Sportul Popular, iulie 1950 (Anul 6, nr. 1695-1709)

1950-07-01 / nr. 1695

Boxul din R.P.R. va ocupa curând un joc de f­run­te în Europa Declaraţiile lui Nagy Lajos, arbitrul matchului R. P. R.-R. P. Bulgaria M­atchul de box dintre repre­zentativele R. P. R. şi R. P. Bulgaria, care s-a dis­putat Luni seară pe stadionul Republicii a fost condus — după cum se ştie — de arbitrul Lajos Nagy din Budapesta. Lajos Nagy ne-a declarat în­­tr-o convorbire pe care a avut-o­­cu unul dintre redactorii noştri că a rămas impresionat de cele­­văzute la Bucureşti. Gala în nocturnă, în bătaia re­flectoarelor care scăldau în raze de t­urnind stadionul splendid pavoazat, a lăsat o vie impresie asupra arbitrului budapestan, care a fost deasemeni sur­prins de marele număr de spectatori prezenţi la această reu­niune. Şi după cum ne-a mărtu­risit el textual: „La Budapesta nu s-a înregistrat încă niciodată până acum un număr atât de mare de spectatori la o întâlnire interna­ţională de box". In privinţa boxeurilor noştri pe care a avut ocazia să-i urmărea­scă chiar de pe ring Lajos Nagy a ţinut să facă următoarele decla­raţii : — „Boxul din Republica Popu­lară Română s'a desvoltat enorm in ultimii ani. Acest progres face ca boxeurii români să conteze printre primii şi în intâlnirile in­ternationale. După părerea mea "Victoria obţinută faţă de boxeurii din R. P. Bulgaria nu este în­tâmplătoare. Intre boxul practicat de repre­zentanţii R. P. R. şi cei ai R. P. Bulgaria este o diferenţă catego­rică în favoarea boxului rom­â­­n­esc. In această întâlnire concu­renţii R. P. R. au fost mai rapizi, au avut vituri mai precise, s'ai­ dovedit a fi mai rezistenţi şi au arătat mai multă iniţiativă. Şi cel ce este poate şi mai important: boxeurii din R. P. R. au ,c­ai multă şcoală şi o rutină m­ai mare a matchurilor internaţionale. Or, acest fapt constitue — după mine — una din explicaţiile desvoltâ­rii lor. Fără discuţie că mai sunt şi lipsuri. Astfel, o lipsă generală a boxeurilor rom­­i sunt loviturile prea dese trimise cu palma des­chisă. Se poate constata însă că se execută mai puţine atacuri cu capul decât la matchurile interna­ţionale anterioare. O altă greşală este aceea că boxeurii nu prea se apără, au o gardă deschisă. In locul paşilor înapoi ar trebui să se executa paşi laterali pentru a evita atacurile adversarului. In box iese victorios totdeauna acela care trimite mai multe lovituri re­glementare. Se poate întâmpla deci, foarte uşor ca un concurent care priveşte matchul pe bază de „dau dar şi primesc“ cu toate că s-a luptat bine, să iasă învins, de­oarece adversarul său cu o lovi­tură sau două bine plasate obţine un punctaj mai bun. In afară de aceasta leziunile care pot duce tot la pierderea matchului provin tot d­in loviturile primite în mod inu­til. Dacă boxeurii români se vor desobişnui de greşelile mai sus enumărate, vor elimina şi cele­lalte lipsuri şi se vor pregăti şi de acum înainte în antrenamente serioase și metodice, atunci as pu­tea spune că boxul din Republica Populară Română va ocupa in scurt timp un loc de frunte in Europa". Astfel a vorbit despre boxul nostru un arbitru neutru. Credem că toate acestea sunt juste. După cum a stabilit încă anterior div. Nagy, întâlnirea internaţională de la Varşovia la care au partici­pat şi boxeurii sovietici, a însem­nat un excelent prilej pentru des­­coltarea boxeurilor noştri. După tovarăşul Nagy Lajos, re­zultatele experienţelor dobândite la Varşovia au fost­ vizibile şi la întâlnirea de luni. 70 de colective sportive în judeţul Mureş In urm­a unei munci bine or­ganizate, Comitetul judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport- Mureş şi-a îndepl­iit , cu succes planul de constituire a colecti­velor sportive din judeţ. In total până acum, s-au con­stituit 70 de colective sportive. ■Ultimul colectiv a fost constitu­t in comuna Pogaceaua-Mureş pe lângă Gospodăria Agricolă Co­lectivă „Partizanul”. Această reuşită se datoreşte atât strânsei colaborări dintre Comitetul Judeţean pentru Cul­tură Fizică şi Sport Mureş şi organizaţiile de masse, care au sprijinit din toate puterile acea­stă acţiune, cât şi mulţumită aju­torului colectivelor sportive din oraşe care au trimis echipe spor­tive mode­ la ţară. Exemplul Comitetului judeţean pentru Cultură Fizică şi Sport Mureş, trebue urmat şi de cele­lalte judeţene din ţara noastră căci numai prin felul acesta vom putea asigura o bună desvoltare a sportului in rândul tăierilor țărani muncitori. î.M­­U MAIER Corespondent . Pag. 3-a H \ Prin deplasările echipelor Ynodel numărul sportivilor la sate ,°jMrjl^Qp$MWi Cs­irai al Partidului Muncito­resc Român şi a Consiliu­lui de Miniştri al R.P.R., publi­cată la 25 Mai a.c. pune in faţa tuturor oamenilor muncii din {ara noastră cea mai importantă sar­cină actuală: strângerea la timp şi fără risipă a recoltei. Pe întreg cuprinsul ţării oame­nii munci au pornit cu avânt la îndeplinirea sarcinilor trasate de Hotărire, reuşind să asigure con­­diţiunile materiale optime pen­tru a porni în bătălia strângerii recoltei. Printre muncitorii care desfă­şoară o activitate Intensă in campania de strângere a recoltei se găsesc numeroşi sportivi, care s’au deplasat în mijlocul ţărănimii muncitoare, organizaţi în echipe sportive model, atât pentru a da ajutor la repararea uneltelor cât şi pentru populariza­rea sportului. DEMONSTRAŢII DE MOTOCI­­CLISM ŞI CĂLĂRIE Astfel, echipe sportive model din Constanţa s-au deplasat în rândul muncitorilor de la Gospo­dăria Agricolă de Stat din comu­na Vadul, unde au disputat jocuri de volei şi football care au fost urm­ărite cu mult interes de către ţăranii muncitori. In comuna Silişte, echipele „Flamura Roşie-Textila" şi „Fla­mura Roşie-Imbrăcăminte” din Constanţa, au disputat un joc de football. Exemplul lor a fost urmat de echipele C.S.U. şi Locomotiva C.F.R., care au făcut o demon­straţie de football în comuna Dulgheru. Deosebit de impresionantă a fost demonstraţia de motociclism­ făcută de sportivii constănţeni la Gospodăria Agricolă de Stat Moş­neni, care a fost urmărită de un numeros public înşiruit pe tra­seu. Pentru a populariza complexul sportiv de Stat G.M.A., membrii colectivului sportiv sătesc din Grigoreni-Bacău, au luat fru­moasa iniţiativă de a se deplasa în comunele apropiate, Câmpeni şi Pustianu, unde s’a arătat tine­rilor ţărani muncitori importanţa Complexului sportiv de Stat G.M.A. iar echipele sportive mo­del au demonstrat unele din pro­­bele complexului sportiv. Din iniţiativa Comitetului Jude­ţean pentru Cultură Fizică şi Sport Dorohoi, în comunele Si­­bieni şi Săveni au avut loc fru­moase demonstraţii de călărie ale echipelor model. URMAREA UNEI DEMON­STRAŢII: UN NOU COLECTIV SPORTIV Cu ocazia înfiinţării Gospodă­riei Agricole Colective din comu­na Dumeşti-Iaşi, la care au par­ticipat cu mult entuziasm şi muncitori din Iaşi, membrii co­lectivului sportiv „Flamura Roşie- Victoria” au cinstit acest eveni­ment prin demonstraţii reuşite de gimnastică la paralele şi bare fixe, precum şi exerciţii de hal­tere. Impresionaţi de frumuseţea ace­stor demonstraţii, membrii Gos­podăriei Agricole Colective au ho­­tărît să înfiinţeze şi ei un co­lectiv sportiv, luându-şi angaja­mentul să dea o viaţă nouă şi ac­tivităţii sportive. Alături de muncitorii de la ora­şe, un sprijin preţios în populari­zarea sportului îl dau ostaşii Ar­matei Republicii noastre. Cu o deosebită dragoste, ostaşii din Roman au mers în mijlocul ţără­nimii muncitoare din comunele Poenari, Sogna şi Bârzeşti, unde s’au­ întrecut alături de ţăranii muncitori la probele de atletism necesare obţinerii Insignei G.M.A. Totodată ei au făcut demonstraţii de box şi volei. UCENICII POPULARIZEAZĂ OINĂ... • Dela petrolifera „Muntenia”­­Moreni, un grup de ucenici care au prins dragoste de jocul nostru naţional — oină •—■ s’au deplasat in comunele Diţeşti, un­de au prezentat un joc de oină. Demonstraţa a avut loc după matchul de football dintre echi­pele comunelor Diţeşti şi Nede­­lea. Este de remarcat faptul că tineretul din comună a urmărit îndeaproape bezele jocului de oină, răsplătind cu vii aplauze eforturile ucenicilor. ...IAR PIONIERII, GIMNASTICA In fiecare Duminică, grupuri de pionieri din Cerna Vodă se în­dreaptă spre satele învecinate, unde prin demonstraţii de gim­nastică trezesc în rândul tineri­lor ţărani muncitori dragostea pentru practicarea sport­urilor, în special pentru gimnastică, una din probele obligatorii ale com­plexului G.M.A. Faptul acesta constitue un fru­mos exemplu de felul cum p­ oi­fe­­rii Republicii noastre ştiu să îm­bine învăţătura cu activitatea sportivă, exemplu care trebue ur­mat de detaşamentele noastre de pionieri. Munca tinerilor sportivi plecaţi la ţară cu echipele model nu ră­mâne fără rezultate. Fiecare deplasare înseamnă un nou număr de tineri ţărani muncitori atraşi in activitatea de cultură fizică şi sport, un număr tot mai mare de tineri care se pregătesc pentru o muncă de înaltă productivitate, pentru apă­rarea Patriei. p®sffş€ B. C. U, „M. EW,’£3CU“ LRS­SSJSiS-­­■ Aceste tinere ţărance muncit­oare sunt componentele echipei de volei din comuna Luduş-Sibiu. M­ulţumită echipelor model care au ezitat des comuna şi le-au împă­rtăşit din experienţa lor, această rechipă a devenit campioana jude­ţenei Sibiu, în cadrul campionatu­lui de volei al R.P.R. h­otarârea Comitetului Executiv al Confederaţiei Generale cu privire la organizarea adunărilor generale­ ­ In vederea analizării activită­ţii desfăşurate de sindicate în primul semestru al anului, Co­mitetul Executiv al Confedera­ţiei Generale a Muncii hotă­­răşte următoarele: ‘ 1. In cursul lunii Iulie se vor tine adunări generale în toate întreprinderile şi instituţiile, în care comitetele de sindicat, de întreprindere şi de instituţie vor­­da rapoarte de activitate pe pe­rioada 1 Ianuarie—30 Iunie 1950. Rapoartele vor trebui să o­­­­glindească activitatea desfăşura­tă de sindicate pentru aplicarea liniei Partidului în lupta pentru Îndeplinirea şi depăşirea Planu­lui de Stat pe primul semestru al anului 1950, pentru îmbunăt­­­­ăţirea condiţiilor de viaţă ale oamenilor muncii, precum şi felul cum s-a îndeplinit con­tractul colectiv în primele trei luni de la semnarea lui. I In cadrul adunărilor generale comitetele de sindicat şi de în­treprindere vor prezenta şi dări­­de seamă materiale pe acela? Interval de timp.­­ Darea de seamă materială va f însoţită de raportul Comisiei cenzori. 2. Adunarea generală se va convoca în felul următor: a) Cu cel puţin o săptămână înainte, se va afişa în toate sec­ţiile, în club, în colţurile roşii ale întreprinderii, ziua, ora şi sala unde se va ţine adunarea generală. b) In întreprinderile cu mai puţin de 1.000 muncitori şi func­ţionari vor fi convocaţi toţi muncitorii şi funcţionarii; d­ In întreprinderile cu peste 1 000 de muncitori şi funcţionari, vor fi aleşi delegaţi, ţinând sea­ma ca toate secţiile şi unităţile mai importante ale întreprin­derii să fie cât mai bine repre­zentate. In întreprinderile în care se lucrează în schimburi, se vor a­­lege delegaţii secţiilor şi pe schimburi. 3. Organele sindicale trebue să acorde o deosebită atenţie pregătirii temeinice a adunări­lor generale şi în mod special în­tocmirii cu grijă a rapoartelor de activitate. Raportul va analiza un spirit critic şi autocritic întreaga acti­vitate sindicală în legătură cu aplicarea în viaţă a nouilor con­tracte colective, organizarea în­trecerii socialiste, sprijinirea muncitorilor în însuşirea meto­delor înaintate de muncă, acti­vitatea culturală şi politică des­făşurată de sindicat, precum şi munca depusă de sindicat în direcţia îmbunătăţirii condiţiilor de muncă şi de viaţă ale mun­citorilor şi funcţionarilor. 4. Organele sindicale au dato­ria să asigure desfăşurarea adu­nărilor generale în spiritul de­mocraţiei muncitoreşti, creind condiţiile necesare ca fiecare muncitor şi funcţionar să-şi spu­­ie deschis părerea despre felul cum a dus munca comitetul sindicatului, de întreprindere, de instituţie, precum şi fiecare din membrii săi şi să arate cu curaj lipsurile muncii sindicale şi administrative. Organele sindicale din între­prinderi trebue să facă din adu­nările generale o tribună a cri­ticii şi autocriticii o adevărată şcoală de educare a masei. Adunările generale trebue să devină un mijloc important de atragere a muncitorilor şi func­ţionarilor organizaţi în sindicate, la luarea hotărîrilor, ridicând prin aceasta simţul de răspundere al masei faţă de activitatea şi sarcinile sindicatelor. Desvoltând şi lărgind demo­craţia muncitorească, adunări­le generale trebue să devină mijlocul principal al controlului masei asupra activităţii organe­lor sindicale. 5. Adunările generale vor lua hotărîri în scris, pe baza căro­ra comitetele sindicale respecti­ve își vor desfășura activitatea până la viitoarea adunare ge­nerală. Hotărîrea va cuprinde măsuri și angajamente concrete cu pri­vire la intensificarea întrecerii socialiste în cinstea celui de al doilea Congres Mondial al Par­tizanilor Păcii, pentru realizarea şi depăşirea Planului de Stat pe al doilea semestru şi sarcinile sindicatului în legătură cu îm­bunătăţirea continuă a condiţii­lor de muncă şi de trai ale oa­menilor muncii. 6. In întreprinderile unde ra­poartele de activitate au fost expuse în faţa delegaţilor, se vor organiza plenare pe secţii sau ateliere, unde delegaţii vore, prelucra cu cei ce i-au ales, fe­lul cum a decurs adunarea ge­nerală şi hotărîrile luate de a­­ceasta. Uniunile trebue să îndru­meze şi să sprijine sindicatele în organizarea şi desfăşurarea adunărilor generale la un nivel ideologic şi politic ridicat, să a­­jute sindicatele să transforme aceste adunări generale într’un mijloc de educare comunistă a maselor; să instruiască condu­cerile sindicale din întreprin­deri şi instituţii, asupra carac­terului deosebit al acestor adu­nări generale faţă de cele din trecut. 8. Consiliile Sindicale Judeţe­ne, ca organ coordonator al muncii sindicale pe plan local şi judeţean, au sarcina să aju­te sindicatele în pregătirea şi desfăşurarea adunărilor genera­le, organizând un sistematic schimb de experienţă în această muncă. Organele sindicale supunân­­du-şi activitatea discuţiei critice a maselor d­in adunările genera­le, îşi­­vor întări legătura cu masele, îşi vor câştiga pe deplin încrederea lor şi vor contribui la îndeplinirea sarcinilor ce stau în faţa clasei muncitoare, în lupta pe care o ducem sub con­ducerea Partidului Muncitoresc Român, pentru construirea so­cialismului în Patria noastră,­­ a Muncii din 28 Iunie 1950 In cursul lunii Iulie 1950

Next