Sportul Popular, decembrie 1951 (Anul 6, nr. 1977-1987)
1951-12-04 / nr. 1977
Sporturi.... vitregite ! Colectivul sportiv „Locomotiva“ din Iaşi are sarcina de a angrena în sport miile de muncitori şi funcţionari ceferişti din Iaşi. Sarcina aceasta este îngreunată de faptul că in cadrul întreprinderilor şi instituţiilor ce depind de acest colectiv au fost întreprinse, în ultimii ani, prea puţine acţiuni care să ducă în mod efectiv la angrenarea masselor largi de salariaţi în activitatea sportivă. Mergând pe linia îndeplinirii acestei importante sarcini, colectivul sportiv Locomotiva din Iaşi a întreprins în primele luni ale acestui an o serie de lăudabile acţiuni. In primul rând trebue să evidenţiem aci frumoasa activitate ce s’a desfăşurat în cadrul secţiei de fotbal precum şi sprijinul serios ce s’a acordat desvoltării acestei discipline sportive. Echipa divisionar de fotbal Locomotiva Iaşi a obţinut multe rezultate valoroase, ca urmare a atenţiei pe care colectivul a dat-o comportării jucătorilor. Astfel, sancţionarea pe o perioadă mai scurtă sau mai lungă a jucătorilor: Savin, Streaşină, Leonte şi Buimistriuc a dat de gândit componenţilor echipei şi a determinat o întărire a disciplinei şi o comportare frumoasă pe terenul de joc. Printre celelalte realizări trebue să amintim aci de activitatea intensă pe care au desfăşurat-o secţiile de lupte, gimnastică şi în parte, chiar secţia de atletism. Insă acestor discipline sportive—dintre care gimnastica şi atletismul fac parte dintre sporturile de bază — nu li s-a acordat sprijinul necesar pentru a fi într'im continuu progres atât în ceea ce priveşte creşterea numărului de membri cât şi ridicarea nivelului lor tehnic. Antrenorul şi membrii secţiei de lupte se află în momentul de faţă în situaţia de a-şi înceta activitatea întrucât nu li se acordă sprijinul necesar, iar secţia de gimnastică este aproape desfiinţată din aceleaşi motive. Explicaţia e clară. Tovarăşii din conducerea colectivului s-au preocupat să ridice fotbalul cât mai mult. Asta-i o treabă bună. Numai că faptul acesta s-a făcut în dauna celorlalte sporturi care ar trebui să fie aduse şi ele la acelaş stadiu de desvoltare ca şi fotbalul, bucurându-se de un sprijin tot atât de mare. Să invăţăm din experienţa organizării adunării generale a colectivului sportiv „Metalur’-Cluj Succesul muncii într’un colectiv sportiv este asigurat de larga participare a masselor la acţiunile iniţiate de consiliul său provizoriu. Cu alte cuvinte, succesul este determinat de angrenarea membrilor colectivului în toate problemele care privesc munca sportivă din întreprindere. Un bun mijloc pentru realizarea acestui scop îl constitue dările de seamă periodice ale consiliilor provizorii ale colectivelor sportive, expuse în fața adunării generale, care trebue să constitue o adevărată cotitură în activitatea viitoare a colectivelor. Ne apropiem de sfârșitul primului an de activitate sportivă planificată, an care a fost bogat în realizări. Deci, acum se impune mai mult ca oricând organizarea acestor adunări generale în toate colectivele sportive, cu scopul de a se trage concluziile unui an de muncă şi de a se creia bazele unei şi mai temeinice activităţi viitoare. Pentru aceasta adunările generale trebue organizate cu foarte multă grijă. Eforturile organizatorilor trebue să se îndrepte în primul rând asupra popularizării din timp a adunării generale, pentru a se da posibilitate membrilor colectivului să se pregătească pentru critici şi propuneri. De asemenea, ei trebue să aibă în vedere mobilizarea tuturor membrilor şi asigurarea unui cadru sărbătoresc pentru ţinerea şedinţei. Darea de seamă trebue să fie întocmită în spirit critic şi autocritic şi să privească problemele în profunzime, adică să analizeze cauzele care au determinat realizările ca şi lipsurile din muncă, măsura în care au fost îndeplinite prevederile contractului colectiv şi să conţină propuneri concrete pentru munca de viitor. Prezenţa la aceste adunări generale a reprezentanţilor organizaţiilor de partid, UTM şi sindicat, ca şi a direcţiunii va da o mai mare importanţă adunării generale şi va prilejui întărirea colaborării tuturor factorilor interesaţi în îmbunătăţirea activităţii sportive. In unele colective sportive au şi avut loc aceste adunări generale. Iată ce ne scrie tovarăşul Nicolae Tempea, preşedintele asociaţiei sportive Metalul, despre desfăşurarea adunării generale a colectivului sportiv Metalul Cluj, unul dintre primele colective din ţară care şi-a îndeplinit planul cifric pe întregul an cu mult înainte de termen. Concluziile şi sarcinle ce se desprind din analiza acestei şedinţe sunt valabile pentru toate colectivele sportive. ,,Mergând pe linia succeselor obţinute într’un an de rodnică activitate, colectivul sportiv Metalul Cluj a luat iniţiativa, lăudabilă de a organiza adunarea generală a membrilor coectivului, în dorinţa de a creia bazele unei activităţi şi mai rodnice în viitor. Adunarea generală şi-a îndeplinit scopul in bună măsură. O serie de binuri in organizarea ei au influenţat însă mult rezultatele pe care ea putea să le aibă. In primul rând, conducerea colectivului nu s’a preocupat îndeajuns de munca de agitaţie şi mobilizare. Aşa se explică faptul că au lipsit dela adunare o serie de membri şi chiar instructori, antrenori şi responsabili de cercuri, elemente cu multă experienţă sportivă, care ar fi putut aduce o contribuţie serioasă la discuţii. Deci, greşelile făcute în organizarea adunării generale au contribuit mult la neîndeplinirea integrală a scopului ei. In ceea ce priveşte darea de seamă a consiliului provizoriu, ea a arătat in mare parte realizările colectivului sportiv, cum ar fi depăşirea cu 270,6 la sută a cifrei de aspiranţi G.M.A. şi îndeplinirea in proporţie de 255 la sută a cifrei de purtători de insigne, contribuţia sportului la mărirea productivităţii muncii ca şi grija faţă de ridicarea cadrelor tinere etc., şi a înfăţişat in parte şi metodele de muncă întrebuinţate. In schimb, darea de seamă n’a analizat problemele în adâncime, s’a pierdut in amănunte, în loc să prezinte în spirit critic şi autocritic activitatea depusă. N’au reuşit în mod clar nici lipsurile şi nici greutăţile întâmpinate de conducerea colectivului. Darea de seamă n’a prezentat in mod critic munca fiecărui membru al consiliului provizoriu. Au lipsit, deasemeni, propunerile concrete pentru îmbunătăţirea muncii de viitor. Nivelul scăzut al dării de seamă, ca şi faptul că membrii colectivului n’au fost anunţaţi din timp despre ţinerea adunării generale, s’a reflectat şi in discuţiile care s’au mărginit la probleme de interes îngust, cum ar fi echipamentul, alimentaţia specială etc., neglijăindu-se problemele de ansamblu şi mai ales propunerile care ar fi contribuit la întărirea activităţii viitoare. Trebue să arătăm însă că toate aceste lipsuri ale adunării generale a colectivului Metalul Cluj, se datoresc în mare parte consiliului regional al asociaţiei, care a privit superficial această problemă, neîndrumănd suficient colectivul în această direcţie. Dările de seamă in faţa adunării generale constitue un mijloc de întărire a activităţii colectivelor noastre. Iată de ce, luând exemplu iniţiativa acestui colectiv de a organiza adunarea, generală şi învăţând din experienţa adunării generale a colectivului Metalul-Cluj, colectivele noastre au datoria de a asigura un deplin succes adunărilor generale. Consiliile regionale şi orăşeneşti ale asociaţiilor trebue să privească cu toată seriozitatea această problemă şi să sprijine temeinic colectivele în organizarea adunării generale". ...asociaţiile sportive Spartac, Avântul, Locomotiva şi Metalul să pună la dispoziţia concurenţilor din lotul asociaţiilor sportive sindicate, armele de serie care stau închise in dulapuri la poligoanele „Gh. Vasiliche“ şi Giu- Ieşti. Numai astfel concurenţii vor putea să-şi ridice nivelul tehnic şi nu vor mai fi siliţi să aibă timpi morţi în pregătirea lor pentru campionatul de la 16—18 Decembrie. L. CRISTESCU corespondent ..direcţiunea şcolii profesionale siderurgice din Oţelul Roşu să ia măsuri ca elevii acestei şcoli să nu mai fie luaţi de la orele de educaţie fizică la alte munci care nu au nimic comun cu pregătirea fizică a elevilor, cum este bunăoară folosirea lor la pregătirea şi servitul mesei la cantină. T. ROIBU Corespondent ...tovarăşii din consiliul colectivului Spartac din Aiud să renunţe la obiceiul de a face deschiderea cluburilor sportive prin ceaiuri dansante şi să le înlocuiască cu manifestaţii sportive. GH. DOLHAN corespondent ---------------------- -------------------------SPORTIVII CER CA... ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Pentru angrenarea tuturor membrilor comitetelor C.F.S. în munca sportivă | Inspectorii centrali ai Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri s-au întors recent de pe teren. Ei au cuprins 19 regiuni ale ţării şi au acordat un ajutor real comitetelor regionale, orăşeneşti şi raionale C.F.S., unul din obiectivele muncii lor fiind asigurarea continuităţii activităţii sportive în timpul iernii. Cu această ocazie s’a constatat că, în general, comitetele regionale, orăşeneşti şi raionale C.F.S. nu s’au preocupat din timp de pregătirea activităţii sportive din timpul iernii. Chiar şi acolo unde comitetele s-au preocupat de aceste probleme, acţiunile au fost întreprinse în mod sectar, fapt care a dus la rezultate sub posibilităţile existente. Dealtfel, trebue subliniat ca o lipsă principală în munca comitetelor C.F.S. faptul că acestea nu discută şi nu analizează în planul lor diferitele probleme de bază ale mişcării sportive locale. Activul salariat al comitetelor C.F.S vine în majoritatea cazurilor cu hotărîri gata luate, pe care — în cel mai bun caz — le supune aprobării membrilor comitetului. In acest fel, contribuţia valoroasă pe care ar putea să o dea activiştii din organizaţiile (te mass) şi secţiile sfaturilor populare(care duc muncă în domeniul culturii fizice şi sportului), nu intervine în elaborarea planurilor de acţiune care au menirea de a contribui la desvoltarea activităţii sportive. Acest stil de muncă duce la irosirea forţelor şi face ca, de cele mai multe ori, comitetul C.F.S. să fie confundat cu activul său salariat, care duce munca — in regiunea, oraşul sau raionul respectiv — în intervalul de timp de la o şedinţă până la cealaltă a comitetului. Lipsa de colaborare cu organizaţiile de massă şi secţiile sfaturilor populare este cauza celor mai multe lipsuri în activitatea sportivă. Astfel, dacă comitetele C.F.S. ar fi luat în discuţie, încă din primele zile de toamnă, problema asigurării continuităţii activităţii sportive în timpul iernii, perspectivele de desvoltare ale acestei activităţi ar fi fost mult mai mari. S’ar fi putut lua din timp măsuri pentru confecţionarea materialelor sportive, folosindu-se resursele locale şi s’ar fi asigurat masselor largi condiţiunile necesare practicării sporturilor de iarnă. Din relatările inspectorilor centrali s’a putut observa că acolo unde au fost folosite cele mai juste metode de muncă — unde a existat colaborare în elaborarea planurilor de muncă — rezultatele n’au întârziat să se arate. Comitetele regionale şi orăşeneşti C.F.S. Iaşi, de pildă, au luat o serie de valoroase hotărîri în cadrul unei şedinţe de lucru în vederea pregătirii activităţii sportive de iarnă (cum ar fi confecţionarea schiurilor, săniuţelor, amenajarea de patinoare etc). In regiunea Bihor, în cadrul şedinţei comitetului regional C.F.S., în care s-a discutat despre activitatea sportivă de iarnă, delegaţii secţiei de învăţământ şi-au luat angajamentul de a asigura activitatea sportivă şi toate şcolile elementare din regiune, toate acestea însă numai în urma îndrumărilor primite din partea inspectorilor centrali. Din păcate, există încă membri ai comitetelor C.F.S. care nici atunci când li se aminteşte că au ceva comun cu activitatea de cultură fizică şi sport, nu înţeleg să-şi facă datoria. Atitudinea tovarăşului Enache, delegatul secţiei de artă şi cultură în comitetul G.F.S. Argeş şi a delegaţilor secţiilor sfatului popular din regiunea Suceava, care au găsit de cuviinţă să trimită înlocuitori (dactilografa) la şedinţa comitetului C.F.S. este edificatoare. Un scop al şedinţelor comitetelor C.F.S. este şi idela de a lua măsuri în vederea îmbunătăţirii muncii. Or, prezenţa pasivă a „înlocuitorilor” nu va putea contribui la realizarea acestui scop. In această direcţie se impune pregătirea temeinică a şedinţelor comitetului C.F.S., ţinerea lor In mod regulat şi cu participarea tuturor membrilor săi. In cadrul acestor şedinţe trebue să se discute probleme legate de o cât mai bună desfăşurare a activităţii sportive şi folosirea într-o cât mai largă măsură a resurselor locale. Repunerea în funcţiune a bazinelor de înnot acoperite de la Galaţi, Oraşul Stalin şi Tg. Mureş sau a sălii de gimnastică din Oraşul Stalin, ar fi putut constitui de pildă, subiectul unei şedinţe a comitetelor C.F.S. respective. Şi, fără îndoială, că având ajutorul comitetului de partid şi al sfatului popular respectiv s’ar fi găsit, pe plan local, mijloacele necesare reparării acestor bazine. Dar faptul că aceste bazine şi săli stau nefolosite (sau folosite în alte scopuri), în timp ce zeci de mii de tineri sunt dornici să-şi treacă normele G.M.A. dovedeşte din plin că respectivele comitete C.F.S. muncesc în virtutea inerţiei şi sunt lipsite de iniţiativă, într’un cuvânt ele nu-şi fac datoria pe deplin. Creşterea continuă a avântului mişcării sportive impune comitetelor C.F.S. o cotitură în munca lor. Ele trebue să’întărească colaborarea cu organizaţiile de massă şi cu secţiile sfaturilor populare, trebue să atragă un număr tot mai mare de oameni ai muncii în conducerea activităţii sportive şi, înainte de toate, vor trebui să angreneze în muncă toţi membrii comitetului. Muncind astfel şi bucurându-se de ajutorul şi controlul permanent al comitetelor executive ale sfaturilor populare, comitetele C.F.S. vor fi adevărate organe de conducere şi control ale activităţii sportive şi îşi vor putea îndeplini immportanta sarcină de pregătire a oamenilor muncii pentru muncă şi apărarea păcii. ALICE KLEIN „SPORTUL POPULAR’’ J Pag. 2-9 Nr. 1977 Pentru cucerirea insignei G. M. A. Frumoase sunt realizările cu care comisiile de pregătire şi examinare G.M.A. se mândresc la sfârşitul activităţii sportive în aer liber şi demne de remarcat sunt iniţiativele isvorîte din massele de aspiranţi pentru asigurarea unei rodnice activităţi în cadrul complexului G.M.A. în zilele de iarnă. Relatările corespondenţilor noştri oglindesc din plin entuziasmul şi dragostea masselor de muncitori pentru a deveni purtători ai frumoasei insigne G.M.A., precum şi strădaniile depuse de către comisiile de pregătire şi examinare G.M.A. pentru ca munca lor să fie încununată de cât mai multe realizări. ★ Intr’un cadru festiv, a avut loc, de curând, închiderea cursului de instructori G.M.A. organizat de către comitetul regional C.F.S. Suceava. Cursurile de instructori G.M.A. au fost urmate şi absolvite cu succes de 34 tineri muncitori, ţărani şi elevi din regiune, care vor porni acum la o muncă temeinică, dând viaţă preţioaselor învăţăminte acumulate în şcoală. PU1U F-AULIAN corespondent Tinerii din oraşul Slatina şi-au îndeplinit cu cinste angajamentul luat. Un număr de 38 vrednici muncitori din colectivele sportive din localitate au devenit purtători ai insignei. La festivitatea înmânării insignelor, noii purtători şi-au luat angajamentul ca să sprijine în colective desvoltarea activităţii din cadrul complexului G.M.A. NINA SEPTEANU corespondent . După luni de activitate, colectivul „Ştiinţa Babeş-Bolyai“ din Cluj îşi face bilanţul muncii intense din timpul verii. Muncind organizat şi având permanent sprijinul organizaţiei U.T.M., comisia de pregătire şi examinare a acestui colectiv poate raporta cu mândrie că cifra de 835 purtători, cât şi-a luat angajamentul să aibă în acest an, a fost realizată. Membrii comisiei de pregătire şi examinare de pe lângă acest colectiv nu s-au culcat pe laurii succeselor obţinute. Având sprijinul sportivilor de frunte, ei se străduiesc să asigure o bogată activitate sportivă aspiranţilor G.M.A. şi în timpul iernii. IOAN ZTINELIU corespondent Un colectiv fruntaş din Cluj este şi cel al Şcolii Medii Tehnice Metalurgice. Aci, datorită sprijinului acordat de direcţiunea şcolii şi ajutorului neprecupeţit primit din partea organizaţiei U.T.M. precum şi ca urmare a metodelor de muncă folosite de comisia de pregătire şi examinare G.M.A., s-a reuşit ca din cei 450 aspiranţi la complexul G.M.A. cât are şcoala, 387 să fie purtători de insignă. Comisia de pregătire şi examinare se strădueşte ca şi ceilalţi aspiranţi care n’au devenit încă purtători, să-şi treacă cât mai curând toate normele complexului G.M.A. M1RCEA POPA corespondent — o — Consfătuire asupra lucrărilor de fotbal In cadrul „Joia Cărţii Sportive” Editura Cultură Fizică şi Sport organizează Joi, 6 Decembrie 1951, ora 17.30 în localul Editurii din strada Vasile Alecsandri nr. 6 o consfătuire asupra cărţilor de fotbal. Profesorii de cultură fizică, antrenorii, instructorii, arbitrii, cadrele voluntare şi sportivii fruntaşi vor lua în discuţie cărţile apărute. Astfel prin criticile aduse şi sugestiile date, se aduce o contribuţie preţioasă la îmbunătăţirea lucrărilor. Referatul va fi ţinut de tov. locotenent colonel Stănculescu, iar coreferatele de tov.: Colea Vâlcov şi Braun Coloman. Sunt invitaţi a lua parte toţi acei care se interesează de ridicarea mişcării de cultură fizică şi sport din ţara noastră.