Sportul Popular, februarie 1952 (Anul 7, nr. 2001-2012)

1952-02-02 / nr. 2001

PROLETARI DIN TOATI ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN R.P.R. ANUL VI NIr. 2001 8 pagini, 25 bani Sâmbătă 2 Februarie 1952 JOCURILE OLIMPICE, ÎNTRE­CERI SPORTIVE ALE PĂCII ŞI PRIETENEI ÎNTRE POPOARE C­U prima zi a lunii ianuarie am păşit la anul olimpic 1952. De fiecare dată când calendarul numără 366 de zile, la fiecare an bisect sportivii din lumea întreagă trăesc emoţiile supremei întreceri pe stadion. Se dispută Jocurile Olimpice! Puţine zile ne mai despart a­­cum de clipa când pe stadionul „Bislet“ din Oslo, după ce se vor­­ şters ultimele acorduri ale imnului olimpic, tineri şi tinere se vor lega prin jurământ să se întreacă prin luptă cinstită, să păstreze pentru totdeauna nepătate idea­lurile olimpice. Aceeaşi solemnitate o va trăi peste câteva luni şi sta­dionul olimpic din Helsinki, a­­colo unde se vor desfăşura pro­bele Olimpiadei de vară. Dealungul veacurilor, J­­ocurile Olimpice au simbolizat ideia păcii şi prieteniei, însuşi steagul olim­pic, purtând pe fond alb cinci inele împletite, întruchipează înfră­ţirea întregii omeniri din cele cinci continente. Cu mii de ani în urmă, când la antica­­ladă porţile stadionului se deschideau pentru a primi pe cei veniţi să se întreacă în lupta cins­tită a Olimpiadei, pretutindeni în ţară înceta zăngănitul armelor. Bărbaţii desbrăcau zalele, femeile se înveşmântau în haine albe de sărbătoare, zidurile cetăţilor erau împodobite cu ramuri verzi de măslin, fiindcă Olimpiada însemna bucurie şi pace. înfrăţiţi prin jocurile sportive, oamenii uitau pentru un răstimp neînțelegerii« ce-l învrăjbeau. Din patru în patru ani, Jocurile Olimpice chemau tineretul pe sta­dion. Evenimentul acesta constituia o unitate de măsură a timpului, calendarul celor vechi. Mii de ani Olimpia? ■ s’au succedat cu re­gularitate matematică. A trebuit să vină edictul absurd al împăra­tului bizantin Teodosie al II-lea, care în anul 392 al c­ei noastre a interzis disputarea Olimpiadei pe motiv că ea fiind o manifesta­ţie „păgână“ contrarine rs­giei oficiale a statului. Timp de peste treisprezece se­cole s-a aşternut astfel peste jocu­rile antice colbul uitării. La sfârşitul veacului trecut, un grup de oameni s’au gândit să reaprindă flacăra olimpică. Ei erau însufleţiţi de vechile idealuri de pace şi prietenie din care se năs­cuse Olimpiada timpurilor antice. Frământările soci­ale care au ur­mat apariţiei lucrărilor de impor­tanţă istorică a marilor gânditori Marx şi Engels, au adus şi sportul în centrul activităţilor omeneşti, consacrându-l ca un puternic fac­tor de progres şi înfrâţire. înfrun­tând doctrinele retrograde ale feu­dalismului, sportul se impune ca o parte integrantă a culturii gene­rale. In cadrul unui congres desfășu­rat la Paris in anul 1894, peda­gogul francez Pierre de Couber­­tin a propus reluarea pe baze mo­derne­ a Jocurilor Olimpice. Pro­punerea a fost acceptată şi peste doi ani, pe stadionul reconstruit Ilia Atena, s-a desfăşurat prima Olimpiadă a vremurilor moderne. Trebue remarcat faptul că reîn­viind Jocurile Olimpice, Pierre de Coubertin considera restabilirea păcii și prieteniei ta­re toate po­poarele ca fiind ideea fundamen­­­tală a Olimpiadei, scopul ei mă­reţ. Intr’o epocă în care capitalis­­­mul intra In faza de putrefacţie. In stadiul său cel mai înaintat, imperialismul, când­ războiul de­venise o necesitate absolută a sis­temului de exploatare capitalistă, reluarea ideii olimpice, pătrunsă de pace şi prietenie, constituia o ideie ciudată, considerată de unii ca lipsită de sens. Reprezentanţii sportivi ai claselor dominante nu vedeau d­e ce este neapărat nevoe ca zăngănitul armelor să înceteze măcar pentru cele câteva zile cât durau întrecerile de pe stadion. Din nefericire, destinele Olimpia­delor moderne au încăput tocmai pe mâna reprezentanţilor claselor exploatatoare. Cu fiecare ediţie, Jocurile O­­­impice s’au cufundat tot mai mult in plasa intereselor mes­­­chine al© putredului sport capita­list. Mai mult chiar, anumiţi „se­niori“ dela conducerea comitetu­lui olimpic internaţional nu s’au sfiit să îmbrăţişeze doctrina sce­lerată a fascismului, dând pe mâna lui Hitler organizarea O­­lianpiadei din 1936. Jocurile O­­limpice de la Berlin au fost o ma­nifestare deşănţată a imperialis­­­mului german, a spiritului răz­boinic, a urii de rasă. Cu un ci­­nnism neîntrecut, organizatorii au aprins pe stadionul din capitala celui de al Xl-Iea Reich flacăra olimpică adusă de ştafetele por­­­nite de la ruinele Acropolei, au afişat vechile dictoane olimpice şi au înălţat steagul alb cu cele cinci inele, simbolizând înfră­ţirea continentelor. In timp ce de­asupra stadionului olimpic din Berlin se ridicau în fluturare albă sute de porumbei, din loja oficială declara deschise Jocurile odiosul şi sceleratul asasin care cu trei ani mai târziu avea să comande deslănţuirea celui mai mare măcel pe care l-a cunoscut omenirea. Istorica victorie a poporului sovietic a redat oamenilor bunul cel mai de preţ : pacea. Au tre­cut doar câţiva ani de viaţă paş­nică şi iată că acum forţele ne­gre ale reacţiunii complotează din nou împotriva omenirii. Dar de data aceasta aţâţătorii la război întâmpină dârza şi organizata îm­potrivire a sutelor de milioane de partizani ai păcii, strâns uniţi In jurul stindardului păcii purtat de invincibila Uniune Sovietică şi marele Stalin. In lupta măreaţă pentru apărarea păcii, sportul şi Olimpiada joacă un rol de frunte, constituind un factor de seamă al înfrăţirii popoarelor. Participarea gloriosului tineret al Uniunii So­­­vietice la cea de a XV-a ediţie a Jocurior Olimpice, pe lângă fap­tul că va ridica enorm nivelul tehnic al întrecerilor sportive le va da în acel­aş timp un conţinut înalt. De trei ori, în 1916, 1940 şi 1944, războaiele au împiedicat desfăşu­rarea Olimpiadei. De data aceasta, reprezentanţii tineretului din toa­te colţurile lumii, înfrăţiţi prin aport şi prin idealul olimpic îşi vor uni eforturile pentru ca între­cerea lor sportivă cea mai dragă, olimpiada, să contribue la opri­­­rea războiului, să facă neputin­­­c­io­ase uneltirile duşmanilor ome­nirii, imperialiştii americani şi en­glezi. Jocurile Olimpice din 1953 trebue să însemne cu adevărat o sărbătoare a păcii şi prieteniei între popoare. Sportivii iubitori de pace din toate părţile lumii şi printre ei cei mai buni sportivi al patriei noastre, , vor face ca O­­­limpiada să-şi atingă scopul mă­reţ : pacea Şi Înfrăţirea Intre po­poare. întâlnire prietenească la Poiana Stalin, intre schiorii sovietici si români Azi şi mâine va avea loc la Poiana Stalin o întâlnire prietenească de schi Intre echipa sovietică ce se află in vizită In ţara noastră şi selecţionatele asociaţiilor sportive sindicale, C.C.A. şi Dinamo. Sâmbătă dimineaţa se va disputa proba de schi 18 km fond băieţi, iar Duminică dimineaţa slalom special băieţi şi fete, de ase­­menea şi săriturile la trambulina mare. Probele de fond şi săriturile la trambulina mare contează in punctajul pentru combinata nordică. Mesajul de salut adresat de tovarășul Stalin colectivului combinatului metalurgic din Magnitogorsk MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite textul mesajului de salut adresat d® I. V. Stalin colectivului combinatului metalurgic din Magnitogorsk. Orașul Magnitogorsk. COMBINATUL METALURGIC DIN MAGNITOGORSK Tovarăşului Borisov, directorul combinatului. Tovarăşului Voronov, inginer şef al combi­natului. Tovarăşului Svetlov, organizator de partid al Comitetului Central al Par­tidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. Tovarăşului Pliskanos, preşedintele Comite­tului sindical al combinatului. Tovarăşului Pankov, organizator de Comso­mol al Comitetului Central al Comsomolului. Salut şi felicit pe muncitorii, muncitoarele, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii combinatului metalurgic din Magnitogorsk şi ai trustului „Mag­nitostroi“ cu prilejul celei de a 20-a aniversări a punerii în funcţiune a combinatului — puternică bază metalurgică a ţării. In toţi aceşti ani, cei din Magnitogorsk, credincioşi fii şi fiice ai patriei noastre, au muncit cinstit şi cu abnegaţie pentru făurirea capacită­ţilor de producţie ale combinatului, şi-au însuşit cu succes tehnica nouă, au sporit neîncetat prod­ucţia de metal şi au îndeplinit cu cinste sarcinile trasate de partid şi guvern pentru asigurarea ţării noastre cu metal. Din toată inima vă urez, tovarăşi, noi succese în munca voastră. I. STAMN Echipa de schi a R.P.R. a plecat la Oslo Delegaţia sportivilor care va reprezenta Republica Populară Română la ediţia VI-a a Jocurilor Olimpice de iarnă a plecat spre Oslo ori dimineaţă. In clişeul alăturat, totul de schiori fotografiat împreună cu tov. Gh. Vidraşcu, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, care le-a vorbit la ple­care, urânduse drum bun şi suc­ces deplin. (Citiţi reportajul în pag. 8-a) Bucuria noastră, a partizanilor p­ăcii Am citit cu mult interes şi satisfacţie comu­nicatele asupra îndeplinirii planurilor de stat ale Uniunii Sovietice şi R. P. R., pe anul 1951. Aceste minunate bilanţuri ale victoriilor dobân­dite de gloriosul popor sovietic şi de oamenii muncii din ţara noastră prin muncă paşnică şi însufleţită, mi-au sporit şi mai mult elanul cu care am pornit să lucrez de câteva zile de când guvernul şi partidul nostru au înfăptuit reforma­­ bănească şi reducerile de preţuri. Cifrele comunicatelor sunt prilej de satisfacţie pentru oamenii cinstiţi de pretutindeni, pentru partizanii păcii de pe toată suprafaţa pământu­lui. Ele vorbesc despre minunatul avânt în mun­că al constructorilor comunismului, despre nemăr­ginita dorinţă de pace a popoarelor sovie­tice, ca şi despre felul în care o ţară de demo­craţie populară înţelege să folosească experienţa Ţării Socialismului victorios. Scrie negru pe alb în comunicatul sovietic: planul anual al pro­ducţiei globale pe anul 1951 a fost îndeplinit în ansamblu, în industrie în proporţie de 103,5%, iar producţia globală a întregii industrii a cres­cut cu 16% în comparaţie cu 1950. In comuni­catul privitor la îndeplinirea şi depăşirea pla­nului de stat al R.P.R. se arată de asemenea, că planul anual al producţiei globale industriale a fost îndeplinit în proporţie de 104,5% şi că pro­ducţia globală a industriei noastre a crescut în anul 1951 faţă de 1950, cu 28,7% iar preţul de cost al producţiei industriale, faţă de anul 1950 — în preţuri comparate — a scăzut cu 5,65%. Deasem­eni, din comunicat reiese un fapt foarte însemnat pentru noi şi anume că, în 1951, în­trecerea socialistă s-a ridicat la o treaptă su­perioară, ceea ce a făcut ca şi la noi în ţară să se nască mişcarea stahanovistă. Iată deci un nou şi viguros răspuns dat ca­lomniatorilor americani şi englezi, care scornesc minciuni pe socoteala Uniunii Sovietice şi a ţăr­­rilor de democraţie populară, pentru a-şi ca­mufla pregătirile lor nebuneşti de război. Dar oamenii cinstiţi din lume cei ce apără cu în­dârjire pacea, nu dau crezare bandiţilor impe­rialişti. Ei îşi dau seama că succese de felul acelora pe care le trec în revistă recentele co­municate, nu pot fi înfăptuite decât în condi­ţiile unei politici de pace, şi numai în ţări cu adevărat iubitoare de pace. Mi-a tresărit inima de bucurie văzând că în comunicatul sovietic este amintită reducerea de preţuri la bunurile de larg consum, realizată în 1951 în U.R.S.S. Eu ştiu că această reducere a contribuit la în­tărirea rublei sovietice, moneda cea mai stabilă din lume. Şi cum să nu mă bucur, când astăzi cursul banilor noştri noi este stabilit pe baza rublei sovietice! Reforma bănească şi reducerile de preţuri, ca şi toate celelalte succese obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, n’ar fi fost po­sibile fără largul ajutor al Uniunii Sovietice. Ca muncitor şi ca sportiv am primit cu nestă­vilită satisfacţie comunicatul asupra rezultatelor îndeplinirii planului de stat al R P.R. pe 1951. Acest comunicat este o nouă mărturie a neîn­cetatei desvoltări a patriei noastre, desvoltare care ne chezăşueşte mersul sigur spre socialism, îmi iau angajamentul să lupt şi mai activ pen­tru răspândirea metodelor sovietice de muncă în rândul tinerilor din organizaţia U.T.M din care fac parte, de a munci tot mai bine, con­tribuind astfel la înflorirea patriei și la apăra­rea păcii. UMBERTO MARCHEZ1 muncitor mecanic la tipografia „Dobrogea­nu-Gherea“ purtător al insignei G M.A.

Next