri și angajamente concrete cu privire la intensificarea întrecerii socialiste în cinstea celui de al doilea Congres Mondial al Partizanilor Păcii, pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe al doilea semestru şi sarcinile sindicatului în legătură cu îmbunătăţirea continuă a condiţiilor de muncă şi de trai ale oamenilor muncii. 6. In întreprinderile unde rapoartele de activitate au fost expuse în faţa delegaţilor, se vor organiza plenare pe secţii sau ateliere, unde delegaţii vore, prelucra cu cei ce i-au ales, felul cum a decurs adunarea generală şi hotărîrile luate de aceasta. Uniunile trebue să îndrumeze şi să sprijine sindicatele în organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale la un nivel ideologic şi politic ridicat, să ajute sindicatele să transforme aceste adunări generale într’un mijloc de educare comunistă a maselor; să instruiască conducerile sindicale din întreprinderi şi instituţii, asupra caracterului deosebit al acestor adunări generale faţă de cele din trecut. 8. Consiliile Sindicale Judeţene, ca organ coordonator al muncii sindicale pe plan local şi judeţean, au sarcina să ajute sindicatele în pregătirea şi desfăşurarea adunărilor generale, organizând un sistematic schimb de experienţă în această muncă. Organele sindicale supunându-şi activitatea discuţiei critice a maselor din adunările generale, îşivor întări legătura cu masele, îşi vor câştiga pe deplin încrederea lor şi vor contribui la îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa clasei muncitoare, în lupta pe care o ducem sub conducerea Partidului Muncitoresc Român, pentru construirea socialismului în Patria noastră, a Muncii din 28 Iunie 1950 In cursul lunii Iulie 1950