Sportul Popular, decembrie 1951 (Anul 6, nr. 1977-1987)

1951-12-04 / nr. 1977

Sporturi.... vitregite ! Colectivul sportiv „Locomotiva“ din Iaşi are sarcina de a angrena în sport miile de muncitori şi funcţionari ceferişti din Iaşi. Sar­cina aceasta este îngreunată de faptul că in cadrul întreprinderi­lor şi instituţiilor ce depind de acest colectiv au fost întreprinse, în ultimii ani, prea puţine acţiuni care să ducă în mod efectiv la angrenarea masselor largi de sala­riaţi în activitatea sportivă. Mergând pe linia îndeplinirii a­­cestei importante sarcini, colecti­vul sportiv Locomotiva din Iaşi a întreprins în primele luni ale acestui an o serie de lăudabile acţiuni. In primul rând trebue să evidenţiem aci frumoasa activitate ce s’a desfăşurat în cadrul secţiei de fotbal precum şi sprijinul serios ce s’a acordat desvoltării acestei discipline sportive. Echipa divi­sionar de fotbal Locomotiva Iaşi a obţinut multe rezultate va­loroase, ca urmare a atenţiei pe care colectivul a dat-o comportării jucătorilor. Astfel, sancţionarea pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă a jucătorilor: Savin, Strea­şină, Leonte şi Buimistriuc a dat de gândit componenţilor echipei şi a determinat o întărire a disci­plinei şi o comportare frumoasă pe terenul de joc. Printre celelalte realizări trebue să amintim aci de activitatea in­tensă pe care au desfăşurat-o sec­ţiile de lupte, gimnastică şi în parte, chiar secţia de atletism. Insă acestor discipline sportive—dintre care gimnastica şi atletismul fac parte dintre sporturile de bază — nu li s-a acordat sprijinul necesar pentru a fi într'im continuu pro­gres atât în ceea ce priveşte creş­terea numărului de membri cât şi ridicarea nivelului lor tehnic. An­trenorul şi membrii secţiei de lupte se află în momentul de faţă în situaţia de a-şi înceta activitatea întrucât nu li se acordă sprijinul necesar, iar secţia de gimnasti­că este aproape desfiinţată din aceleaşi motive. Explicaţia e clară. Tovarăşii din conducerea colectivului s-au preocupat să ri­dice fotbalul cât mai mult. Asta-i o treabă bună. Numai că faptul acesta s-a făcut în dauna celor­lalte sporturi care ar trebui să fie aduse şi ele la acelaş sta­diu de desvoltare ca şi fotbalul, bucurându-se de un sprijin tot atât de mare. Să invăţăm din experienţa organizării adunării generale a colectivului sportiv „Metalur’-Cluj Succesul muncii într’un colectiv sportiv este asigurat de larga parti­cipare a masselor la acţiunile iniţia­te de consiliul său provizoriu. Cu alte cuvinte, succesul este determi­nat de angrenarea membrilor colec­tivului în toate problemele care privesc munca sportivă din între­prindere. Un bun mijloc pentru realizarea acestui scop îl constitue dările de seamă periodice ale consiliilor­ provizorii ale colective­lor sportive, expuse în fața adunării generale, care trebue să constitue o adevărată cotitură în activitatea viitoare a colectivelor. Ne apropiem de sfârșitul primu­lui an de activitate sportivă pla­nificată, an care a fost bogat în realizări. Deci, acum se impune mai mult ca oricând organizarea acestor adunări generale în toate colectivele sportive, cu scopul de a se trage concluziile unui an de muncă şi de a se crei­a bazele unei şi mai temeinice activităţi viitoare. Pentru aceasta adunările generale trebue organizate cu foarte multă grijă. Eforturile organizatorilor tre­bue să se îndrepte în primul rând asupra popularizării din timp a adunării generale, pentru a se da posibilitate membrilor colectivu­lui să se pregătească pentru critici şi propuneri. De asemenea, ei trebue să aibă în vedere mobilizarea tutu­ror membrilor şi asigurarea unui cadru sărbătoresc pentru ţinerea şe­dinţei. Darea de seamă trebue să fie întocmită în spirit critic şi au­tocritic şi să privească problemele în profunzime, adică să analizeze cauzele care au determinat reali­zările ca şi lipsurile din muncă, măsura în care au fost îndeplinite prevederile contractului colectiv şi să conţină propuneri concrete pen­tru munca de viitor. Prezenţa la a­­ceste adunări generale a reprezen­tanţilor organizaţiilor de partid, UTM şi sindicat, ca şi a direcţiunii va da o mai mare importanţă adu­nării generale şi va prilejui întărirea colaborării tuturor factorilor inte­resaţi în îmbunătăţirea activităţii sportive. In unele colective sportive au şi avut loc aceste adunări generale. Iată ce ne scrie tovarăşul Nicolae Tempea, preşedintele asociaţiei sportive Metalul, despre desfăşura­rea adunării generale a colectivului sportiv Metalul­ Cluj, unul dintre primele colective din ţară care şi-a îndeplinit planul cifric pe întregul an cu mult înainte de termen. Concluziile şi sarcinle ce se des­prind din analiza acestei şedinţe sunt valabile pentru toate colecti­vele sportive. ,,Mergând pe linia succeselor ob­ţinute într’un an de rodnică acti­vitate, colectivul sportiv Metalul­ Cluj a luat iniţiativa, lăudabilă de a organiza adunarea generală a membrilor coectivului, în dorinţa de a creia bazele unei activităţi şi mai rodnice în viitor. Adunarea generală şi-a îndeplinit scopul in bună măsură. O serie de binuri in organizarea ei au influenţat însă mult rezultatele pe care ea putea să le aibă. In primul rând, conducerea co­lectivului nu s’a preocupat în­dea­­juns de munca de agitaţie şi mobi­lizare. Aşa se explică faptul că au lipsit dela­ adunare o serie de mem­bri şi chiar instructori, antrenori şi responsabili de cercuri, elemente cu multă experienţă sportivă, care ar fi putut aduce o contribuţie serioasă la discuţii. Deci, greşelile făcute în organizarea adunării generale au contribuit mult la neîndeplinirea integrală a scopului ei. In ceea ce priveşte darea de sea­mă a consiliului provizoriu, ea a a­­rătat in mare parte realizările co­lectivului sportiv, cum ar fi depă­şirea cu 270,6 la sută a cifrei de aspiranţi G.M.A. şi îndeplinirea in proporţie de 255 la sută a cifrei de purtători de insigne, contribuţia sportului la mărirea productivităţii muncii ca şi grija faţă de ridicarea cadrelor tinere etc., şi a înfăţişat in parte şi metodele de muncă între­buinţate. In schimb, darea de sea­mă n’a analizat problemele în a­­dâncime, s’a pierdut in amănunte, în loc să prezinte în spirit critic şi autocritic activitatea depusă. N’au reuşit în mod clar nici lipsu­rile şi nici greutăţile întâmpinate de conducerea colectivului. Darea de seamă n’a prezentat in mod critic munca fiecărui membru al consiliu­lui provizoriu. Au lipsit, deasemeni, propunerile concrete pentru îmbu­nătăţirea muncii de viitor. Nivelul scăzut al dării de seamă, ca şi faptul că membrii colectivului n’au fost anunţaţi din timp despre ţinerea adunării generale, s’a­ re­flectat şi in discuţiile care s’au mărginit la probleme de interes îngust, cum ar fi echipamentul, ali­mentaţia specială etc., neglijăin­­du-se problemele de ansamblu şi mai ales propunerile care ar fi con­tribuit la întărirea activităţii viitoare. Trebue să arătăm însă că toate aceste lipsuri ale adunării generale a colectivului Metalul­ Cluj, se datoresc în mare parte consiliului regional al asociaţiei, care a privit superficial această problemă, neîndrumănd suficient colectivul în această direcţie. Dările de seamă in faţa adunării generale constitue un mijloc de în­tărire a activităţii colectivelor noa­stre. Iată de ce, luând exemplu ini­ţiativa acestui colectiv de a organi­za adunarea, generală şi învăţând din experienţa adunării generale a colectivului Metalul-Cluj, colective­le noastre au datoria de a asigura un deplin succes adunărilor generale. Consiliile regionale şi o­­răşeneşti ale asociaţiilor trebue să privească cu toată seriozitatea această problemă şi să sprijine temeinic colectivele în organizarea adunării generale". ...asociaţiile sportive Spartac, Avântul, Locomotiva şi Me­talul să pună la dispoziţia concu­renţilor din lotul asociaţiilor spor­tive sindicate, armele de serie care stau închise in dulapuri la poli­goanele „Gh. Vasiliche“ şi Giu- Ieşti. Numai astfel concurenţii vor putea să-şi ridice nivelul tehnic şi nu vor mai fi siliţi să aibă timpi morţi în pregătirea lor pentru cam­­pionatul de la 16—18 Decembrie. L. CRISTESCU corespondent ..direcţiunea şcolii profesio­nale siderurgice din Oţelul Roşu să ia măsuri ca elevii acestei şcoli să nu mai fie luaţi de la orele de educaţie fizică la alte munci care nu au nimic comun cu pre­gătirea fizică a elevilor, cum este bunăoară folosirea lor la pregăti­rea şi servitul mesei la can­tină. T. ROIBU Corespondent ...tovarăşii din consiliul colectivu­lui Spartac din Aiud să renunţe la obiceiul de a face deschiderea cluburilor sportive prin ceaiuri dansante şi să le înlocuiască cu manifestaţii sportive. GH. DOLHAN corespondent ---------------------- -------------------------­SPORTIVII CER CA... ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------­Pentru angrenarea tuturor membrilor comitetelor C.F.S. în munca sportivă | Inspectorii centrali ai Comite­­tului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri s-au întors recent de pe teren. Ei au cuprins 19 regiuni ale ţării şi au acordat un ajutor real comitetelor regionale, orăşe­neşti şi raionale C.F.S., unul din obiectivele muncii lor fiind­ asigu­rarea continuităţii activităţii spor­tive în timpul iernii. Cu această ocazie s’a constatat că, în general, comitetele regio­nale, orăşeneşti şi raionale C.F.S. nu s’au preocupat din timp de pregătirea activităţii sportive din timpul iernii. Chiar şi acolo unde comitetele s-au preocupat de a­­ceste probleme, acţiunile au fost întreprinse în mod sectar, fapt care a dus la rezultate sub posi­bilităţile existente. Dealtfel, tre­bue subliniat ca o lipsă principală în munca comitetelor C.F.S. faptul că acestea nu discută şi nu anali­zează în planul lor diferitele pro­bleme de bază ale mişcării spor­tive locale. Activul salariat al co­mitetelor C.F.S vine în majorita­tea cazurilor cu hotărîri gata luate, pe care — în cel mai bun caz — le supune aprobării membrilor co­­mitetului. In acest fel, contribu­ţia valoroasă pe care ar putea să o dea activiştii din organizaţiile (te m­ass) şi secţiile sfaturilor populare­­(care duc muncă în domeniul cul­turii fizice şi sportului), nu inter­vine în elaborarea planurilor de acţiune care au menirea de a con­tribui la desvoltarea activităţii sportive. Acest stil de muncă duce la iro­sirea forţelor şi face ca, de cele mai multe ori, comitetul C.F.S. să fie confundat cu activul său sala­riat, care duce munca — in regiu­nea, oraşul sau raionul respectiv — în intervalul de timp de la o şedinţă până la cealaltă a comite­tului. Lipsa de colaborare cu orga­nizaţiile de massă şi secţiile sfa­turilor populare este cauza celor mai multe lipsuri în activitatea sportivă. Astfel, dacă comitetele C.F.S. ar fi luat în discuţie, încă din primele zile de toamnă, pro­blema asigurării continuităţii ac­tivităţii sportive în timpul iernii, perspectivele de desvoltare ale acestei activităţi ar fi fost mult mai mari. S’ar fi pu­tut lua din timp măsuri pentru confecţionarea materialelor spor­tive, folosindu-se resursele locale şi s’ar fi asigurat masselor largi condiţiunile necesare practicării sporturilor de iarnă. Din relatările inspectorilor cen­trali s’a putut observa că acolo unde au fost folosite cele mai juste metode de muncă — unde a existat colaborare în elaborarea planurilor de muncă — rezultatele n’au întârziat să se arate. Co­mitetele regionale şi orăşeneşti C.F.S. Iaşi, de pildă, au luat o serie de valoroase hotărîri în ca­drul unei şedinţe de lucru în ve­derea pregătirii activităţii sportive de iarnă (cum ar fi confecţionarea schiurilor, săniuţelor, amen­ajarea de patinoare etc). In regiunea Bihor, în cadrul şedinţei comite­tului regional C.F.S., în care s-a discutat despre activitatea sportivă de iarnă, delegaţii secţiei de învă­ţământ şi-au luat angajamentul de a asigura activitatea sportivă şi toate şcolile elementare din re­giune, toate acestea însă numai în urma îndrumărilor primite din partea inspectorilor centrali. Din păcate, există încă membri ai comitetelor C.F.S. care nici a­­tunci când li se aminteşte că au ceva comun cu activitatea de cul­tură fizică şi sport, nu înţeleg să-şi facă datoria. Atitudinea to­varăşului Enache, delegatul sec­ţiei de artă şi cultură în comitetul G.F.S. Argeş şi a delegaţilor sec­ţiilor sfatului popular din regiu­nea Suceava, care au găsit de cuviinţă să trimită înlocuitori (dactilografa) la şedinţa comitetu­lui C.F.S. este edificatoare. Un scop al şedinţelor comitete­lor C.F.S. este şi idela de a lua măsuri în vederea îmbunătăţirii muncii. Or, prezenţa pasivă a „înlocuitorilor” nu va putea con­tribui la realizarea acestui scop. In această direcţie se impune pre­gătirea temeinică a şedinţelor co­mitetului C.F.S., ţinerea lor In mod regulat şi cu participarea tuturor membrilor săi. In cadrul acestor şedinţe trebue să se discute probleme legate de o cât mai bună desfăşurare a activităţii sportive şi folosirea într-o cât mai largă măsură a resurselor locale. Repu­nerea în funcţiune a bazinelor de înnot acoperite de la Galaţi, Oraşul Stalin şi Tg. Mureş sau a sălii de gimnastică din Oraşul Stalin, ar fi putut constitui de pildă, su­biectul unei şedinţe a comitetelor C.F.S. respective. Şi, fără îndoială, că având ajutorul comitetului de partid şi al sfatului popular res­pectiv s’ar fi găsit, pe plan local, mijloacele necesare reparării aces­tor bazine. Dar faptul că aceste bazine şi săli stau nefolosite (sau folosite în alte scopuri), în timp ce zeci de mii de tineri sunt dor­nici să-şi treacă normele G.M.A. dovedeşte din plin că respectivele comitete C.F.S. muncesc în virtu­tea inerţiei şi sunt lipsite de ini­ţiativă, într’un cuvânt ele nu-şi fac datoria pe deplin. Creşterea continuă a avântului mişcării sportive impune comitete­lor C.F.S. o cotitură în munca lor. Ele trebue să’întărească colabora­rea cu organizaţiile de massă şi cu secţiile sfaturilor populare, trebue să atragă un număr tot mai mare d­e oameni ai muncii în conducerea activităţii sportive şi, înainte de toate, vor trebui să angreneze în muncă toţi membrii comitetului. Muncind astfel şi bucurându-se de ajutorul şi controlul permanent al comitetelor executive ale sfaturi­lor populare, comitetele C.F.S. vor fi adevărate organe de conducere şi control ale activităţii sportive şi îşi vor putea îndeplini immpor­­tanta sarcină de pregătire a oa­menilor muncii pentru muncă şi apărarea păcii. ALICE KLEIN „SPORTUL POPULAR’’ J Pag. 2-9 Nr. 1977 Pentru cucerirea insignei G. M. A. Frumoase sunt realizările cu­ care comisiile de pregătire şi exa­minare G.M.A. se mândresc la sfârşitul activităţii sportive în aer liber şi demne de remarcat sunt iniţiativele isvorîte din massele de aspiranţi pentru asigurarea unei rodnice activităţi în cadrul com­plexului G.M.A. în zilele de iarnă. Relatările corespondenţilor noştri oglindesc din plin entuziasmul şi dragostea masselor de muncitori pentru a deveni purtători ai fru­moasei insigne G.M.A., precum şi strădaniile depuse de către comi­siile de pregătire şi examinare G.M.A. pentru ca munca lor să fie încununată de cât mai multe rea­lizări. ★ Intr’un cadru festiv, a avut loc, de curând, închiderea cursului de ins­tructori G.M.A. organizat de către comitetul regional C.F.S. Suceava. Cursurile de instructori G.M.A. au fost urmate şi absolvite cu succes de 34 tineri muncitori, ţărani şi elevi din regiune, care vor porni acum la o m­uncă temeinică, dând viaţă preţioaselor învăţăminte acu­mulate în şcoală. PU1U F-AULIAN corespondent Tinerii din oraşul Slatina şi-au îndeplinit cu cinste angajamentul luat. Un număr de 38 vrednici muncitori din colectivele sportive din localitate au devenit purtători ai insignei. La festivitatea înmânării insig­nelor, noii purtători şi-au luat angajamentul ca să sprijine în co­lective desvoltarea activităţii din cadrul complexului G.M.A. NINA SEPTEANU corespondent . După luni de activitate, colec­tivul „Ştiinţa Babeş-Bolyai“ din Cluj îşi face bilanţul muncii in­tense din timpul verii. Muncind or­ganizat şi având permanent spri­jinul organizaţiei U.T.M., comisia de pregătire şi examinare a aces­tui colectiv poate raporta cu mân­drie că cifra de 835 purtători, cât şi-a­ luat angajamentul să aibă în acest an, a fost realizată. Membrii comisiei de pregătire şi examinare de pe lângă acest co­lectiv nu s-au culcat pe laurii suc­ceselor obţinute. Având sprijinul sportivilor de frunte, ei se stră­­duiesc să asigure o bogată activi­tate sportivă aspiranţilor G.M.A. şi în timpul iernii. IOAN ZTINELIU corespondent Un colectiv fruntaş din Cluj este şi cel al Şcolii Medii Tehnice Metalurgice. Aci, datorită spriji­nului acordat de direcţiunea şcolii şi ajutorului neprecupeţit primit din partea organizaţiei U.T.M. precum şi ca urmare a metodelor de muncă folosite de comisia de pregătire şi examinare G.M.A., s-a reuşit ca din cei 450 aspiranţi la complexul G.M.A. cât are şcoala, 387 să fie purtători de insignă. Comisia de pregătire şi exami­nare se strădueşte ca şi ceilalţi aspiranţi care n’au devenit încă purtători, să-şi treacă cât mai curând toate normele complexului G.M.A. M1RCEA POPA corespondent — o — Consfătuire asupra lucrărilor de fotbal In cadrul „Joia Cărţii Sportive” Editura Cultură Fizică şi Sport or­ganizează Joi, 6­ Decembrie­ 1951, ora 17.30 în localul Editurii din strada Vasile Alecsandri nr. 6 o consfătuire asupra cărţilor de fotbal. Profesorii de cultură fizică, an­trenorii, instructorii, arbitrii, ca­drele voluntare şi sportivii frun­taşi vor lua în discuţie cărţile apărute. Astfel prin criticile aduse şi sugestiile date, se aduce o con­tribuţie preţioasă la îmbunătăţi­rea lucrărilor. Referatul va fi ţinut de tov. loco­tenent colonel Stănculescu, iar coreferatele de tov.: Colea Vâl­­cov şi Braun Coloman. Sunt invitaţi a lua parte toţi acei care se interesează de ridi­carea mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră.

Next