Sportul Popular, februarie 1951 (Anul 7, nr. 1809-1824)
1951-02-01 / nr. 1809
Pa®. 2-a Un aspect de la deschiderea festivă a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă. Defilează studenţii sportivi din R.P. Bulgaria şi R. Cehoslovacă. Ansambluri artistice din Oraşul Stalin la cabana sportivilor POIANA STALIN, 31. (prin telefon de la trimişii speciali „Agerpres“). „ Oamenii muncii din Oraşul Stalin sunt mândri că în imediata apropiere a oraşului lor se desfăşoară una din cele mai măreţe manifestări tinereşti închinate luptei pentru pace. Marţi seara, în sala de festivităţi a cabanei-hotel, oamenii muncii din Oraşul Stalin au trimis două ansambluri artistice prin care să facă cunoscut prietenilor sosiţi din atâtea ţări, frumuseţea şi pitorescul cântecelor şi dansurilor româneşti. Cu o deosebită atenţie au fost urmărite dansurile româneşti executate de echipa Sindicatului P.T.T. şi mai ales jocul românesc „Brâu!“, care a reuşit să entuziasmeze în mod deosebit pe cei prezenţi, stârnind ropote de aplauze. Orchestra de mandoline a uzinelor „Sovromtractor“ a executat cântece populare din diferite ţări, melodii populare sovietice şi româneşti, valsuri tiroleze, polca şi alte melodii minunate, care au fost îndelungat aplaudate. La Poiana Stalin au sosit 5 patinatori cehoslovaci POIANA STALIN, 31. (Prin telefon de la trimișii speciali „Agerpres"). — In cursul zilei de Miercuri a sosit la Poiana Stalin, pentru a participa la Jocurile Mondiale Universitare de iarnă, grupul de patinatori cehoslovaci care au vizitat recent Uniunea Sovietică. In fruntea patinatorilor cehoslovaci se află campioana mondială universitară şi campioana R. Cehoslovace de patinaj artistic, Dagmar Lerehova şi campionul R. Cehoslovace Zdenek Fikar. Mai fac parte din lot: Iarmila Konigova, Tania Vimetalova şi Kutina Miroslav (patinaj artistic), precum şi L. Ganzlikova (patinaj viteză). La sosire, doctorul Puskac, conducătorul lotului de patinatori cehoslovaci, a făcut următoarea declaraţie: „In cursul vizitei noastre in U.R.S.S., patinatorii noştri au făcut pe stadionul ,,Dinamo“ din Moscova o serie de demonstraţii care s-au bucurat de un frumos succes. Totodată, noi am avut minunatul prilej de a face un rodnic schimb de experienţe cu antrenorii şi maeştrii patinajului sovietic. Colaborarea noastră cu antrenorii sovietici a făcut ca noi să obţinem un mare succes la Moscova, fapt pentru care am fost solicitaţi din nou în U.R.S.S., după terminarea Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă“. La noi nu pot face sport decât cei care au bani să-şi cumpere materialele necesare" printre problemele care si intereseazâ în cea mai mare măsură de studenţii sportivi participanti la Jocurile Mondiale Universitare de iarnă şi la Tabăra internaţională de sporturi de iarnă a U.I.S. este progresul mişcării de cultură fizică şi sport din tara noastră si — mai *^es — posibilităţile de practicare a sportului ce start la dispoziţia studenţilor dela noi. Studenţii din ţările înrobite imperialiştilor au rămas impresio» »aiî de importanţa ce se acordă culturii fizice si sportului în tara noastră si de sprijinul pe care Partidul si Guvernul nostru îl acordă acestei activităţi, care este considerată o problemă de Stat. Alta este, însă, situaţia in ţările lor. Studentul beltian William urmează facultatea de Medicină a Universităţii din Gand. Vorsbind despre organizarea sportului universitar din Belgia, el ne-a declarat: . In Belgia sunt patru universităţi şi în fiecare, studenţii au organizat pentru a putea practica sportul. La început, activitatea sportivă studenţească era condusă de Federaţia Studenţilor Belgieni dar din cauza dificultăţilor ivite, studenţii sportivi au cerut să se creeze o ordanizaţie separată şi astfel a luat naştere Federaţia Sportivă Universitară din Belgia. in pre-izent, activitatea sportivă din fiecare universitate dispune dar fonduri proprii care sunt realizate prin taxa specială pe care fiecara student o plăteşte la un""0111 de an universitar. — „Principalele competiţii studentesti sunt campionatele pe facultăţi si pe universităţi. In aceste campionate învind, — după cum este si natural. — universitătile mai bogate care sunt mai bine înzestrate cu materialele necesare. Lipia de terenuri sportive, insă, frânează în mare măsură activitatea sportivă universitară din tara noastră. „Avem si o facultate de educatie fizică însă absolvenţii nu au asigurat locul de muncă, astfel încât de cele mai multe ori ei trebue să se întreţină muncind în alt domeniu decât cei pentru care se predaţiseră în facultatea absolvită. ..Am avut ocazia să constat — a continuat tânărul student belgian William — marea diferentă care există intre sportul universitar din tara noastră si cel din Republica Populară Română. In timp ce Guvernul tării mele priveste sportul ca o chestiune ruptă de ceea ce ne frăsantă, la voi sportul este o problemă de Stat strâns legată de toate celelalte activităţi si el se bucură de tot sprijinul din partea Statului" Văzând marile realizări pe tărâm sportiv din R.P.R., studentul finlandez Pariane , secretarul Asociaţiei Academice Sportive Finlandeze, îşi aduce aminte de felul în care studenţii fac sport în ţara sa. ..Asociaţia Sportivă Academică Finlandeză — ne a declarat el — numără 15.000 de membri, dintre care însă, nu pot face sport decât vreo 2000. Principalele sporturi practicate de studenții finlandezi în timpul iernii sunt schiul flond si sărituri, si sportul numit iääpaUo, un fel de Hochei pe duiară. In săli se joacă in speciali baschet si tenis. Vara noi facem atletică uşoară si pesa palla sportul nostru naţional, si suntem mândri de faptul că noi, studentii suntem in primele rânduri ale celor care popularizează acest sport. ..Cele mai importante competiţii sportive studentesti sunt Campionatele Academice ale Finlandei, la care participă mai ales studenţii din Helsinki, unde învaţă 65 la sută din toţi studenţii finlandezi. Multi dintre studenţii noştri deţin o serie de rezultate foarte buna pe plan International. Astfel, Puronen a ocupat locul III la săritura cu prăjina in Campionatele Europene de la Bruxelles din 1950. Back este campionul finlandez la 400 m. plat. Vainio Pauli — care concurează acum la Jocurile Mondiale Universitare de iarnă — este unul dintre cei mai buni schiori săritori din țară, iar Martti Korhonen este campion universitar al Finlarudei la combinata nordică. „In activitatea noastră întâmpinăm mari dificultăţi in ce priveste procurarea materialelor şi echipamentelor. Pentru că Asociaţia nu are fonduri suficiente si nici nu primeşte vreun sprijjin serios, nu pot face sport decât cei care au bani să-şi cumpere cele necesare. Cu toate acestea Asociaţia Sportivă Academică Finlandeză, cunoscând importanta Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă, ne-a in-, zestrat pe toti cei ce am venit aici, cu echipamentele si schiurile necesare". Patinatoarele sovietice la antrenament POIANA STALIN (Prin telefon de la trimisul nostru special H Boldur). — Marţi dimineaţa, cinci patinatoare sovietice, cinci tinere studente voioase, au ieşit la antrenamentul lor obişnuit. Sub supravegherea antrenorului Letchford Evghenii, ele au trecut pe ghiaţă, avântându-se una după alta, pe întinderea lucie a patinoarului. Antrenorul Letchford urmăreşte fiecare mişcare a patinatoarelor, îndeosebi la turnante. In fruntea patinatoarelor se află Natalia Doncenko care are numai 18 ani şi este studentă la Institutul de limbi străine din Gorki. Doncenko iubeşte mult patinajul şi, în afară de acest sport, ea este şi o bună ciclistă. Tot atât de tânără este şi Rima Mensova. De departe se poate observa că ele au o bună pregătire fizică, rezultat al exerciţiilor metodice şi ştiinţifice multilaterale. Numai astfel a putut ajunge Natalia Doncenko recordmană a U.R.S.S. la 500 m. junioare, titlu care l-a obţinut luna aceasta. Rima Mensova este şi ea o sportivă fruntaşă. Datorită unei bune pregătiri tehnice şi fizice, plus talentul pe care-l are, a reuşit anul trecut să obţină o inimoasă performanţă la campionatele mondiale de patinaj. Atunci, ea s-a clasat pe locul al treilea, in afara de concurs, la proba de 5.000 m. Studenta în medicină Postnikova Vera, din Tuia, în vârstă de 21 ani, este urmată de Bogdanova Natalia, studentă a Institutului Pedagogic din Leningrad. Ea se opreşte o clipă şi ne vorbeşte despre complexul sportiv destat G.T.O., amintindu-ne că a trecut normele prevăzute pentru gradul II. Fără a forţa, patinatoarele sovietice păstrează distanţa pe ghiaţă, imprimând o viteză din ce în ce mai mare. Doar în turnantă se merge mai încet, când vocea puternică a antrenorului le atrage atenţia asupra stilului. Timp de o oră, cele cinci patinatoare execută mişcări în paşi neforţaţi iar din când în când, sprintează uşor pe distanţă scurtă. Cu toate acestea, pentru spectatori, viteza pe care acestea o imprimă este destul de mare. Odată antrenamentele terminate, cele cinci patinatoare se adună lângă mantinela terenului de hochei. Şi, ca şi cum nu ar fi făcut niciun efort, cu aceeaşi degajare ele schimbă impresii din timpul antrenamentului, sunt vesele şi vioaie. In grup, patinatoarele continuă să discute cu antrenorul lor despre tehnica şi tactica în concursurile de patinaj. Mulţumirea unui lucru făcut după un program metodic şi ştiinţific li se poate citi pe feţele lor pline de zâmbet şi tinereţe. După terminarea antrenamentului, cele cinci patinatoare,au fost aşteptate de Nina Avdonina, recordmană a U.R.S.S. la patinaj viteză pe 1.000, 3.000 şi 5.000 m junioare, şi de Antonia Ciurkina, o harnică elevă a Institutului „Leshaft” din Leningrad. Se inserase. Lumina care se revărsa pe ferestre străpungea ceaţa deasă, alburie. Razele argintii ale reflectoarelor se răsfrângeau pe suprafaţa lucie, ca de marmoră, a stadionului Tandomed privea spre culmile semeţe ale Postăvarului, ascultând freamătul pădurilor de brazi. Stăteam împreună pe una din treptele care formau tribuna stadionului. — Cinci luni... Cuvintele acestea mă duc cu gândul mult mai departe. Un coleg care a vizitat Polonia Uni povestea că pe una din înălţimile ce străjuesc in jurul oraşului Wroclaw s’a întâlnit cu un tânăr polonez. Era in cel de al doilea an de după război. In Wroclaw erau încă multe ruine. Le-au privit împreună într-un amurg în raze purpurii de soare. Tânărul polonez i-a arătat colegului meu nişte ruine şi i-a spus: Acolo vom înălţa o universitate nouă... în faţa ei va fi un parc minunat..." Povestirea de atunci şi cele ce s’au înfăptuit aci la Poiana în cinci luni de zile sunt mărturii că tineretul vrea să trăiască, să simtă bucuriile vieţii, să-şi făurească o viaţă paşnică... Tandomed vorbea încet, limpede. Nici o forţă nu este mai puternică decât conştiinţa milioanelor de oameni simpli şi cinstiţi, care vor ca mâine soarele păcii şi al libertăţii să strălucească mai tare şi rozele sale să încălzească inimile, să le facă să pulseze, mai intens. Se înnoptase. Am pornit spre cabană. Tandomed vrea să ne povestească mutte, dar prin cuvintele lui străbate ca un fir roşu o singură dorinţă. Dorinţa milioanelor de francezi cinstiţi care i-au amintit lui Eisenhower că ei vor să muncească şi să trăiască o viaţă paşnică şi că viaţa aceasta, poporul francez ponte şi vrea să şi-o făurească. ir In holul dela etajul I, in jurul unei mese s’au strâns zeci de concurenţi, care privesc fotografiile dela antrenamente. Lotul studenţilor din Republica Democrată Germană s’a adunat cerc in jurul antrenorului Heckel Paul. Cu toţii privesc la fotografiile dela sărituri. — Minunate fotografii ! li atragem noi atenţia lui Paul Hecket. — Dar e celui mai important. Cu ajutorii acestor fotografii noi facem acum o adevărată lecţie teoretică de antrenament. Uite de exemplu la fotografia aceasta. II reprezintă pe Frăţilă Dumitru. Săritura e destul de reuşită, dar schiorul are o ţinută prea încordată. Trebuia să fie mai înclinat in față și schiurile să fie perfect paralele... In timp ce Paul Heckel explica toate acestea, săritorii își începuseră antrenamentul pe trambulina mică. — Pârtia liberă! Se aude un fluier. Din capătul pistei de lansare vine spre trambulină Lenemajer. Zecile de spectatori şi concurenţi ii urmărise cu atenţie, incă puţin şi siltorul se desprinde de pe trambulină şi pluteşte prin aer, intr’o poziţie perfectă. La aterizare este întâmpinat cu aplauze... Lenemajer e fericit de succesul obţinut. Urmează alţi concurenţi... La cabană Paul Heckel întoarce încă o filă din albumul de fotografii. Cabana... stadionul... o bătaie cu bulgări de zăpadă... un antrenament pe pârtia de schi. Pretutindeni numai tinereţe, voioşie, dragoste de viaţă. Pe aceeaşi masă, lângă albumul de fotografii se află un ziar. Pe prima pagină o fotografie din Coreea. Case şi şcoli distruse, tineri ucişi de schijele bombelor, copii plângând... — Tineretul luptă pentru tipe pe care anii cu greii ie vor şterge din amintire pace, luptă cu hotărire căci viitorul său, viaţa sa, seninul zilelor sale de mâine sunt strâns legate de cauza păcii. Noi nu vrem să mai vedem decât fotografii cu un tineret sănătos care munceşte, face sport şi se înfrăţeşte. Şi aşa cum gândeşte Paul Heckel gândesc sute de milioane de oameni. " Apa ţâşneşte puternic. Deasupra stadionului s-a aşternut un strat destul de gros de ghiaţă, dar mai trebuieşte... Şi apa curge mereu, răspândind în bătaia razelor de lumină, străluciri multicolore. Nici nu s’a terminat bine de udat şi pe deasupra stadionului a prins sâ sufle un vânt puternic. Spre dimineaţă, la marginea stadionului se formaseră vălurele de ghiaţă, îngrijitorii stadionului şi câţiva oficiali au început să lucreze. Schiorii sovietici se îndreptau spre Partia Lupului la antrenament. Şi-au întrerupt insă drumul. Au venit pe stadion, au pus mâna pe târnăcoape şi au lucrat împreună cu îngrijitorii. Apoi au venit un student cehoslovac, doi studenţi bulgari... Nu se auzeau decât loviturile tărnăcoapelor. Curând, valurile de ghiaţă au dispărut. Kudriasov îl întreabă pe unul dintre oficiali: — Haraşo ? — Oceiii haraşo ! Au pus tărnăcoapele jos şi au pornit cântând spre Pârtia Lupului In această zi am trăit clipe de neuitat la Poiana Stajini. Studenţi sovietici, maghiari şi români la demonstraţia de patinaj artistic. „SPORTVE POPIJE ART „Nu am vizat oameni atât de prietenoşi ca în ţara asta“ POIANA STALIN, (prin telefon). — Ikbiorul danez Oerl Weichelf este viu impresionat de Jnodul cum a fost primit îrkR.P.R.: „Am fost imnplect surprins când aii Primit de la Organizaţia Tineret Daneză vestea voi participa la Jocurile Mondiale Universitare d® iarnă dela Poiana Stalin N’am ştiut că în Repubica Populară Română sunt condiţii atât de bune pentu practicarea schiului. Ci], am coborît din avion, ai fost impresionat de priv*'rea călduroasă care ni s a făcut. Nu mi-am închipuit niciodată că într’o ţară de democraţie populară poate să fie atâtaprietenie faţa de tineretul care vine din ţările capitaliste. Când mă voi întoarce în ţara mea, voi spune tuturor tinerilor ceea ce am văzut aici, le voi povesti dispre această minunată întâlnire a tinerilor din toate ţările“. Vorbind despre slalom, la care va concura, Gerl Weichel a spus: „După cum mi-am putut da seama la antrenamente, unii schiori cehoslovaci şi români întrebiinţează, la slalom, foarte mult umerii. Cred însă că nu este ce mai indicaţi deoarece se pierde mult tnp cu mişcările din timpul cursei şi nu se poate obţie viteza maximă. Eu ceer la slalom întrebuinţând» genunchii şi corpul, darumenii nu-i mai folosesc decât puţin, la plecare. Este o probă foarte frumoasă ca® cere viteză, concentrare şi stăpânirea schiului“. ■. Vom munci, vom învăţa, pacea o vom apăra !il Instiftstitu! meeting studenţesc Poiana Statin FOANA STALIN. (Printele - Cu Puîn înainte de amiază, o coloană formată din peste 500 studenţi veniţi din diferite centre ale ţării, (Bucureşti, Timişoara, Tg. Mureş, Sibiu, Baia Mare), şi-a făcut intrarea în Poiana Stalin. Tinerii studenţi purtau pancarte, lozinci şi steaguri cu stemele F.M.T.D. şi U.I.S. Ei au vizitat instalaţiile combinatului sportiv de iarnă. Poiana Stalin răsuna de glasurile şi cântecele studenţilor. Muncitorul Gostian Petre, decorat cu „Ordinul Muncii“, care urmează acum cursurile Institutului Siderurgic de la Baia Mare, este printre ei. El ne spune : „Am întâmpinat această măreaţă sărbătoare sportivă cu angajamente pentru trecerea cu succes a examenelor şi le-am îndeplinit cu cinste. Aceasta este pentru noi o bucurie în plus“. La ora 15, în faţa Cabanei Sportivilor, s-a desfăşurat un însufleţit meeting la care au participat toţi studenţii. Aceştia au manifestat îndelung pentru U.I.S., pentru solidaritatea internaţională a studenţilor în lupta pentru pace şi un învăţământ democratic. In aplauzele entuziaste ale manifestanţilor a luat cuvântul Ko- Tsai-Sho, locţiitor al vicepreşedintelui chinez al U.I.S., care a spus: „Dragi prieteni, îngăduiţi-mi în primul rând să vă salut în numele secretariatului U. I. S. Totodată permiteţi-mi ca, în numele studenţilor chinezi aflaţi in Tabăra de iarnă, cât şi în numele celor care nu sunt aci, să vă transmit un salut frăţesc. „A IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă, şi Tabăra Internaţională de sporturi de iarnă, care are loc aci la Poiana Stalin, constitue o contribuţie de seamă la promovarea înţelegerii şi prieteniei intre tineretul şi studenţii din întreaga lume şi tineretul şi studenţii din R.P.R., o contribuţie la întărirea unităţii tineretului şi studenţilor din toate ţările, în lupta pentru apărarea păcii şi pentru un viitor mai bun. Fiecare participant la Jocurile Mondiale Universitare de iarnă şi la Tabăra de iarnă a văzut că voi, tinerii muncitori şi studenţi încadraţi la U.T.M., cu ajutorul şi sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernului . P.R. aţi realizat într’un timp foarte scurt toate amenajările necesare Jocurilor şi Taberei şi ai asigurat buna lor desfăşurare. Străduinţele nu pot fi separate de realizările Jocurilor şi Taberei de iarnă. Participanţii chinezi din Tabără doresc in mod deosebit să salute ospitalitatea voastră care ne îndatorează şi ne face să ne simţim ca la noi acasă. In cele câteva zile de când suntem aci, ne am dat pe deplin seama de puterea muncii paşnice de construcţie şi de entuziasmul poporului şi tineretului muncitor din R.P.R. Vă urăm deplin succes în îndeplinirea Planului Cincinal şi în munca de construire a socialismului. Să lucrăm împreună pentru apărarea păcii şi pentru un viitor mai bun al tineretului. „Trăiască unitatea internaţională a tineretului şi studenţilor şi pacea lumii!“ Apoi studenţii chinezi, maghiari, germani, englezi, francezi şi alţii, au venit în mijlocul studenţilor români şi cu ajutorul interpreţilor, au discutat despre lupta tineretului studios din întreaga lume împotriva duşmanilor păcii. In Poiana Stalin a răsunat până târziu lozinca strigată cu însufleţire: „Vom munci, vom învăţă, pacea o vom apăra Astăzi şi mâtn© în Tabăra fraiernofionalâ de sporturi de roma a li, L S. JOI 1 FEBRUARIE ORA 17—18: Conferinţa lui Ko-Tsai-feho, locţiitor al vicepreşedintelui chinez al Uniunii Internaţionale a Studenţilor: „21 Februarie, ziua solidarităţii internaţionale cu studenţii din cptonii". ORA 20,30—22: Seară de dans, din concursul echipei artistice a Casei Centrale a Armatei. VINERI 2 FEBRUARIE ORA 17—18: Conferinţa preşedintelui U. I. S. I. Grollman: „Activitatea sportivă a U.I.S.“ ORA 20,30—22: Concertul Filarmonicei de Stat din Oraşul Stalin. Studenţii italieni defilând la festivitatea de deschidere. Astăzi se desfășoară la Poiana Stalin primele întreceri în cadrul Jocurilor Mondiale Universitare Continuare din pag. l-ară); 2. Bozena Froslova (R. Cehoslovacă); 3. Weller Hildegard (R.P.R.); 4. Gracholska Barbara (R. Polonă); 5. Bujaki Ana (R Polonă); 6. Dana Hola (R. Cehoslovacă); 7. Bară Elena (R.P.R.); 8. Siegens Hella (R.P.R); 9. Kodelska Terezia (R. Polonă); 10. Kovalska Mariana (R- Polonă); 11. Lida Parnova (R. Cehoslovacă); 12. Szendrodi Ildikó (R. P. Ungară); 13. Jenczyk Cristina (R Polonă); 14. Niedermayer Erica (R.P.R.); 15. Marotineanu Mady (R.P.R.); 16. Maria Krajnakova (R. Cehoslovacă); 17. Rakowna Maria (R. Polonă); 18. Tszer Marianne (R. P. Ungară). SLALOM URIAŞ BAEŢI 1. Mate Lajos (R. P. Ungară); 2. Casa loan (R.P.R.); 3. Jira Jöszei (R. Cehoslovaca); 4. Aimo Vartiainen (Finlanda); 5. Juga loan (R.P.R.); 6. Bară Mihai (R.P.R.); 7. Dziedzic Ștefan RPolonă); 8. Maruszarsz Iosif (R Polonă); 9. Bathori István (R. P. Ungară); 10. Eino Kalpala (Finlanda); II Gheorghi Dimitroff (R. P. Bulgaria); 12. Rumi Vaclav (R. Cehoslovacă); 13. Popieljik Matei (R. Polonă); 14. Zimmerman Kurt (R. P. Ungară); 15. Cervenka Oldrich (R. Cehoslovacă); 16. Gasienka Andrei (R. Polonă); 17. Parma Zdenik (R. Cehoslovaci); 18. Coliban Ioan (R.P.R ); 19. Stulică Dumitru (R.P.R.1; 20. Amberger Willy (Austria); 21 Drajcl's Dimitar (R. P. Bulgaria); 22. Antonio Demetz (Italia); 23. Wijchel Cert (Danemarca); 24. Dimitar Atanasov (R. P. Bulgaria); 25. Cancider Luciano (Italia); 26. Mitlchuser Helmut (R. D Germană); 27. Roşculeţ Gh. (R.P.R ); 28. Ionescu Vasile (RPR); 29. Schmidt Hans (R. D. Germană); 30. Lupan Ioan (RPR); 31 Scârneciu Radu (R.P.R.); 32. Milan Spacek (R. Cehoslovacă); 33 Pop Angheloff (R. P. Bulgaria); 34. Surigvaja Ivan (R. Cehoslovacă); 35. Tailowitz Ernst (R. B. Germană); 36. Novac Ferenc (R. P. Ungară); 37. Obrochetz Valentin (R. Polonă); 38. Czarniak Andrei (R. Polonă); 39. Ghiţă Ştefan (R.P.R.); 40. Iaroslav Bogdalek (R. Cehoslovacă); 4. Todor Cipev (R. P. Bulgaria); 42. Miari Giaccomo (Italia); 43. Festimani Giorgio (Italia); 44. Gasienka Mieczislav (R. Polonă); 45. Bauer Henz (R. D. Germană); 46. Piroska Iozsef (R. P. Ungară); 47. Werner Lutzendorf (R. D. Germană); 48. Naronia Kovski Sbigniev (R. Polonă); 49. Munteanu Vasile (R.P.R.); 50. Hristo Veisdoroff (R. P. Bulgaria); 51. Cojocaru Ioan (R.P.R ); 52. Gyuri Aladar (R. P. Ungară); 53. Bobiț Vasile (R.P.R ); 54. Bărbieri Lauro (Italia); 55. Satale Mieczislaw (R Polonă); 56. Voiculescu Gh. (R.P.R.); 57. Gogolski Stanislav (R. Polonă) ȘTAFETA BĂIEȚI 4x10 Km. (în ordinea plecării) 1. R.P.R. I; 2. R. Cehoslovacă II; 3. R.P.R II; 4. R. Polonă; 5. R. P. Ungară; 6. Italia; 7. R. Cehoslovacă I; 8. U.R.S.S.; 9. R. P. Bulgaria; 10. R. D. Germană; 11. R. Cehoslovacă III; 12. Finlanda. Accesul publicului la Poiana Stalin se va face pe baza biletelor ce se vor elibera de către Biroul Local de Turism din Oraşul Stalin, Str. Republicii 53. Eliberarea biletelor se face pe baza prezentării carnetului de sindicalist. Salariaţii întreprinderilor pot ridica bilete pe bază de tabele vizate de sindicatul respectiv. Costul biletului este de lei 20. Biletele eliberate până în prezent de către Comitetul de Organizare al Jocurilor Mondiale rămân valabile. Ne vorbește studentul columbian Gustavo Vasca POIANA STALIN. (Prin telefon de la trimisul nostru A. Carlin). — Printre studenţii din Tabăra Internaţională de sporturi de iarnăa U.I.3., se află şi Gustavo Vasco, reprezentant al Uniunii Na- ţionale a Studenţilor din Columbia. Vorbind despre viaţa studenţilor din ţara sa, el ne-a declarat: „In Bogota — capitala Columbiei — trăiesc 8.000 de studenţi iar in alte oraşe încă 4.000. In Bogota sunt două universităţi. Uns este universitate catolică, centru al reacţiunii. In ea se predă după un sistem antidemocratic, bazat pe teoria nazistă. Cea de a doua universitate din capitala ţării mele este Universitatea Naţională Autonomă, în care se propagau ideile democratice. Din 1949, însă, venind la putere un guvern americanizat, de dictatură, universitatea naţională şi-a pierdut autonomia, în urma unui decret guvernamental, prin care s-a interzis alegerea de delegaţi ai studenţimii în organele de conducere ale universităţii. Profesorii care nu au fost de acord cu măsurile dictatoriale ale guvernului, au fost imediat concediaţi. Acestea s’au petrecut la timpul vacanţei, pentru ca studenţimea să nu poată protesta împotriva măsurilor luate. Studenţii din Columbia sunt organizaţi in comitete, sub conducerea Uniunii Naţionale a Studenţilor din Columbia, care luptă activ pentru a rezista conducerilor reacţionare din universităţi. Prezenţa noastră şi a sportivilor din diferite ţări la Poiana. Stalin, dovedeşte că Uniunea Internaţională a Studenţilor a reuşit să mobilizeze studenţi progresişti din lumea întreagă la aceste Intreceri sportive internaiţionale, care vor contribui la întărirea luptei studenţimii progresiste pentru pace. In momentul In care se desfăşoară cea de a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă, situaţia internaţională este din ce în ce mai ascuţită. Atât noi, cât şi sportivii noştri dăm dovadă încă o dată de hotărirea fermă de a lupta pentru apararea păcii, strâns uniţi Instigării păcii, în fruntea căruia se află Udenea Sovietică". at.1. iz—Si