Sportul Popular, aprilie 1952 (Anul 7, nr. 2028-2044)

1952-04-01 / nr. 2028

Sportivii, da, direcţiunea, ba! Colectivul sportiv Motelul- Sovrorametal Reşiţa arie pe lângă secţiile de fotbal, box, volei, etc. şi o secţie de gimnastică. Succe­sele obţinute in diferitele compe­tiţii de membrii acestei secţii sunt o mândrie pentru toţi muncitorii combinatului. Astăzi, nu mai puţin de 140 de tineri activează cu regularitate în cadrul secţiei de gimnastică. Din nefericire însă, nu este de ajuns să doreşti să practici un sport şi să ai un tovarăş care să te înveţe tehnica respectivă. Mai este nevoe şi de anumite condi­­ţiuni materiale. In cazul de faţă aparate şi o sală corespunzătoare. Aparate sunt şi nu prea, dar cu oarecare bunăvoinţă lucrurile ar merge destul de bine. Dar unde să instalezi aparatele şi mai ales unde să aibe loc să se antreneze toţi cei 140 de tineri, când sala nu măsoară decât 5,80 m. lăţime şi 11 m. lungime? Această situaţie n’ar fi atât de gravă dacă în sală s’ar antrena numai gimnaştii. Dar mai sunt şi alţi sportivi care au nevoe de sală şi cum ea nu poate fi mărită după plac, la antrena­mente n’ai loc nici să te învâr­teşti şi cu atât mai puţin să-ţi faci planul pentru săriturile peste cal! Şi când te gândeşti că, nu prea departe, se află o frumuseţe de sală (de vreo patru ori mai mare!) care pe vremuri servea de maga­zie. De trei ani însă, sala şi-a terminat „cariera" pentru care fu­sese construită. Direcţiunea se mulţumeşte însă *— tot de vreo trei ani — să o tot promită sportivilor. De dat în fo­losinţă însă, nici gând. Credem că direcţiiunea de la Sovrommetal Re­şiţa dovedind şi de astă dată în­ţelegere pentru nevoile sporti­vilor le va satisface cererea şi fără a mai face o nouă promi­siune, va pune sala la dispoziţia celor care prin activitatea lor sportivă fac cinste combinatului. Răspuns la critică In urma articolului apărut in ziarul „Sportul Popular” Nr. 2017 din II Martie a. c. colectivul spor­­tiv „Progresul" Băile Herculane, regiunea Severin, convocat in şe­dinţă extraordinară de către orga­nizaţia de bază P.M.R., a luat in discuţie lipsurile semnalate, referi­­toare la activitatea desfăşurată până acum. In urma analizei făcute in ca­drul acestei şedinţe, am ajuns la concluzia că cele sesizate de ziar sunt juste şi ca urmare a acestui fapt am luat o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii sportive din cadrul co­lectivului nostru. Pentru aceasta, consiliul provi­zoriu al colectivului a fost imediat reorganizat, prin cooptarea de noi membri care au şi trecut la în­tocmirea unui plan de muncă, cu sarcini concrete şi defalcat pe luni. Trebue menţionat că printre o­­biectivele principale ale noului consiliu se află popularizarea lar­gă a complexului sportiv G.M.A. in massa muncitorilor din staţiu­ne, angrenarea tineretului şi ele­mentului feminin in practicarea sportului, mărirea numărului de membri, precum şi menţinerea li­nei cât mai strânse legături cu or­ganizaţiile de massă. Deasemeni, a fost alcătuit un­­program de antrenamente meto­dice, a fost verificat şi reinventariat echipamentul şi materialul sportiv şi s-au luat măsurile necesare pen­tru definitivarea lucrărilor de a­­m­enajare a bazelor sportive exis­tente. Critica constructivă adusă de­­ziar ne-a ajutat mult în muncă şi ne-a dat posibilitatea ca prin înlăturarea lipsurilor semnalate să creăm muncitorilor din localitate condiţiile cele mai prielnice de practicare a sportului. P. PAUL preşedintele colectivului sportiv „Progresul" Băile Herculane „SPORTUL POPULAR" Fag. 2-a Nr. 2028 Mason pentm îmbunătăţirea activităţii din cadrul complexului G. M. A. însufleţirea şi dragostea cu care massele de aspiranţi G.M.A. se pregătesc în vederea trecerii nor­melor precum şi frumoasele rea­lizări pe care le obţin în activita­tea lor comisiile de pregătire şi examinare G.M.A. dovedesc popu­laritatea de care se bucură com­plexul G.M.A. în rândurile oame­nilor muncii din ţara noastră. Nu­mărul celor care poartă cu mân­drie insigna G.M.A. ne arată că am făcut un simţitor progres în ceea ce priveşte angrenarea masselor largi de oameni ai muncii într-o activi­tate sportivă multilaterală care tinde să fie practicată metodic şi pe baze ştiinţifice. La baza realizărilor obţinute în domeniul complexului G.M.A. stă experienţa sportului sovietic, spor­tul cel mai înaintat din lume, care ne-a călăuzit şi ne călăuzeşte zi de zi in activitatea noastră spor­tivă. Nenumăraţi sunt muncitorii fruntaşi în producţie care urmând exemplul minunaţilor stahanovişti sovietici se pregătesc pentru tre­cerea normelor G M.A. Dar realizările obţinute până a­­cum în activitatea din cadrul com­plexului G.M.A. nu sunt pe măsu­ra condiţiilor create de regimul nostru de democraţie populară desvoltării continue a mişcării sportive în ţara noastră. Aceste realizări sunt umbrite de o serie de lipsuri, unele din ele grave chiar, care au existat în activita­tea G.M.A. Astfel, sub aprecierea importanţei complexului G.M.A., lipsa de colaborare pe plan local între factorii interesaţi, lipsa de control în îndeplinirea sarcinilor, lipsa de vigilenţă datorită căreia a fost posibilă pătrunderea duşma­nului de clasă în unele comisii G.M.A. şi superficiala pregătire a unor activişti sportivi, în ceea­ce priveşte problemele G.M.A., au făcut ca activitatea desfăşurată în cadrul complexului G.M.A. să nu dea roadele aşteptate. Pentru ca aceste lipsuri să nu mai dăinue, Comitetul pentru Cul­tură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri a luat o serie de măsuri menite să ducă la îmbunătăţirea activităţii G.M.A. Dintre aceste măsuri, una din­tre cele mai importante este aceea prin care comisiile centrale şi lo­cale pe ramură de sport, comitetele regionale, raionale şi orăşeneşti pentru cultură fizică şi sport, comisiile de control G.M.A., con­siliile centrale regionale şi orăşe­neşti ale asociaţiilor precum şi con­siliile provizorii ale colectivelor sportive capătă obligativitatea de a face analiza activităţii din ca­drul complexului G.M.A. inclusiv cea a trimestrului I al anului 1952. Faptul că fiecare dintre organele arătate mai sus va trebui să-şi a­­nalizeze, în mod critic şi autocri­tic, activitatea, va scoate în evi­denţă deficienţele care trebue grab­nic remediate şi va arăta totodată măsurile de îmbunătăţire a activi­tăţii viitoare. O altă sarcină trasată tuturor celor care răspund de buna desfă­şurare a activităţii din cadrul complexului G.M.A. este aceea de a acorda un puternic sprijin colec­tivelor sportive din marile centre industriale din ţară, aşa cum dealt­fel arată şi recenta Hotărîre a C.C. al U.T.M. cu privire la activitatea sportivă. In această privinţă, con­siliile centrale ale asociaţiilor spor­tive şi comitetele C.F.S. au da­toria să repartizeze cadre tehnice şi organizatorice pentru a întări şi desvolta activitatea din cadrul complexului G.M.A. Strânsa cola­borare intre organizaţiile de massă şi factorii legaţi de activitatea complexului G.M.A. va face fără îndoială ca această sarcină să fie realizată cu succes. O altă sarcină pe care Comite­tul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri o pune în centrul preocupărilor tu­turor colectivelor sportive, consi­liilor centrale, regionale şi orăşe­neşti ale asociaţiilor precum şi a comitetelor pentru cultură fizică şi sport este organizarea a noi şcoli de Instructori G.M.A. In această direcţie se cere tuturor activişti­lor sportivi să urmeze cu conştiin­ciozitate cursurile pe care serviciul Cadre din C.C.F.S. le organizează pe lângă fiecare regiune,­­ pentru a deveni astfel buni militanţi ai miş­cării noastre sportive. In acelaş timp conducerile colectivelor trebue să acorde tuturor tinerilor care do­vedesc tragere de inimă pentru importanta muncă pe linia G.M.A., posibilitatea de a-şi îmbogăţi ne­contenit cunoştinţele în domeniul complexului G.M.A. Organizând din proprie iniţiativă în cadrul colecti­vului sportiv şcoli în care să fie angrenaţi toţi membrii dornici să devie activişti G.M.A., va putea fi atins unul dintre cele mai impor­tante obiective, acela de creştere de noi cadre, atât de necesare des­­voltării complexului G.M.A. Deasemeni, printre sarcinile pe linia G.M.A. trasate de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri se prevede şi intensificarea acţiunii de propagandă şi agitaţie în proble­mele complexului G.M.A. Tipări­rea de noi afişe şi lozinci, confec­ţionarea de noi panouri G.M.A., in­troducerea periodică de jurnale ci­nematografice ilustrând aspecte ale activităţii complexului, toate aces­tea popularizează pe scară largă experienţa colectivelor fruntaşe. Acestea sunt numai câteva mă­suri luate de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lân­gă Consiliul de Miniştri, în scopul bunei desfăşurări de propagandă şi agitaţie din cadrul complexului G.M.A. Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri, tratând problema superficialităţii dovedită în con­stituirea unor comisii G.M­.A., fapt care a dus la o serie de abateri de la regulamentul com­plexului G.M.A., cum ar fi, de exem­plu, acordarea cu uşurinţă a insig­nelor, pătrunderea duşmanului de clasă în unele comisii de pregătire şi examinare etc., cere tuturor oa­menilor muncii să vegheze ca în rândurile sportivilor să nu pă­trundă elemente necinstite. Comi­tetul pentru Cultură Fizică şi Sport arată că anunţarea în presă a sancţiunilor date acelora care s-au făcut vinovaţi cu voinţă sau fără voinţă de abateri de la regu­lamentul complexului G.M.A., în­tăreşte vigilenţa tuturor pentru a nu se repeta unele grave lipsuri. Pentru cunoaşterea temeinică a noilor măsuri pe linie G.M.A., co­lectivele sportive au datoria să prelucreze în cadrul unor adunări generale cu toţi sportivii din între­prinderea respectivă noile măsuri luate de Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Con­siliul de Miniştri cu privire la îm­bunătăţirea activităţii complexului G.M.A. Realizarea sarcinilor pe care Co­mitetul pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Mi­niştri le situiază în fruntea preo­cupărilor tuturor activiştilor spor­tivi pe linie G.M.A., va duce în mod direct la îmbunătăţirea mun­cii din cadrul complexului G.M.A. Să lărgim perspectivele muncii noastre Competenţa este un factor de mare importanţă în formarea prestigiului unui conducător şi nimic nu poate suplini în faţa masselor, lipsa de cunoaştere te­meinică a problemelor de care se ocupă respectivul activist. La rân­dul lor, activiştii sportivi trebue să aibă cunoştinţe, pe cât de vas­te pe atât de temeinice, în toate problemele sportive, pentru a pu­tea conduce massele de oameni ai muncii, pe drumul trasat de Ho­­tărîrea Biroului Politic al C.C. al P.M.R. din 26 iunie 1949: „Învaţă , tu, învaţă pe alţii, aplică ce ai învăţat". Aceste minunate cuvinte ale marelui Lenin trebue să fie o permanentă călăuză şi în munca activiştilor sportivi, care trebue să ştie că lipsa de cunoştinţe teo­retice reduce munca lor la un prac­ticism îngust, lipsit de perspec­tive. înţelegând acest lucru, activiştii din­­consiliul central al asociaţiei Flamura Roşie au realizat însem­nate succese în munca de ridicare a nivelului lor politic şi ideologic şi, în parte, şi a nivelului tehnic sportiv. ★ Toţi activiştii consiliului central al asociaţiei Flamura Roşie sunt angrenaţi în formele de învăţă­mânt politic şi ideologic, în ca­drul uniunii sindicate din care fac parte. II. cadrul cercului de studiu al Istoriei Partidului Comunist (b) al Uniunii Sovietice, al cercului de politică curentă şi al formelor de învăţământ U.T.M., activiştii con­siliului central şi ai consiliului oră­şenesc al asociaţiei duc o muncă intensă, încununată de rezultate frumoase. „Lărgirea orizontului nostru ideologic şi politic — ne.a declarat tov. Nenciu, secretarul a­­sociaţiei — a dat un conţinut mai bogat muncii noastre, ne.a deschis noi perspective in interpretarea pro­­blemelor sportive şi in orientarea noastră pe teren". De o atenţie la fel de mare se bucură studiul limbei ruse. Tova­r­răşii Nenciu, Matei, Solomon ca şi­­ toţi membrii consiliului orăşenesc ai asociaţiei participă regulat la cursul de limba rusă din cadrul uniunii fiind pe deplin convinşi că învăţarea limbei ruse îi va ajuta mult în însuşirea minunatei expe­rienţe a sportivilor şi a activişti­lor sportivi sovietici. Zilnic, activiştii asociaţiei citesc presa şi comenteaza în comun cele mai importante articole. Săptămâ­nal, în fiecare luni, are loc şedinţa de revistă a presei. ★ Dar, dacă activiştii consiliului central al asociaţiei se preocupă in­tens de studiul ideologic şi poli­tic, nu acelaş lucru se poate spu­ne despre studiul tehnic sportiv. Intr’adevăr, asociaţia are o biblio­tecă destul de bine înzestrată cu lucrări sportive iar abonamentele pe care le are la editura CFS la presa şi publicaţiile sportive, din ţară şi la revista „Teoria i prac­tica fizicescoi culturi“ îmbogăţesc zi de zi această bibliotecă. In ge­neral, activiştii citesc lucrările, pe care le au la dispoziţie. Din păcate însă, deşi acesta formează însăşi pregătirea lor profesională, activi­ştii consiliului central nu se preo­cupă de studiul temeinic al mate­rialelor tehnice sportive, studiul individual nu este organizat pe baza unui plan precis, iar o formă de studiu în colectiv al acestor pro­bleme nu există. Consiliul central al asociaţiei Flamura Roşie nu s-a preocupat de iniţierea unei forme de învăţământ sportiv, la care să participe şi activiştii consiliului orăşenesc şi activiştii din comisiile obşteşti, ci au lăsat pregătirea pro­fesională pe al doilea plan, la lati­tudinea fiecărui activist. Acest lu­­cru nu poate duce decât la o pre­gătire neomogenă a activiştilor asociaţiei şi la un nivel profesional în general scăzut.Şi, suntem con­vinşi că dacă, de pildă, lucrarea lui N. Macariev, „Colectivul spor­tiv de întreprindere" ar fi format obiectul unui studiu temeinic din partea activiştilor consiliului cen­tral şi orăşenesc, situaţia s’ar fi îmbunătăţit mult în colectivele asociaţiei. La fel o lucrare ca ,,îm­potriva formalismului în practica­­rea educaţiei fizice’’ de N. G. Sa­­tîrov ar fi putut contribui"," ală­turi de celelalte lucrări tehnice, la îmbunătăţirea muncii resortului de instruire sportivă şi la o mai jus­tă orientare a acestei munci. . , „învaţă tu, învaţă pe alţii"... Oare activiştii din consiliul central al asociaţiei Flamura Roşie au­ pro­­cedat just desinteresându-se com­plect de felul în care se pregătesc membrii consiliilor lor regionale şi raionale? Nu cred tovarăşii din consiliul central că slaba activitate a unora dintre aceste consilii se datoreşte tocmai nivelului politic, ideologic şi tehnic sportiv scăzut al activiştilor respectivi şi că, deci consiliul central al asociaţiei ar tre­­bui să se preocupe cu mult mai mult de îmbogăţirea cunoştinţelor activiştilor săi din ţară? Aşa după cum fiecare activist al consiliului central este obligat ca în raportul pe care-l prezintă după fiecare deplasare să menţio­neze şi lucrările ideologice, spor­­tive sau literare citite în acest timp tot aşa ar trebui ca asociaţia să ceară activiştilor săi din regiuni şi raioane să raporteze despre în­­deplinirea unui plan de studii pus la punct în comun. ★ Altfel, treaba nu poate merge bine. Numai îmbinând munca de teren cu o temeinică pregătire ideo­­logică, politică şi profesională, vor reuşi activiştii asociaţiei Flamura Roşie, ca şi activiştii tuturor aso­ciaţiilor sportive, să cuprindă toate problemele, să se orienteze just, să ridice activitatea din colectivele lor la un înalt nivel, într’un cuvânt, să dea activităţii sportive întreg conţinutul său de factor al educa­ţiei comuniste. g. AiffiAb­ru Scrisori sosite la redacţie Tovarăşe Redactor, Colectivul sportiv Locomotiva din Iaşi are o secţie de lupte, înfiin­ţată în anul 1949. Dacă la început, tovarăşii din consiliul provizoriu al colectivului sportiv au acordat atenţia cuve­nită popularizării sportului lupte­lor printre muncitorii ceferişti ieşeni şi s-au preocupat de crearea condiţiilor materiale de desvoltare a acestei secţii, cu timpul preocu­parea lor a scăzut şi astăzi ne a­­flăm în nedorita situaţie de a nu avea posibilitatea să practicăm un sport atât de folositor, încă de la începutul anului tre­cut — când a fost făcută darea­ de seamă a colectivului Locomotiva Iaşi — s-a putut constata că acti­vitatea din secţia de lupte a scă­zut simţitor şi cu toate angaja­mentele luate de către noua con­ducere a colectivului, situaţia a continuat să se înrăutăţească. Astfel, antrenamentele pe care le făceam in sala „Spartac” nu le-am mai putut continua din cauză că nu a fost reînoit contractul de în­chiriere a sălii. In urma acestui fapt tovarăşii din consiliul provi­zoriu al colectivului au recurs la o improvizaţie, punându-ne la dis­poziţie o încăpere foarte redusă ca spaţiu şi total improprie efectuă­rii antrenamentelor noastre. Dealt­fel, sala intitulată pretenţios: „Cen­trul de antrenament Nr. 2 al colec­tivului Locomotiva“ servise înainte ca bucătărie pentru muncitorii soc. R.A.T.A. Mai mult chiar, instala­ţiile conductei de apă fiind defecte materialul nostru sportiv a fost în întregime deteriorat şi, în cu­rând, a devenit de neutilizat. Este evident că, în aceste con­­diţiuni, noi nu am mai putut con­tinua antrenamentele şi până în prezent conducerea colectivului no­stru nu a găsit de cuviinţă să în­lăture această serioasă lipsă. M-am adresat redacţiei ziarului „Sportul Popular“ fiind convins că în urma publicării acestei scrisori tovarăşii din consiliul provizoriu al colectivului Locomotiva din Iaşi vor căuta să rezolve cât mai grabnic situaţia de mai sus, pu­nând la dispoziţia sportivilor cefe­rişti din localitate condiţiile ma­teriale pentru practicarea acestui sport util. IVAN ŞTEFAN din secţia de lupte a colectivului sportiv Locomotiva­ Iaşi Un reuşit festival cultural-sportiv Duminică dimineaţă a avut loc în sala Teatrului Armatei un fes­tival artistic-sportiv dat de elevii şi elevele Şcolii medii tehnice de cultură fizică din Bucureşti. Prin conţinutul şi înaltul nivel la care a fost prezentat, festivalul s-a bucurat de un frumos succes. După cuvântul de deschidere ros­tit de prof. Dumitru Branga, di­rectorul şcolii, au urmat—in pri­ma parte a programului — coruri şi recitări, iar in partea a doua, demonstraţii de gimnastică, scrimă, box, precum şi dansuri populare. Această reuşită manifestare cul­turală şi sportivă a elevilor de la SMTCF a constituit o mărturie vie a pregătirii multilaterale a elevilor şi elevelor, cadre tehnice şi didactice preţioase in desvolta­­rea mişcării noastre sportive. Fru­moasele aptitudini artistice ale ele­velor Geta Georgescu şi Alexandra Constantiivescu din anul IV, Mel­­nicov şi Ciutacu din anul III, To­­mescu şi Niculescu din anul I, au contribuit din plin la deplina reuşită şi la frumoasa prezentare a recitărilor şi corurilor din pri­ma parte a programului. Demonstraţiile sportive care au urmat au scos în evidenţă buna pregătire şi realele posibilităţi ale elevelor Rodica Dragomir şi Fu­­dulache anul IV, Beatrice Fischer anul III (la gimnastică), ale ele­vului D. Călăraşu din anul III la box, precum şi ale elevilor Mun­­teanu, Ştefanidis, Gliga şi Pandrea (la gimnastică şi piramide). Programul a fost complectat de ansamblul de dansuri populare al organizației UTM a Capitalei, an­samblu din care fac parte elevi şi eleve de la SMTCF București.

Next