Sportul Popular, septembrie 1951 (Anul 6, nr. 1927-1943)

1951-09-01 / nr. 1927

Pentru o justa întrebuinţare a echipamentului sportiv l­­Asociaţia Voinţa, deşi este des­tul de tânără, se poate mândri to­tuşi cu o serie de frumoase reali­zări. Astfel, imediat după Înfiin­ţare, o problemă de bază pe care şi-a propus s-o rezolve a fost a­­ceea de a înzestra colectivele sportive cu echipamentul necesar începerii activităţii. Datorită unei preocupări permanente pentru a­­ceastă problemă, asociaţia a reuşit să îndeplinească în mare măsură sarcina propusă. Colectivele sportive nu au înţeles însă să administreze cu grijă a­­cest material. Oridecâte ori el era dat sportivilor, trebuiau să treacă numeroase zile până să fie resti­tuit. Mai grav este însă faptul că echipamentul e utilizat de o parte din sportivi în cu totul alte ocazii decât la sport. La baluri, de pildă, pe stradă sau acasă. Alţii au scos iniţialele asociaţiei de pe tricouri, pentru ca astfel să nu mai fie uşor recunoscuţi. Este cazul tovarăşului Vasile Marinescu din colectivul Voinţa „Textil Confecţii“ pe care l-am întâlnit zilele trecute pur­tând un tricou de pe care desfă­cuse respectiva emblemă a asocia­ţiei. Binevoitor, el ne-a arătat că păstrează întol această emblemă şi ne-a mai spus că şi alţii fac la fel, dovedindu-ne aceasta cu încă o em­blemă scoasă din buzunar împre­ună cu cea de pe tricoul lui. Aceeaşi totală lipsă de respect faţă de acest bun al massetor de sportivi a fost semnalată şi la colec­tivele asociaţiilor Metalul şi Pro­gresul. Tricourile sportivilor din aceste asociaţii, împreună cu cele ale sportivilor de la Voinţa, reuşesc să dea la unele ore ale zilei, şi mai ales după amiaza, un colorit pestriţ bulevardului, loc de plim­bare preferat de respectivii tova­răşi. Asemenea aspecte nu întâl­neşti numai în Capitală. Numeroa­se cazuri ne-au fost semnalate de corespondenţii noştri din Dorohoi, Iaşi, Timişoara, Reşiţa, etc. Faptele acestea sunt deosebit de grave şi respectivele colective şi asociaţii sportive sunt datoare să ia de îndată măsurile necesare pentru îndreptarea acestei situații. In box există felurite mijloace de atac şi apărare care, puse în prac­tică, contribuie la conducerea cu succes a luptei. Printre acestea, cu un rol deosebit in protejarea faţă de loviturile adversarului, s­e află eschiva. Eschiva este o deplasare sau o aplecare, laterală sau pe spate, exe­cutată la timp şi cu supleţe, pen­tru a evita o lovitură şi pentru des­­echilibrarea adversarului. Eschiva este o armă importantă d­in lupta de­fensivă şi constituie o parte în­semnată din tehnica boxeurului. De multe ori — şi aceasta în mod greşit — unii boxeuri preferă­­blocajul în locul eschivei. întot­deauna, boxeurul iese din blocaj­­dezorientat şi este o ţintă sigură pentru loviturile adversarului. De a­­semenea, blocajul poate da naştere la răniri şi la mărirea durităţii luptei. In schimb, eschiva nu ne ajută numai la evitarea loviturii, ci şi la­­ contra-atac. Lovitura de contră, care urmează unei eschive va avea o eficacitate mai mare, dat fiind desechilibrul provocat adversarului alpiniştii sovietici, cu a­ndrol prin deplasarea sau aplecarea noas­tră. Boxeurul advers a pus în lo­vitură o forţă considerabilă. Dato­rită eschivei, lovitura trece pe lângă punctul vizat de adversar fără să ne atingă. Desechilibrul provocat în poziţia de luptă a ad­versarului trebuie folosit pentru contraatac. In acest fel, forţa cu care intenţiona să lovească adver­sarul se va ciocni cu forţa lovi­turii de contra­atac şi, in acest caz, eficacitatea loviturii va fi mult mă­rită. In afara folosului ei practic, es­chiva este o acţiune spectaculoasă, care dovedeşte o tehnică înaintată­. Boxeurului nu-i va fi greu să-şi impună această disciplină — a es­chivării, nu a blocării loviturilor— dacă este bine pregătit fiziceşte şi dacă porneşte la luptă cu încredere in posibilităţile sale. Eschiva porneşte de la mişcarea de apărare reflexă. De multe ori, în timpul antrenamentelor la mă­nuşi sau în întâlnirile oficiale, boxeurul eschivează în mod reflex, deşi nu intenţiona să facă acest lucru. Justa utilizare a eschivelor, im­portant mijloc de apărare şi contra­atac, trebuie perfecţionată în antre­namentele de zi cu zi, astfel ca es­chiva să intre automat în mişcă­rile boxeurului. O vreme, ea va constitui un act reflex, dar mai apoi, pe măsură ce boxeurul va câş­tiga experienţa, eschiva va deveni un act gândit, aplicat in anumite situaţiuni, după cum cere desfăşu­rarea luptei. Trebue subliniat acest lucru deoarece, de cele mai multe ori, într’un match de box mişcările se succed cu atâta repeziciune, în­cât gândirea nu mai poate inter­veni în mod limpede, instructorul de box trebuie să pună în aplicare, în programul său de antrenament, mişcări care feresc de uzură p­rea mare pe boxeur. Pentru aceasta este bine ca ins­tructorul de box să aplice de la în­ceput, in programul său de antre­nament, învățarea elfichivei, impor­tant mijloc de luptă în box. GIL AXIOTI antrenor de box uele raze în jirul Vâlcelelor, ca şi buna condiţie fizică, mă­resc elanul alpiniştilor. Cu adâncă dragoste pentru IMPORTANTA eschivei in box ,,SPORTUL POPULAR" -Pag. 2-a Nr. 1927 Echipa alpină Dinamo a efectuat o premieră în Piatra Craiului P­eretele vestic al Pietra Craiului se ridică la 2.400 m. deasupra Văii Bâhsei, ca o dantelă, uriaşă, crestată de umbrele negre de hornurilor şi padinelor. Intre uriaşele tancuri şi pinteni de calcar masiv, deasupra pădurii seculare, care începe din veci­nătatea cabanei Plaiul Foii, nici nu se poate distinge, în soarele dimineţii, piscul argin­tiu pe care alpiniştii Clubului Central Dinamo l-au luat drept obiectiv pentru a-l urca prima oară, în cinstea zilei de 23 August, ziua eliberării ţării­­ noastre de către glorioasa­­ Armată Sovietică. Degetul lui Călineţ — a­­cesta este numele tancului — se înalţă pe o suprafaţă de nivel de 150 m. deasupra Văl­­celului Caprelor. Padina­tul , Călineţ reprezintă un obiectiv­­ alpin foarte interesant, prin­­ varietatea problemelor de teh-| nică de căţărare pe care le­­ pune capului de­ coardă. Acest­­ tanc vertical prezintă pe faţa vestică o fisură în întregime surplombată. In dimineaţa zilei de 20 Au­gust, înarmaţi cu peste 30 de pi­­oane şi cu corzile şi mate­rialul tehnic necesar, alpini­ştii Clubului Central Dinamo au pornit peste piciorul Căli­nei­ , spre ţinta lor. Poteca de pădure se opreşte — după două ore de mers — la uşa refugiu­lui din Brăul Răchiţii, iar apoi, după încă o oră, traversând fi­rul lui Călineţ pe la „Scara de Fier" şi urmând brâul de mij­loc pe un hăţiş de capre, des­chis între tufele de rododen­droni înfloriţi, se opreşte in Vâlcelele Caprelor, la baza peretelui triunghiular care al­­cătueşte faţa vestică a Dege­tului lui Călineţ. Soarele, care îşi trimite pri­experienţă şi-au îmbogăţit cu­noştinţele şi însufleţiţi de gân­dul sărbătorii măreţei zile de 23 August, dinamoviştii por­nesc lupta cu natura, luptă grea, dar din care vor eşi în­vingători. Escalada începe de la bază, trecând printr o fisură. Secun­zii urmăresc cu atenţie miş­cările capului de coardă, care, căţărat pe scăriţe, cercetează prizele şi fisurile necesare bătutului de pitoane. La o lun­gime de coardă se face o re­­grupare pe nişte perniţe de iarbă şi în autoasigurare. Fi­surile au baza interioară ci­mentată, specific calcarului masiv, iar pitoanele lamelare pătrund greu. Prin faptul că sunt folosite la maximum toa­­te mijloacele tehnice (scăriţe, cele două corzi şi toate varietă­ţile de pitoane), pe o porţiune ce se ridică spre vârf In sur­plombă, parcurgerea celei dea treia lungimi de coardă repre-­­ zintă un serios punct de încer­care pentru căţărători. Fisura îşi continuă linia lăr­­gindu-se, pentru ca spre vârf să devină un horn prin care se poate efectu­a ramonaj. Cu toate acestea, traseul rămâne mereu în surplombă până în apropierea punctului final, unde se termină printr'o des­­picătură a cărei escaladă dă mult de furcă prin lipsa de prize. După ore de muncă in­tensă în stâncă, echipa se re­grupează — învingătoare — pe vârful Degetului lui Călineţ. Către ora 16 se efectuează pe faţa sudică un rapel în Val­ceiul Capre­r şi, astfel, natu­ra a fost din nou supusă for­ţelor tinerilor alpinişti. Cu gândul la marea sărbă­toare a eliberării Patriei lor­­dragi şi la sportivii din Ţara Socialismului, atât de scumpă lor, alpiniştii Clubului Central Dinamo încep­­ coborirea spre Valea Bârsei cu încă o victo­rie, pe care o închină zilei de 23 August. I CEI SPORTIVI OBŢIN FRUMOASE REALIZĂRI IN PRODUCŢIE Însufleţiţi de dorinţa de a da cât mai multe produse Patriei noastre,­­muncitorii sportivi obţin pe zi ce ‘trece noui şi frumoase realizări in­­bătălia pentru îndeplinirea înainte­­de termen al primului nostru Plan­­Cincinal. Astfel, jucătorul de fot­ Ibal EUGEN EGRI de la fabrica de zahăr ,,Popa Şapcă" din C­iurgiu a realizat o inovaţie care aduce eco­nomii în valoare de peste un mi­lion lei anual. La Botoşani, brigada tinerilor sportivi de la Uzina Electrică a în­deplinit până la 18 August planul i lunar evidenţiindu-se sportivii AU­REL MOVILAN, IOSIF BOTEZ şi GH. DRÂMBEL Pentru a realiza cât mai multe economii, ei au confecţionat din materiale vechi o menghină nece­sară la raboteze, economisind suma de 10.000 Iei. Toţi membrii acestei brigăzi şi-au trecut norma de nataţie din cadrul Complexului sportiv de Stat GMA. Tinerele jucătoare de handbal Jol­­ana Wagner, Ilse Hoffman, Magda Drasser, Annie Schuler, In­grid Herbert dela colectivul spor­tiv „Progresul“ — care reprezintă cu cinste oraşul Sibiu in Cupa O­­raşelor la handbal — s’au dovedit şi in producţie ca şi în sport exem­plu în muncă şi disciplină, depă­şind zilnic norma între 38“/*—111”/*. Sportivii fabricii de teracotă din Bistriţa se află mereu în fruntea întrecerii dând­ zilnic tot mai multe norme. Cea mai mare depăşire a obţinut-o sportivul ION ZAGREA care a dat cu 287’/* mai multe produse „SA PARCURGEM CAT MAI MULŢI KILOMETRI FARA REPA­RATII !“ cu aceaste lozincă au por­nit la întrecere sportivii de la RATA Câmpulung Argeş. Angajamentul lor prinde viaţă, iar numărul celor care şi-au depăşit sarcinile de plan, lucrând în contul Utililor următoare, crește neîncetat. In­finitatea întrecerii se află fot­balistul MARTIN BUTHELMER, care printr’o mai bună organizare a muncii lucrează dela 18 August in contul anului 1952. Urmând e­­xemplul său jucătorii de volei GH. O­ANCE­A GHEORGHE ION, LU­­ȚA LUCA, NICOLAE BUZATU, GH. BUSTEA, GHEORGHE DAR­­STARU şi şah­is­tul IOSIF BA­RA­NGA, depăşind norma cu 30 la sută, lucrează începând de la 3 Au­gust, în contul Itatei Septembrie. După corespondentele primite de la FLORIAN STANESCU, PUIU TRAIAN, EUGEN AN­DREI, BENO ZUMER şi MIR­­CEA VLĂDOIANU. CONFERINŢA B£ PRESĂ ASUPRA DESFĂŞURĂRII FESTIVALULUI MONDIAL AL TINERETULUI (Urmare din pag. 1-a) Ele se datoresc sprijinului dat de partidul nostru drag, în frunte cu iubitul conducător al poporului nostru, tovarăşul Gh. Gheorghiu- Dej, şi de guvernul ţării noastre, care au creat tineretului posibili­tăţi atât de frumoase de desvol­­tare şi datorită cărora tineretului ţării noastre i se deschide o viaţă atât de luminoasă cu perspective atât de măreţe. Împărtăşind tineretului nostru cele văzute şi învăţate la Berlin, noi ne angajăm să ne respectăm în totul jurământul dat, făcând un aşa fel ca tineretul ţării noa­stre mobilizat de organizaţia sa UTM şi unindu-se strâns în ju­rul partidului, să muncească şi să lupte pentru întărirea Republicii noastre Populare, pentru întări­rea prieteniei cu marea Uniune­­ Sovietică şi cu popoarele ţărilor­­ de democraţie populară, mergând­­ hotărîţi înainte sub steagul lui Stalin, chezăşie sigură a apărării păcii în lume. Festivalul de la Berlin — a spus în închiere tov. Gh. Florescu — a dovedit odată mai mult dra- , gostea nemărginită pe care tine­retul lumii întregi o poartă Uniu­nii Sovietice, tineretului sovietic și marelui Stalin. Expunerea tov. Gh. Florescu a fost viu aplaudată. Buletin meteorologic al secţei de cultură fedră şi sport C. G. M. SINAIA: cer senin, temperatura + 14, vizibilitatea 5 km., presiunea în creştere, timp favorabil pentru as­censiuni. COTTA 1100: cer senin temperatura + 18, vizibilitatea 15 km., presiunea în creştere, timp bun pentru ascen­siuni. VÂRFUL CU DOR: cerul parţial a­­coperit, temperatura + 25, vizibilita­tea 15 km., presiunea în creştere, timp­­bun pentru ascensiuni. PEŞTERA: cer senin, temperatura + 20, vizibilitatea 10 km, presiunea în­ creştere, timp bun pentru ascen­­siuni. PIATRA ARSA: cer parţial acrope­­rit, vizibilitatea 15 km., presiunea în creștere, timp bun pentru ascen­siuni. FREDEAL: cer senin, temperatura + 15, vizibilitatea 40 km., presiunea în creștere timp favorabil pentru ascensiuni, în următoarele trei zile, timp frumos. VÂRFUL, OMUL: cer senin, tempe­ratura + 9, vizibili­ta­tea 60 km., pre­­siunea în creştere, timp favorabil pentru ascensiuni. In următoarele trei zile timp frumos. ORAŞUL STALIN: cer senin, tem­peratura + 17, vizibilitatea 10 km., presiunea în creştere, timp favorabil pentru ascensiuni. POIANA STALIN: cer senin, tem­peratura + 15, vizibilitate 18 k­m., presiunea în ușoară creșere, timp favorabil pentru ascensiuni. POSTAVARUL: cer senin, tenape­­ratura + 12, vizibilitate 30 km., pre­siunea în creștere, timp favora­bil pentru ascensiuni. SIBIU: cer senin temperatura -1- 20, vizibilitate 20 km, presiunea staţio­nară, în următoarele trei zile timp frumos. PĂLTINIŞ: cer senin, temperatura + 16, vizibilitate 20 km., presiunea îrn creştere, timp favorabil averselor Ios, cale ţii după amiezi. Fotbalistul Ion Furtună de la Metalul Oraşul Stalin lucrează in contul anului 1952 Ziua de 23 August, marea săr­bătoare a eliberării patriei noastre de către glorioasa Armată Sovie­tică a fost întâmpinată de munci­torii şi tehnicienii di­n Oraşul Stalin cu noi şi importante victorii în producţie. Astfel la uzinele Sovromtractor brigada complexă „23 August“ pentru economisirea metalelor ne­feroase a realizat o economie de peste 20.000 kg. de metale nefe­roase, adepăşindu-şi cu mult angaja­mentul luat. Un alt succes de seamă l-a rea­lizat fotbalistul Ion Furtună din e­­chipa Metalul, Ion Furtună este frezor la uzinele Steagul Roşu. O grijă permanentă a lui a fost ridi­carea calificării profesionale. De la început Ion Furtună şi-a dat seama că va realiza această arzătoare do­rinţă mimai dacă va folosi meto­dele sovietice de lucru, cele mai înaintate din lume. In primul rând el a început, după modelul sovietic, să lucreze la trei trezoare deodată. Primele zile a fost destul de greu într’adevăr, dar după puţin timp s’a obişnuit şi munca a mers din ce în ce mai bine. Cea mai mare productivitate a muncii sale el a obţinut-o insă a­­tunci când pentru desfiinţarea tim­pilor morţi a folosit metoda staha­­novistei sovietice Antonina Jan­­darova prin care a început să preia maşinile din mers, fără să Ie mai oprească. Rezultatele nu s’au lăsat aştep­tate. Piesele lucrate sunt de o ca­­­litate din ce In ce mai bună, iar de câteva zile fotbalistul Ion Fur­tună, trezor la uzinele Steagul Roșu din Orașul Stalin, lucrează in contul anului 1952. Iniţiativa întreprinsă de zia­rul „Scânteia Tineretului” de a organiza „Săptămâna trecerii normelor GMA la nataţie” a fost încununată de succes şi frumoasele realizări de la Bucu­reşti, Cluj, Tărgovişte şi alte centre din ţară dovedesc că a­­tunci când există dragoste de muncă, atunci când se folosesc toate posibilităţile locale, reuşi­ta oricărei acţiuni este pe de­plin asigurată. Sunt câteva zile de când s-a încheiat „Săptămâna trecerii normelor G.M.A. la nataţie" şi iată că o nouă iniţiativă arată preocuparea Organizaţiei UTM a Capitalei şi a Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport din Bucureşti pentru îndeplini­rea cifrelor de plan în acest important sector al activităţii sportive: Complexul sportiv de Stat G.M.A. Din iniţiativa organizaţiei U.T.M. a Capitalei şi cu spriji­nul Comitetului orăşenesc pen­tru Cultură Fizică şi Sport se va organiza Duminică, 2 Sep­tembrie o mare acţiune pentru trecerea normelor G.M.A. la na­taţie. Concursurile se vor des­făşura şi ştrandul Steaua Roşie de pe marginea lacului Flo­­reasca. Pentru ca această acţiune să se bucure de un succes de­săvârşit a fost constituită o co­misie de organizare formată din următorii tovarăşi: Aurel Sochi (Organizaţia UTM a Capita­lei), Tănăsescu, Langu, Albu­ şi Bentu (Comitetul orăşenesc CFS), Florin Şerban (Comisia G.M.A. a Capitalei). La concursurile pentru trece­­rea normelor O.M.A. la nataţie care se vor organiza Duminică vor participa 4.000 de aspiranţi G.M.A. din întreprinderile, in­stituţiile, şcolile şi facultăţile Capitalei. Astfel din raionul Stalin vor participa 800 de aspi­ranţi, din raionul 1 Mai 300, raionul „23 August" 300, raio­nul Tudor Vladimirescu 500, ra­ionul Nicolae Bălcescu 500, ra­ionul Lenin 800, raionul Gh. Gheorghiu-Dej 500 şi raionul Griviţa Roşie 300. De­mobilizarea tuturor aces­tor aspiranţi se ocupă în mod intens organizaţiile de bază U.T.M. Organizarea materială şi tehnică a concursurilor va fi asigurată de către Comitetul o­­răşenesc pentru Cultură Fizi­că şi Sport prin cei 10 tehni­cieni care au fost repartizaţi şi prin comisia de organizare a­­nunţată mai sus. Concursurile vor începe Duminică la ora 8 dimineaţa. Iniţiativa Organizaţiei UTM a Capitalei şi traducerea ei în fapt în strânsă colaborare cu Comitetul orăşenesc CFS Bucu­reşti merită toată lauda. Cifrele de plan fixate pentru fiecare raion vor fi împlinite fi depă­şite dacă organizaţiile de bază UTM vor colabora strâns cu co­lectivele sportive şi cu comite­tele de întreprindere respective. Sub lozinca „Nici un aspi­rant GMA fără norma de nata­­ţie luată” să depunem toate strădaniile pentru a asigura succesul acestei importante ac­ţiuni. DUMINICĂ IN CAPITALĂ 4.000 de aspiranţi G.M.A. işi vor trece normele la iinor

Next