Sportul Popular, februarie 1952 (Anul 7, nr. 2001-2012)
1952-02-02 / nr. 2001
PROLETARI DIN TOATI ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE LÂNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONFEDERAŢIEI GENERALE A MUNCII DIN R.P.R. ANUL VI NIr. 2001 8 pagini, 25 bani Sâmbătă 2 Februarie 1952 JOCURILE OLIMPICE, ÎNTRECERI SPORTIVE ALE PĂCII ŞI PRIETENEI ÎNTRE POPOARE CU prima zi a lunii ianuarie am păşit la anul olimpic 1952. De fiecare dată când calendarul numără 366 de zile, la fiecare an bisect sportivii din lumea întreagă trăesc emoţiile supremei întreceri pe stadion. Se dispută Jocurile Olimpice! Puţine zile ne mai despart acum de clipa când pe stadionul „Bislet“ din Oslo, după ce se vor şters ultimele acorduri ale imnului olimpic, tineri şi tinere se vor lega prin jurământ să se întreacă prin luptă cinstită, să păstreze pentru totdeauna nepătate idealurile olimpice. Aceeaşi solemnitate o va trăi peste câteva luni şi stadionul olimpic din Helsinki, acolo unde se vor desfăşura probele Olimpiadei de vară. Dealungul veacurilor, Jocurile Olimpice au simbolizat ideia păcii şi prieteniei, însuşi steagul olimpic, purtând pe fond alb cinci inele împletite, întruchipează înfrăţirea întregii omeniri din cele cinci continente. Cu mii de ani în urmă, când la anticaladă porţile stadionului se deschideau pentru a primi pe cei veniţi să se întreacă în lupta cinstită a Olimpiadei, pretutindeni în ţară înceta zăngănitul armelor. Bărbaţii desbrăcau zalele, femeile se înveşmântau în haine albe de sărbătoare, zidurile cetăţilor erau împodobite cu ramuri verzi de măslin, fiindcă Olimpiada însemna bucurie şi pace. înfrăţiţi prin jocurile sportive, oamenii uitau pentru un răstimp neînțelegerii« ce-l învrăjbeau. Din patru în patru ani, Jocurile Olimpice chemau tineretul pe stadion. Evenimentul acesta constituia o unitate de măsură a timpului, calendarul celor vechi. Mii de ani Olimpia? ■ s’au succedat cu regularitate matematică. A trebuit să vină edictul absurd al împăratului bizantin Teodosie al II-lea, care în anul 392 al cei noastre a interzis disputarea Olimpiadei pe motiv că ea fiind o manifestaţie „păgână“ contrarine rsgiei oficiale a statului. Timp de peste treisprezece secole s-a aşternut astfel peste jocurile antice colbul uitării. La sfârşitul veacului trecut, un grup de oameni s’au gândit să reaprindă flacăra olimpică. Ei erau însufleţiţi de vechile idealuri de pace şi prietenie din care se născuse Olimpiada timpurilor antice. Frământările sociale care au urmat apariţiei lucrărilor de importanţă istorică a marilor gânditori Marx şi Engels, au adus şi sportul în centrul activităţilor omeneşti, consacrându-l ca un puternic factor de progres şi înfrâţire. înfruntând doctrinele retrograde ale feudalismului, sportul se impune ca o parte integrantă a culturii generale. In cadrul unui congres desfășurat la Paris in anul 1894, pedagogul francez Pierre de Coubertin a propus reluarea pe baze moderne a Jocurilor Olimpice. Propunerea a fost acceptată şi peste doi ani, pe stadionul reconstruit Ilia Atena, s-a desfăşurat prima Olimpiadă a vremurilor moderne. Trebue remarcat faptul că reînviind Jocurile Olimpice, Pierre de Coubertin considera restabilirea păcii și prieteniei tare toate popoarele ca fiind ideea fundamentală a Olimpiadei, scopul ei măreţ. Intr’o epocă în care capitalismul intra In faza de putrefacţie. In stadiul său cel mai înaintat, imperialismul, când războiul devenise o necesitate absolută a sistemului de exploatare capitalistă, reluarea ideii olimpice, pătrunsă de pace şi prietenie, constituia o ideie ciudată, considerată de unii ca lipsită de sens. Reprezentanţii sportivi ai claselor dominante nu vedeau de ce este neapărat nevoe ca zăngănitul armelor să înceteze măcar pentru cele câteva zile cât durau întrecerile de pe stadion. Din nefericire, destinele Olimpiadelor moderne au încăput tocmai pe mâna reprezentanţilor claselor exploatatoare. Cu fiecare ediţie, Jocurile Oimpice s’au cufundat tot mai mult in plasa intereselor meschine al© putredului sport capitalist. Mai mult chiar, anumiţi „seniori“ dela conducerea comitetului olimpic internaţional nu s’au sfiit să îmbrăţişeze doctrina scelerată a fascismului, dând pe mâna lui Hitler organizarea Olianpiadei din 1936. Jocurile Olimpice de la Berlin au fost o manifestare deşănţată a imperialismului german, a spiritului războinic, a urii de rasă. Cu un cinnism neîntrecut, organizatorii au aprins pe stadionul din capitala celui de al Xl-Iea Reich flacăra olimpică adusă de ştafetele pornite de la ruinele Acropolei, au afişat vechile dictoane olimpice şi au înălţat steagul alb cu cele cinci inele, simbolizând înfrăţirea continentelor. In timp ce deasupra stadionului olimpic din Berlin se ridicau în fluturare albă sute de porumbei, din loja oficială declara deschise Jocurile odiosul şi sceleratul asasin care cu trei ani mai târziu avea să comande deslănţuirea celui mai mare măcel pe care l-a cunoscut omenirea. Istorica victorie a poporului sovietic a redat oamenilor bunul cel mai de preţ : pacea. Au trecut doar câţiva ani de viaţă paşnică şi iată că acum forţele negre ale reacţiunii complotează din nou împotriva omenirii. Dar de data aceasta aţâţătorii la război întâmpină dârza şi organizata împotrivire a sutelor de milioane de partizani ai păcii, strâns uniţi In jurul stindardului păcii purtat de invincibila Uniune Sovietică şi marele Stalin. In lupta măreaţă pentru apărarea păcii, sportul şi Olimpiada joacă un rol de frunte, constituind un factor de seamă al înfrăţirii popoarelor. Participarea gloriosului tineret al Uniunii Sovietice la cea de a XV-a ediţie a Jocurior Olimpice, pe lângă faptul că va ridica enorm nivelul tehnic al întrecerilor sportive le va da în acelaş timp un conţinut înalt. De trei ori, în 1916, 1940 şi 1944, războaiele au împiedicat desfăşurarea Olimpiadei. De data aceasta, reprezentanţii tineretului din toate colţurile lumii, înfrăţiţi prin aport şi prin idealul olimpic îşi vor uni eforturile pentru ca întrecerea lor sportivă cea mai dragă, olimpiada, să contribue la oprirea războiului, să facă neputincioase uneltirile duşmanilor omenirii, imperialiştii americani şi englezi. Jocurile Olimpice din 1953 trebue să însemne cu adevărat o sărbătoare a păcii şi prieteniei între popoare. Sportivii iubitori de pace din toate părţile lumii şi printre ei cei mai buni sportivi al patriei noastre, , vor face ca Olimpiada să-şi atingă scopul măreţ : pacea Şi Înfrăţirea Intre popoare. întâlnire prietenească la Poiana Stalin, intre schiorii sovietici si români Azi şi mâine va avea loc la Poiana Stalin o întâlnire prietenească de schi Intre echipa sovietică ce se află in vizită In ţara noastră şi selecţionatele asociaţiilor sportive sindicale, C.C.A. şi Dinamo. Sâmbătă dimineaţa se va disputa proba de schi 18 km fond băieţi, iar Duminică dimineaţa slalom special băieţi şi fete, de asemenea şi săriturile la trambulina mare. Probele de fond şi săriturile la trambulina mare contează in punctajul pentru combinata nordică. Mesajul de salut adresat de tovarășul Stalin colectivului combinatului metalurgic din Magnitogorsk MOSCOVA, 31 (Agerpres). — TASS transmite textul mesajului de salut adresat d® I. V. Stalin colectivului combinatului metalurgic din Magnitogorsk. Orașul Magnitogorsk. COMBINATUL METALURGIC DIN MAGNITOGORSK Tovarăşului Borisov, directorul combinatului. Tovarăşului Voronov, inginer şef al combinatului. Tovarăşului Svetlov, organizator de partid al Comitetului Central al Partidului Comunist (bolşevic) al Uniunii Sovietice. Tovarăşului Pliskanos, preşedintele Comitetului sindical al combinatului. Tovarăşului Pankov, organizator de Comsomol al Comitetului Central al Comsomolului. Salut şi felicit pe muncitorii, muncitoarele, inginerii, tehnicienii şi funcţionarii combinatului metalurgic din Magnitogorsk şi ai trustului „Magnitostroi“ cu prilejul celei de a 20-a aniversări a punerii în funcţiune a combinatului — puternică bază metalurgică a ţării. In toţi aceşti ani, cei din Magnitogorsk, credincioşi fii şi fiice ai patriei noastre, au muncit cinstit şi cu abnegaţie pentru făurirea capacităţilor de producţie ale combinatului, şi-au însuşit cu succes tehnica nouă, au sporit neîncetat producţia de metal şi au îndeplinit cu cinste sarcinile trasate de partid şi guvern pentru asigurarea ţării noastre cu metal. Din toată inima vă urez, tovarăşi, noi succese în munca voastră. I. STAMN Echipa de schi a R.P.R. a plecat la Oslo Delegaţia sportivilor care va reprezenta Republica Populară Română la ediţia VI-a a Jocurilor Olimpice de iarnă a plecat spre Oslo ori dimineaţă. In clişeul alăturat, totul de schiori fotografiat împreună cu tov. Gh. Vidraşcu, preşedintele Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, care le-a vorbit la plecare, urânduse drum bun şi succes deplin. (Citiţi reportajul în pag. 8-a) Bucuria noastră, a partizanilor păcii Am citit cu mult interes şi satisfacţie comunicatele asupra îndeplinirii planurilor de stat ale Uniunii Sovietice şi R. P. R., pe anul 1951. Aceste minunate bilanţuri ale victoriilor dobândite de gloriosul popor sovietic şi de oamenii muncii din ţara noastră prin muncă paşnică şi însufleţită, mi-au sporit şi mai mult elanul cu care am pornit să lucrez de câteva zile de când guvernul şi partidul nostru au înfăptuit reforma bănească şi reducerile de preţuri. Cifrele comunicatelor sunt prilej de satisfacţie pentru oamenii cinstiţi de pretutindeni, pentru partizanii păcii de pe toată suprafaţa pământului. Ele vorbesc despre minunatul avânt în muncă al constructorilor comunismului, despre nemărginita dorinţă de pace a popoarelor sovietice, ca şi despre felul în care o ţară de democraţie populară înţelege să folosească experienţa Ţării Socialismului victorios. Scrie negru pe alb în comunicatul sovietic: planul anual al producţiei globale pe anul 1951 a fost îndeplinit în ansamblu, în industrie în proporţie de 103,5%, iar producţia globală a întregii industrii a crescut cu 16% în comparaţie cu 1950. In comunicatul privitor la îndeplinirea şi depăşirea planului de stat al R.P.R. se arată de asemenea, că planul anual al producţiei globale industriale a fost îndeplinit în proporţie de 104,5% şi că producţia globală a industriei noastre a crescut în anul 1951 faţă de 1950, cu 28,7% iar preţul de cost al producţiei industriale, faţă de anul 1950 — în preţuri comparate — a scăzut cu 5,65%. Deasemeni, din comunicat reiese un fapt foarte însemnat pentru noi şi anume că, în 1951, întrecerea socialistă s-a ridicat la o treaptă superioară, ceea ce a făcut ca şi la noi în ţară să se nască mişcarea stahanovistă. Iată deci un nou şi viguros răspuns dat calomniatorilor americani şi englezi, care scornesc minciuni pe socoteala Uniunii Sovietice şi a ţărrilor de democraţie populară, pentru a-şi camufla pregătirile lor nebuneşti de război. Dar oamenii cinstiţi din lume cei ce apără cu îndârjire pacea, nu dau crezare bandiţilor imperialişti. Ei îşi dau seama că succese de felul acelora pe care le trec în revistă recentele comunicate, nu pot fi înfăptuite decât în condiţiile unei politici de pace, şi numai în ţări cu adevărat iubitoare de pace. Mi-a tresărit inima de bucurie văzând că în comunicatul sovietic este amintită reducerea de preţuri la bunurile de larg consum, realizată în 1951 în U.R.S.S. Eu ştiu că această reducere a contribuit la întărirea rublei sovietice, moneda cea mai stabilă din lume. Şi cum să nu mă bucur, când astăzi cursul banilor noştri noi este stabilit pe baza rublei sovietice! Reforma bănească şi reducerile de preţuri, ca şi toate celelalte succese obţinute de poporul nostru sub conducerea partidului, n’ar fi fost posibile fără largul ajutor al Uniunii Sovietice. Ca muncitor şi ca sportiv am primit cu nestăvilită satisfacţie comunicatul asupra rezultatelor îndeplinirii planului de stat al R P.R. pe 1951. Acest comunicat este o nouă mărturie a neîncetatei desvoltări a patriei noastre, desvoltare care ne chezăşueşte mersul sigur spre socialism, îmi iau angajamentul să lupt şi mai activ pentru răspândirea metodelor sovietice de muncă în rândul tinerilor din organizaţia U.T.M din care fac parte, de a munci tot mai bine, contribuind astfel la înflorirea patriei și la apărarea păcii. UMBERTO MARCHEZ1 muncitor mecanic la tipografia „Dobrogeanu-Gherea“ purtător al insignei G M.A.