Sportul Popular, februarie 1951 (Anul 7, nr. 1809-1824)

1951-02-01 / nr. 1809

Pa®. 2-a Un aspect de la deschiderea festivă a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă. Defi­lează studenţii sportivi din R.P. Bulgaria şi R. Ceho­slovacă. Ansambluri artistice din Oraşul Stalin la cabana sportivilor POIANA STALIN, 31. (prin telefon de la trimişii speciali „A­­gerpres“). „ Oamenii muncii din Oraşul Stalin sunt mândri că în imediata apropiere a oraşului lor se desfăşoară una din cele mai măreţe manifestări tinereşti închinate luptei pentru pace. Marţi seara, în sala de festivităţi a cabanei-hotel, oamenii muncii din Oraşul Stalin au trimis două ansambluri artistice prin care să facă cunoscut prietenilor sosiţi din atâtea ţări, frumuseţea şi pitorescul cântecelor şi dansurilor româneşti. Cu o deosebită atenţie au fost urmărite dansurile româneşti e­­xecutate de echipa Sindicatului P.T.T. şi mai ales jocul românesc „Brâu!“, care a reuşit să entuziasmeze în mod deosebit pe cei prezenţi, stârnind ropote de aplauze. Orchestra de mandoline a uzinelor „Sovromtractor“ a execu­tat cântece populare din diferite ţări, melodii populare sovietice şi româneşti, valsuri tiroleze, polca şi alte melodii minunate, care au fost îndelungat aplaudate. La Poiana Stalin au sosit 5 patinatori cehoslovaci POIANA STALIN, 31. (Prin te­lefon de la trimișii speciali „Ager­­pre­s"). — In cursul zilei de Miercuri a so­sit la Poiana Stalin, pentru a par­ticipa la Jocurile Mondiale Uni­versitare de iarnă, grupul de pati­natori cehoslovaci care au vizitat recent Uniunea Sovietică. In fruntea patinatorilor ceho­slovaci se află campioana mondia­lă universitară şi campioana R. Cehoslovace de patinaj artistic, Dagmar Lereh­ova şi campionul R. Cehoslovace Zdenek Fikar. Mai fac parte din lot: Iarmila Koni­­gova, Tania Vimetalova şi Kutina Miroslav (patinaj artistic), precum şi L. Ganzlikova (patinaj viteză). La sosire, doctorul Puskac, con­ducătorul lotului de patinatori ce­hoslovaci, a făcut următoarea de­claraţie: „In cursul vizitei noastre in U.R.S.S., patinatorii noştri au făcut pe stadionul ,,Dinamo“ din Moscova o serie de demonstraţii care s-au bucurat de un frumos succes. Totodată, noi am avut mi­nunatul prilej de a face un rodnic schimb de experienţe cu antre­norii şi maeştrii patinajului so­vietic. Colaborarea noastră cu antrenorii sovietici a făcut ca noi să obţinem un mare succes la Moscova, fapt pentru care am fost solicitaţi din nou în U.R.S.S., după terminarea Jocurilor Mondiale U­­niversitare de iarnă“. La noi nu pot face sport decât cei care au bani să-şi cumpere materialele necesare" printre problemele care si in­­tereseazâ în cea mai mare mă­­su­ră de studenţii sportivi parti­cipanti la Jocurile Mondiale Universitare de iarnă şi la Ta­băra internaţională de sporturi de iarnă a U.I.S. este progresul mişcării de cultură fizică şi sport din tara noastră si — mai *^es — posibilităţile de practi­care a sportului ce start la dis­­poziţia studenţilor dela noi. Studenţii din ţările înrobite im­perialiştilor au rămas impresio» »aiî de importanţa ce se acordă culturii fizice si sportului în tara noastră si de sprijinul pe care Partidul si Guvernul nostru îl acordă acestei activităţi, care este considerată o problemă de Stat. Alta este, însă, situaţia in ţă­rile lor. Studentul belt­ian William ur­­mează facultatea de Medicină a Universităţii din Gand. Vors­bind despre organizarea sportu­­lui universitar din Belgia, el ne-a declar­at: . In Belgia sunt patru univers­­ităţi şi în fiecare, studenţii­­ au organizat pentru a putea practica sportul. La început, ac­tivitatea sportivă studenţească era condusă de Federaţia Stu­denţilor Belgieni dar din cauza dificultăţilor ivite, studenţii sportivi au cerut să se creeze o ordani­za­ţie separată şi astfel a luat naştere Federaţia Sportivă Universitară din Belgia. in pre-­i­zent, activitatea sportivă din­­ fiecare univers­itate dispune da­­r fonduri proprii care sunt reali­­zate prin taxa specială pe care fiecara student o plăteşte la un­­""0111 de an universitar. —­ „Principalele competiţii stu­­dentesti sunt campionatele pe facultăţi si pe universităţi. In a­­ceste campionate învind, — după cum este si natural. — univers­­itătile mai bogate care sunt mai bine înzestrate cu materia­­lele necesare. Lipia de terenuri sportive, insă, frânează în mare măsură activitatea sportivă uni­­versitară din tara noastră. „Av­em si o facultate de edu­­­catie fizică însă absolvenţii nu au asigurat locul de muncă, ast­fel încât de cele mai multe ori ei trebue să se întreţină mun­cind în alt domeniu decât cei pentru care se predaţi­seră în facultatea absolvită. ..Am avut ocazia să constat — a continuat tânărul student belgian William — marea dife­­rentă care există intre sportul universitar din tara noastră si cel din Republica Populară Ro­mână. In timp ce Guvernul tării mele priveste sportul ca o che­­stiune ruptă de ceea ce ne frăs­­antă, la voi sportul este o problemă de Stat strâns legată de toate celelalte activităţi si el se bucură de tot sprijinul din partea Statului" Văzând marile realizări pe tărâm sportiv din R.P.R., stu­dentul finlandez P­ari­ane , se­­cret­arul Asociaţiei Academice Sportive Finlandeze, îşi aduce aminte de felul în care studenţii fac sport în ţara sa. ..Asociaţia Sportivă Acade­­­­mică Finlandeză — ne a decla­­­­rat el — numără 15.000 de membri, dintre care însă, nu pot face sport decât vreo 2000. Principalele sp­orturi practicate de studenții finlandezi în timpul iernii sunt schiul flond si sări­turi­­, si sportul numit iääpaUo, un fel de Hochei pe duiară. In săli se joacă in speciali baschet si tenis. Vara noi facem atle­tică uşoară si pesa palla spor­­tul nostru naţional, si suntem mândri de faptul că noi, stu­­dentii suntem in primele rân­duri ale celor care populari­­zează acest sport. ..Cele mai importante compe­tiţii sportive studentesti sunt Campionatele Academice ale Finlandei, la care participă mai ales studenţii din Helsinki, unde învaţă 65 la sută din toţi stu­denţii finlandezi. Multi dintre studenţii noştri deţin o serie de rezultate foarte buna pe plan International. Astfel, Puronen a ocupat locul III la săritura cu prăjina in Campionatele Euro­­pene de la Bruxelles din 1950. Back este campionul finlandez la 400 m. plat. Vainio Pauli — care concurează acum la Jocu­­rile Mondiale Universitare de iarnă — este unul dintre cei mai buni schiori săritori din țară, iar Martti Korhonen este campion universitar al Fi­nlaru­dei la combinata nordică. „In activitatea noastră întâm­pinăm mari dificultăţi in ce pri­­veste procurarea materialelor şi echipamentelor. Pentru că Aso­ciaţia nu are fonduri suficiente si nici nu primeşte vreun sprij­jin serios, nu pot face sport decât cei care au bani să-şi cumpere cele necesare. Cu toate acestea Asociaţia Sportivă A­­cademică Finlandeză, cunoscând importanta Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă, ne-a in-, zestrat pe toti cei ce­ am venit aici, cu echipamentele si schiu­­rile necesare". Patinatoarele sovietice la antrenament POIANA STALIN (Prin telefon de la trimisul nostru special H Boldur). — Marţi dimineaţa, cinci patinatoare sovietice, cinci tinere studente voioase, au ieşit la an­trenamentul lor obişnuit. Sub su­­pravegherea antrenorului Letchford Evghenii, ele au trecut pe ghiaţă, avântându-se una după alta, pe în­tinderea lucie a patinoarului. Antrenorul Letchford urmă­reşte fiecare mişcare a pati­natoarelor, îndeosebi la tur­nante. In fruntea patinatoarelor se află Natalia Doncenko care are numai 18 ani şi este studentă la Institutul de limbi străine din Gorki. Doncenko iubeşte mult pa­tinajul şi, în afară de acest sport, ea este şi o bună ciclistă. Tot­ atât de tânără este şi Rima Mensova. De departe se poate observa că ele au o bună pregătire fizică, re­zultat al exerciţiilor metodice şi ştiinţifice multilaterale. Numai astfel a putut ajunge Natalia Doncenko recordmană a U.R.S.S. la 500 m. junioare, titlu care l-a obţinut luna aceasta. Rima Mensova este şi ea o sportivă fruntaşă. Datorită unei bune pregătiri tehnice şi fizice, plus talentul pe care-l are, a reu­şit anul trecut să obţină o ini­moasă performanţă la campiona­tele mondiale de patinaj. Atunci, ea s-a clasat pe locul al treilea, in afara de concurs, la proba de 5.000 m. Studenta în medicină Postniko­­va Vera, din Tuia, în vârstă de 21 ani, este urmată de Bogdanova Natalia, studentă a Institutului Pedagogic din Leningrad. Ea se opreşte o clipă şi ne vor­beşte despre complexul sportiv de­­stat G.T.O., amintindu-ne că a trecut normele prevăzute pentru gradul II. Fără a forţa, patinatoarele so­vietice păstrează distanţa pe ghiaţă, imprimând o viteză din ce în ce mai mare. Doar în turnantă se merge mai încet, când vocea puternică a antrenorului le atra­ge atenţia asupra stilului. Timp de o oră, cele cinci patinatoare execută mişcări în paşi neforţaţi iar din când în când, sprintează uşor pe distanţă scurtă. Cu toate acestea, pentru spectatori, viteza pe care acestea o imprimă este destul de mare. Odată antrenamentele termina­te, cele cinci patinatoare se adună lângă mantinela terenului de ho­chei. Şi, ca şi cum nu ar fi făcut niciun efort, cu aceeaşi degajare ele schimbă impresii din timpul antrenamentului, sunt vesele şi vioaie. In grup, patinatoarele continuă să discute cu antrenorul lor des­pre tehnica şi tactica în concursu­rile de patinaj. Mulţumirea unui lucru făcut du­pă un program metodic şi ştiin­ţific li se poate citi pe feţele lor pline de zâmbet şi tinereţe. După terminarea antrenamentu­lui, cele cinci patinatoare,au fost aşteptate de Nina Avdonina, re­cordmană a U.R.S.S. la patinaj viteză pe 1.000, 3.000 şi 5.000 m junioare, şi de Antonia Ciurkina, o harnică elevă a Institutului „Leshaft” din Leningrad. S­e inserase. Lumina ca­re se revărsa pe fere­stre străpungea ceaţa deasă, alburie. Razele argin­tii ale reflectoarelor se răs­frângeau pe suprafaţa lucie, ca de marmoră, a stadionului Tandom­ed privea spre cul­mile semeţe ale Postăvarului, ascultând freamătul păduri­lor de brazi. Stăteam îm­preună pe una din trepte­le care formau tribuna stadi­onului. — Cinci luni... Cuvintele a­­cestea mă duc cu gândul mult mai departe. Un coleg care a vizitat Polonia Uni po­vestea că pe una din înălţi­mile ce străjuesc in jurul o­­r­aş­ului Wroclaw s’a întâlnit cu un tânăr polonez. Era in cel de al doilea an de după război. In Wroclaw erau încă multe ruine. Le-au privit îm­preună într-un amurg în ra­ze purpurii de soare. Tânărul polonez i-a arătat colegului meu nişte ruine şi i-a spus: Acolo vom înălţa o universi­tate nouă... în faţa ei va fi un parc minunat..." Povestirea de atunci şi cele ce s’au în­făptuit aci la Poiana în cinci luni de zile sunt mărturii că tineretul vrea să trăiască, să simtă bucuriile vieţii, să-şi făurească o viaţă paşnică... Tandom­ed vorbea încet, limpede. Nici o forţă nu este mai puternică decât conştiinţa mi­lioanelor de oameni simpli şi cinstiţi, care vor ca mâine soarele păcii şi al libertăţii să strălucească mai tare şi ro­zele sale să încălzească ini­mile, să le facă să pulseze, mai intens. Se înnoptase. Am pornit spre cabană. Tandom­ed vrea să ne povestească mutte, dar prin cuvintele lui străbate ca un fir roşu o singură dorinţă. Dorinţa milioanelor de fran­cezi cinstiţi care i-au amintit lui Eisenhower că ei vor să muncească şi să trăiască o viaţă paşnică şi că viaţa a­­ceasta, poporul francez ponte şi vrea să şi-o făurească. ir In holul dela etajul I, in jurul unei mese s’au strâns zeci de concurenţi, care pri­vesc fotografiile dela antre­namente. Lotul studenţilor din Republica Democrată Germană s’a adunat cerc in jurul antrenorului Heckel Paul. Cu toţii privesc la fo­tografiile dela sărituri. — Minunate fotografii ! li atragem noi atenţia lui Paul Hecket. — Dar e celui mai impor­tant. Cu ajutorii acestor fo­tografii noi facem acum o a­­devărată lecţie­­ teoretică de antrenament. Uite de exem­plu la fotografia aceasta. II reprezintă pe Frăţilă Dumi­tru. Săritura e destul de reu­şită, dar schiorul are o ţinu­tă prea încordată. Trebuia să fie mai înclinat in față și schiurile să fie perfect para­lele... In timp ce Paul Heckel ex­plica toate acestea, săritorii își începuseră antrenamentul pe trambulina mică. — Pârtia liberă! Se aude un fluier. Din ca­pătul pistei de lansare vine spre trambulină Lenemajer. Zecile de spectatori şi concu­renţi ii urmărise cu atenţie, incă puţin şi sil­­torul se des­prinde de pe trambulină şi pluteşte prin aer, intr’o pozi­ţie perfectă. La aterizare este întâmpinat cu aplauze... Lenemajer e fericit de suc­cesul obţinut. Urmează alţi concurenţi... La cabană Paul Heckel în­toarce încă o filă din albumul de fotografii. Cabana... sta­dionul... o bătaie cu bulgări de zăpadă... un antrenament pe pârtia de schi. Pretutin­deni numai tinereţe, voioşie, dragoste de viaţă. Pe aceeaşi masă, lângă al­bumul de fotografii se află un ziar. Pe prima pagină o fotografie din Coreea. Case şi şcoli distruse, tineri ucişi de schijele bombelor, copii plân­gând... —­ Tineretul luptă pentru tipe pe care anii cu greii ie vor şterge din amintire pace, luptă cu hotărire căci viitorul său, viaţa sa, seninul zilelor sale de mâine sunt strâns legate de cauza păcii. Noi nu vrem să mai vedem decât fotografii cu un tineret sănătos care munceşte, face sport şi se înfrăţeşte. Şi aşa cum gândeşte Paul Heckel gândesc sute de mili­oane de oameni. "­ Apa ţâşneşte puternic. Dea­supra stadionului s-a aşter­nut un strat destul de gros de ghiaţă, dar mai trebuieş­­te... Şi apa curge mereu, răs­pândind în bătaia razelor de lumină, străluciri multicolo­re. Nici nu s’a terminat bine de udat şi pe deasupra stadi­onului a prins sâ sufle un vânt puternic. Spre dimineaţă, la marginea stadionului se formaseră vălurele de ghiaţă, îngrijitorii stadionului şi câ­ţiva oficiali au început să lu­creze. Schiorii sovietici se în­dreptau spre Partia Lupului la antrenament. Şi-au între­rupt insă drumul. Au venit pe stadion, au pus mâna pe târnăcoape şi au lucrat îm­preună cu îngrijitorii. Apoi au venit un student cehoslo­vac, doi studenţi bulgari... Nu se auzeau decât loviturile tărnăcoapelor. Curând, valu­rile de ghiaţă au dispărut. Kudriasov îl întreabă pe unul dintre oficiali: — Haraşo ? — Oceiii haraşo ! Au pus tărnăcoapele jos şi au pornit cântând spre Pârtia Lupului In această zi am trăit clipe de neuitat la Poiana Stajini. Studenţi sovietici, maghiari şi români la demonstraţia de patinaj artistic. „SPORTVE POPIJE ART „Nu am vizat oameni atât de prietenoşi ca în ţara asta“ POIANA STALIN, (prin telefon). — Ikbiorul danez Oerl Weichelf este viu im­presionat de Jnodul cum a fost primit îrkR.P.R.: „Am fost imnplect sur­prins când aii Primit de la Organizaţia­­ Tineret Da­neză vestea voi partici­pa la Jocurile Mondiale U­­niversitare d® iarnă dela Poiana Stalin­ N’am ştiut că în Repubi­ca Populară Română sunt­ condiţii atât de bune pent­u practicarea schiului. Ci], am coborît din avion, ai­ fost impre­­sionat de priv*'rea căldu­roasă care ni s a făcut. Nu mi-am închipuit ni­ciodată că în­tr’o ţară de democraţie populară poate să fie atâta­­prietenie faţa de tineretul care vine din ţările capitaliste. Când mă voi întoarce în ţara mea, voi spune tuturor tinerilor ceea ce am văzut aici, le voi povesti d­ispre această minunată întâlnire a tineri­lor din toate ţările“. Vorbind despre slalom, la care va concura, Gerl Wei­­chel a spus: „D­upă cum mi-am putut da seama la antrenamente, unii schiori cehoslovaci şi români întrebi­inţează, la slalom, foarte mult umerii. Cred însă că nu este ce mai indicaţi deoarece se pierde mult tnp cu mişcă­rile din timpu­l cursei şi nu se poate obţie viteza ma­ximă. Eu ceer la slalom întrebuinţând» genunchii şi corpul, dar­­umenii nu-i mai folosesc decât puţin, la plecare. Este o probă foarte frumoasă ca® cere viteză, concentrare şi stăpânirea schiului“. ■. Vom munci, vom învăţa, pacea o vom apăra !il Instiftstitu! meeting studenţesc Poiana Statin FO­ANA STALIN. (Prin­tele - Cu Puî­n înainte de a­­miază, o coloană formată din pe­ste 500 studenţi veniţi din diferite centre ale ţării, (Bucureşti, Timi­şoara, Tg. Mureş, Sibiu, Baia Mare), şi-a făcut intrarea în Po­iana Stalin. Tinerii studenţi pur­tau pancarte, lozinci şi steaguri cu stemele F.M.T.D. şi U.I.S. Ei au vizitat instalaţiile combinatului sportiv de iarnă. Poiana Stalin răsuna de glasu­rile şi cântecele studenţilor. Mun­citorul Gostian Petre, decorat cu „Ordinul Muncii“, care urmează acum cursurile Institutului Side­rurgic de la Baia Mare, este prin­tre ei. El ne spune : „Am întâmpinat această mărea­ţă sărbătoare sportivă cu angaja­mente pentru trecerea cu succes a examenelor şi le-am îndeplinit cu cinste. Aceasta este pentru noi o bucurie în plus“. La ora 15, în faţa Cabanei Spor­tivilor, s-a desfăşurat un însufle­ţit meeting la care au participat toţi studenţii. Aceştia au manifestat îndelung pentru U.I.S., pentru solidaritatea internaţională a studenţilor în lupta pentru pace şi un învăţă­mânt democratic. In aplauzele entuziaste ale ma­nifestanţilor a luat cuvântul Ko- Tsai-Sho, locţiitor al vicepreşedin­telui chinez al U.I.S., care a spus: „Dragi prieteni, îngăduiţi-mi în primul rând să vă salut în numele secretariatului U. I. S. Totodată permiteţi-mi ca, în numele studenţilor chinezi a­­flaţi in Tabăra de iarnă, cât şi în numele celor care nu sunt aci, să vă transmit un salut frăţesc. „A IX-a ediţie a Jocurilor Mon­diale Universitare de iarnă, şi Ta­băra Internaţională de sporturi de iarnă, care are loc a­ci la Poiana Stalin, constitue o contribuţie de seamă la promovarea înţelegerii şi prieteniei intre tineretul şi stu­denţii din întreaga lume şi tine­retul şi studenţii din R.P.R., o contribuţie la întărirea unităţii ti­neretului şi studenţilor din toate ţările, în lupta pentru apărarea păcii şi pentru un viitor mai bun. Fiecare participant la Jocurile Mondiale Universitare de iarnă şi la Tabăra de iarnă a văzut că voi, tinerii muncitori şi studenţi încadraţi la U.T.M., cu ajutorul şi sub conducerea Partidului Muncitoresc Român şi a Guvernu­lui . P.R. aţi realizat într’un­ timp foarte scurt toate amenajă­rile necesare Jocurilor şi Taberei şi a­i asigurat buna lor desfăşu­rare. Străduinţele nu pot fi se­­parate de realizările Jocurilor şi Taberei de iarnă. Participanţii chinezi din Tabără doresc in mod deosebit să salute ospitalitatea voastră care ne îndatorează şi ne face să ne simţim ca la noi acasă. In cele câteva zile de când sun­tem aci, ne am dat pe deplin sea­ma de puterea muncii paşnice de construcţie şi de entuziasmul po­porului şi tineretului muncitor din R.P.R. Vă urăm deplin succes în îndeplinirea Planului Cincinal şi în munca de construire a socia­lismului. Să lucrăm împreună pentru apărarea păcii şi pentr­u un viitor mai bun al tineretului. „Trăiască unitatea internaţio­nală a tineretului şi studenţilor şi pacea lumii!“ Apoi studenţii chinezi, maghiari, germani, englezi, francezi şi alţii, au venit în mijlocul studenţilor români şi cu ajutorul interpreţi­lor, au discutat despre lupta ti­neretului studios din întreaga lu­me împotriva duşmanilor păcii. In Poiana Stalin a răsunat până târziu lozinca strigată cu însufle­ţire: „Vom munci, vom învăţă, pacea o vom apăra Astăzi şi mâtn© în Tabăra fraiernofionalâ de sporturi de roma a li, L S. JOI 1 FEBRUARIE ORA 17—18: Conferinţa lui Ko-Tsai-feho, locţiitor al vicepreşedin­telui chinez al Uniunii Internaţionale a Studenţilor: „21 Fe­bruarie, ziua solidarităţii internaţionale cu studenţii din cp­­tonii". ORA 20,30—22: Seară de dans, din concursul echipei artistice a Casei Centrale a Armatei. VINERI 2 FEBRUARIE ORA 17—18: Conferinţa preşedintelui U. I. S. I. Groll­man: „Ac­tivitatea sportivă a U.I.S.“ ORA 20,30—22: Concertul Filarmonicei de Stat din Oraşul Stalin. Studenţii italieni defilând la festivitatea de deschidere. Astăzi se desfășoară la Poiana Stalin primele întreceri în cadrul Jocurilor Mondiale Universitare Continuare din pag. l-a­­ră); 2. Bozena Froslova (R. Ceho­slovacă); 3. Weller Hildegard (R.P.R.); 4. Gracholska Barbara (R. Polonă); 5. Bujaki Ana (R Polonă); 6. Dana Hola (R. Ceho­slovacă); 7. Bară Elena (R.P.R.); 8. Siegens Hella (R.P.R); 9. Ko­­delska Terezia (R. Polonă); 10. Kovalska Mariana (R- Polonă); 11. Lida Parnova (R. Cehoslova­că); 12. Szendrodi Ildikó (R. P. Ungară); 13. Jenczyk Cristina (R Polonă); 14. Niedermayer Erica (R.P.R.); 15. Marotineanu Mady (R.P.R.); 16. Maria Krajnakova (R. Cehoslovacă); 17. Rakowna Maria (R. Polonă); 18. Tszer Ma­rianne (R. P. Ungară). SLALOM URIAŞ BAEŢI 1. Mate Lajos (R. P. Ungară); 2. Casa loan (R.P.R.); 3. Jira Jöszei (R. Cehoslovaca); 4. Aimo Vartiainen (Finlanda); 5. Juga loan (R.P.R.); 6. Bară Mihai (R.P.R.); 7. Dziedzic Ștefan R­­Polonă); 8. Maruszarsz Iosif (R Polonă); 9. Bathori István (R. P. Ungară); 10. Eino Kalpala (Fin­landa); II Gheorghi Dimitroff (R. P. Bulgaria); 12. Rumi Vaclav (R. Cehoslovacă); 13. Popieljik Matei (R. Polonă); 14. Zimmerman Kurt (R. P. Ungară); 15. Cervenka Oldrich (R. Cehoslovacă); 16. Ga­­sienk­a Andrei (R. Polonă); 17. Parma Zdenik (R. Cehoslovaci); 18. Coliban Ioan (R.P.R ); 19. Stu­lică Dumitru (R.P.R.1; 20. Amber­ger Willy (Austria); 21 Drajcl's Dimitar (R. P. Bulgaria); 22. An­tonio Demetz (Italia); 23. Wijchel Cert (Danemarca); 24. Dimitar A­­tanasov (R. P. Bulgaria); 25. Cancider Luciano (Italia); 26. Mitlchuser Helmut (R. D Germa­nă); 27. Roşculeţ Gh. (R.P.R ); 28. Ionescu Vasile (RPR); 29. Schmidt Hans (R. D. Germană); 30. Lupan Ioan (RPR); 31 Scârneciu Radu (R.P.R.); 32. Mi­lan Spacek (R. Cehoslovacă); 33 Pop Angheloff (R. P. Bulgaria); 34. Surigvaja Ivan (R. Cehoslo­vacă); 35. Tailowitz Ernst (R. B. Germană); 36. Novac Ferenc (R. P. Ungară); 37. Obrochetz Valen­tin (R. Polonă); 38. Czarniak An­drei (R. Polonă); 39. Ghiţă Ştefan (R.P.R.); 40. Iaroslav Bogdalek (R. Cehoslovacă); 4. Todor Ci­pev (R. P. Bulgaria); 42. Miari Giaccomo (Italia); 43. Festimani Giorgio (Italia); 44. Gasienk­a Mieczislav (R. Polonă); 45. Bauer Henz (R. D. Germană); 46. Piros­ka Iozsef (R. P. Ungară); 47. Werner Lutzendorf (R. D. Germa­nă); 48. Naronia Kovski Sbigniev (R. Polonă); 49. Munteanu Vasile (R.P.R.); 50. Hristo Veisdoroff (R. P. Bulgaria); 51. Cojocaru Ioan (R.P.R ); 52. Gyuri Aladar (R. P. Ungară); 53. Bobiț Vasile­ (R.P.R ); 54. Bărbieri Lauro (Ita­lia); 55. Satale Mieczislaw (R Polonă); 56. Voiculescu Gh. (R.P.R.); 57. Gogolski Stanislav (R. Polonă) ȘTAFETA BĂIEȚI 4x10 Km. (în ordinea plecării) 1. R.P.R. I; 2. R. Cehoslovacă II; 3. R.P.R II; 4. R. Polonă; 5. R. P. Ungară; 6. Italia; 7. R. Ce­hoslovacă I; 8. U.R.S.S.; 9. R. P. Bulgaria; 10. R. D. Germană; 11. R. Cehoslovacă III; 12. Finlanda. Accesul publicului la Poiana Stalin se va face pe baza biletelor ce se vor elibera de către Biroul Local de Turism din Oraşul Stalin, Str. Republicii 53. Eliberarea bile­telor se face pe baza prezentării carnetului de sindicalist. Salaria­ţii întreprinderilor pot ridica bile­te pe bază de tabele vizate de sin­dicatul respectiv. Costul biletului este de lei 20. Biletele eliberate până în pre­zent de către Comitetul de Orga­nizare al Jocurilor Mondiale ră­mân valabile. Ne vorbește studentul columbian Gustavo Vasca POIANA STALIN. (Prin tele­­fon de la trimisul nostru A. Car­­lin). — Printre studenţii din Tabăra In­ternaţională de sporturi de iarnă­a U.I.3., se află şi Gustavo Vas­co, reprezentant al Uniunii Na-­ ţionale a Studenţilor din Colum­bia. Vorbind despre viaţa stu­denţilor din ţara sa, el ne-a de­­clarat: „In Bogota — capitala Colum­biei — trăiesc 8.000 de studenţi iar in alte oraşe încă 4.000. In Bogota sunt două universităţi. Uns este universitate catolică, centru al reacţiunii. In ea se pre­dă după un sistem antidemocra­tic, bazat pe teoria nazistă. Cea de a doua universitate din capi­tala ţării mele este Universita­tea Naţională Autonomă, în care se propagau ideile democratice. Din 1949, însă, venind la putere un guvern americanizat, de dictatu­ră, universitatea naţională şi-a pierdut autonomia, în urma unui decret guvernamental, prin care s-a interzis alegerea de delegaţi ai studenţimii în organele de conducere ale universităţii. Pro­fesorii care nu au fost de acord cu măsurile dictatoriale ale gu­vernului, au fost imediat conce­diaţi. Acestea s’au petrecut la timpul vacanţei, pentru ca stu­denţimea să nu poată protesta împotriva măsurilor luate. Studenţii din Columbia sunt organizaţi in comitete, sub con­­ducerea Uniunii Naţionale a Stu­denţilor din Columbia, care luptă activ pentru a rezista conducerilor reacţionare din uni­versităţi. Prezenţa noastră şi a sportivi­lor din diferite ţări la Poiana. Stalin, dovedeşte că Uniunea Internaţională a Studenţilor a reuşit să mobilizeze studenţi progresişti din lumea întreagă la aceste Intreceri sportive internai­­ţionale, care vor contribui la întărirea luptei studenţimii pro­gresiste pentru pace. In momentul In care se desfă­şoară cea de a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă, situaţia internaţională este din ce în ce mai ascuţită. Atât noi, cât şi sportivii noştri dăm dovadă încă o dată de hotări­­rea fermă de a lupta pentru a­­pararea păcii, strâns uniţi In­­sti­gării­ păcii, în fruntea căruia se află Ud­enea Sovietică". a­t.­­1. iz—Si

Next