Sportul Popular, mai 1952 (Anul 7, nr. 2045-2061)

1952-05-03 / nr. 2045

Exemplul ciclistului Traian Chicomban " Una din cele mai mari bucurii­­pe care o poate trăi un sportiv fruntaş este aceea de a vedea cum tinerele elemente pregătite de el îşi ridică necontenit măestria spor­tivă, au o comportare din ce în ce mai frumoasă în competiţii şi, treptat, treptat, il ajung şi chiar îl întrec pe el, cel care l-a ini­ţiat in disciplina sportivă respec­tivă. O asemenea bucurie a trăit de curând, cu prilejul „Cursei Scân­teii“, ciclistul Traian Chicomban, sudor la uzinele „Sovromtr­actor“ din Oraşul Stalin. Cu un an în urmă, sudorul Traian Chicomban, unul din ci­cliştii noştri fruntaşi, a ales din uzină patru tineri muncitori, prin­tre care şi pe oţelarul Ion Folbert, luându-şi angajamentul să-i pre­gătească metodic în practicarea ci­clismului. Zi de zi s-a preocupat ciclistul Traian Chicomban de elevii săi. Adeseori putea fi văzut mergând în pluton cu ei, pe şoseaua de pe Valea Prahovei sau cea dinspre Sibiu. Roadele grijii purtate de Traian Chicomban elevilor săi nu au întârziat să se arate. Ion Fol­bert, fratele jucătorului de baschet Andrei Folbert, a stârnit admira­ţia tuturor cu prilejul „Cursei Scânteii*“. In prima lui cursă de mare fond, Ion Folbert l-a între­cut pe V. Naidin, Petre Nuţă, I. Constantinescu şi alţii şi a ocupat locul 15. Desigur, pentru un tânăr de 18 ani, aceasta este o perfor­manţă excepţională. „Ion Folbert are calităţi deosebite. Sunt bucuros că am reuşit să-mi înde­plinesc angajamentul de a-l ajuta ca până la 1 Mai 1952 să ajungă în rândul cicliştilor fruntaşi şi sunt hotărît să-l ajut să obţină performanţe şi mai valoroase“,­­ a spus Traian Chicomban. Hotărît lucru, exemplul lui Tra­ian Chicomban trebue urmat de toţi sportivii noștri fruntași. DIN TOATE COLŢURILE REPUBLICII SIBIU. De curând a avut loc în oraş campionatul regional de scri­mă pentru probele floretă (femi­nin şi masculin) şi sabie (mascu­lin). Organizarea «ecursurilor a fost bună, întrecerile s-au ridicat la un înalt nivel tehnic. La floretă fete, locul I a fost ocupat de L. Gabany, iar la floretă băeţi de H. Alfred. La sabie băeţi, locul I a revenit trăgătorului Schuster H-1+­1 PAUL POPESCU corespondent CONSTANŢA. In dorinţa de a avea cât mai multe cadre bine pregătite, comitetul C.F.S. Con­­­stanţa a deschis de curând o şcoa­lă de arbitri pentru şah, moto, fotbal şi handbal. Cursurile sunt urmate de peste 90 de elevi. EROIL IENCEC corespondent 1 CALARAŞI. Elevii din Călăraşi •au primit cu multă bucurie vestea organizării campionatelor şcolilor medii. încă din primele zile ei au ’Început antrenamente serioase pen. •tru a reuşi o comportare cât mai bună în cadrul întrecerilor. In a­­ceastă direcţie merită să fie evi­denţiată activitatea elevilor de la iL.B.C., care se pregătesc sub con-, ducerea profesorului Vasile Miha­­lach­e. ION VASILESCU corespondent­­ FĂGĂRAŞ, îndrumaţi de con­ducerea şcolii şi de comitetul C.F.S., elevii liceului de băeţi au reamenajat în timpul lor liber terenul de baschet din interiorul Stadionului Libertăţii. Deasemeni, elevii şcolii medii chimice au con­struit un teren de volei în curtea şcolii lor. Colectivele sportive sin­dicale Spartac, Progresul şi Me­talul vor trebui să treacă şi ele cât mai curând la amenajarea de baze şi terenuri de sport. DUMITRU MUNGIU corespondent „SPORTUL, POPULAR" Î Pag- 2-a Nr. 2045 Doi instructori sportivi săteşti Cei mai mulţi dintre foştii elevi ai diferitelor şcoli sportive desfă­şoară astăzi o rodnică­­activitate în munca ■ lor de instructori sportivi. Contribuţia lor la întărirea şi des­­voltarea continuă a mişcării noa­stre de cultură fizică şi sport este deosebit de însemnată. Instructorii sportivi îşi manifestă astfel dra­gostea şi recunoştinţa faţă de grija partidului şi a guvernului pentru formarea şi pregătirea temeinică a unui număr tot mai mare de ac­­tivişti obşteşti în domeniul cultu­rii fizice şi al sportului. Exemple ca cele date de instructorii sportivi Năst­ase Vizitiu şi Marin Mitroi din regiunea Dolj, sunt tot mai nume­roase. Sunt însă şi unii instructori spor­tivi care, de la absolvirea şcolii şi până astăzi, n’au făcut nimic pen­tru îndeplinirea importantelor sar­cini ce le-au fost încredinţate. Mai există, de asemenea, cazuri, când unii activişti sportivi împiedică, prin atitudinea lor nejustă faţă de diferite probleme, munca in­structorilor sportivi. Iată numai două exemple din care se pot trage însă multe în­văţăminte. FUGA LUI... ION FUGARU Era către sfârşitul lui Decembrie, anul trecut. Intr’una din zile, co­lectiviştii de la G. A. C. Botoşeşti- Paia au trăit o mare bucurie: se înapoiase, venind de la şcoala de instructori sportivi, tovarăşul lor de muncă Ion Fugaru. Cu câtă ne­răbdare şi cu câtă încredere l-au aşteptat colectiviştii dornici de a face sport! — De-ar veni mai repede Fuga­ru! Să vedeţi ce treabă bună o să facem acum, în sezonul sportiv de iarnă — spuneau unii. — Să devenim fruntaşi pe tot raionul Brabova — îşi exprimau alţii dorinţa. Şi iată că Ion Fugaru a venit. Colectiviştii l-au primit cu multă căldură, întrebările nu mai con­teneau. Până seara târziu au vor­bit despre sport, au făcut fel de fel de planuri și au hotărît să pornească de îndată la muncă. Au trecut câteva zile,, apoi săptă­mâni, luni... La G.A.C. Botoşeşti- Paia activitatea sportivă este tot atât de slabă. „Instructorul spor­tiv“ Ion Fugaru fuge de muncă. El este totuşi mulţumit. Are in­signă, are şi diplomă. — De ce să mai am bătae de cap şi cu sportul? gândeşte Ion Fu­garu. Nu odată a dat el acest răs­puns foarte hotărît celor care ve­neau la el pentru rezolvarea di­feritelor probleme sportive: — Nu fac nimic! Nu vreau! Să mă lăsaţi in pace! Tot aşa răspun­de Ion Fugaru şi la întrebările puse de tov. Cornel Vâloci, pre­şedintele comitetului raional C.F.S. Brabova. Cum oare va răspunde el atunci când toţi colectiviştii de la G.A.C. Botoşeşti-Paia, care ştiu că nu degeaba s’au cheltuit bani pentru organizarea şcolilor de in­structori sportivi, se vor hotărî să-l tragă la răpr­i’ndere pentru purtarea lui? „NU MA LUA CU D’ASTEA!" Câteva zile înaintea concursuri­lor de cros. In comuna Măică­­neşti, regiunea Putna, totul este pregătit. Aşa cel puţin afirmă tov. Dumitru Dima, preşedintele comitetului raional C.F.S. Măică­­neşti. De vizita medicală uitase însă tovarăşul preşedinte. De acest lucru a încercat să-i amintească instructorul sportiv Nicolae Scu­­taru. Tov. Dumitru Dima s’a mirat la Început de „îndrăzneala*­ in­structorului, apoi s’a Înfuriat: — Auzi neobrăzare! Nu mă lua pe mine cu d’astea dela şcoală. Am făcut şi eu şcoală şi, deşi n’am aplicat nimic din ce mi-au spus acolo, totuşi treaba merge bine. întrecerile de cros s’au desfă­şurat fără ca participanţii să fi făcut vizita medicală. Aşa a vrut tov. preşedinte. Să se înveţe minte instructorul sportiv Scutaru. Dar, spre părerea de rău a preşedinte­lui, instructorul Scutaru „nu s-a învăţat minte“. Ba mai mult, înainte de începerea unei serbări, a propus să se ţină o conferinţă cu caracter sportiv. De data aceas­ta, preşedintele nu s’a mai înfu­riat. A dat doar din cap, în semn că: „nu se aprobă“ şi apoi s’a pornit să râdă cu hohote de „ne­priceperea“ instructorului. In faţa acestei atitudini nesănă­toase, cum oare să nu dăm drep­tate instructorului sportiv Nicolae F Scutaru din comuna Măicăneşti, care, într-o scrisoare adresată re­dacţiei, ne întreabă: „Cum să ne putem îndeplini sarcinile dacă a­­cesta este „sprijinul“ pe care-l primim în muncă?** Fără îndoială că atitudinea tov. Dumitru Dima, preşedintele comitetului raional C.F.S. Măicăneşti-Putna este com­plect greşită şi ea trebue lichida­tă de urgenţă. Un nou curs de corespondenţi sportivi Din iniţiativa unor corespon­denţi ai ziarului „Sportul Popu­lar“ şi cu sprijinul comitetului regional C.F.S. Dolj şi al consi­liului sindical regional, s-a des­chis la Craiova în ziua de 23 A­­prilie primul curs de corespon­denţi sportivi de presă, organizat in cinstea zilei de 1 M­ai. La lecţii participă 45 de elevi, în majoritate tineri din diferite întreprinderi din localitate. Ei şi-au manifestat dorinţa de a de­veni corespondenţi, formând o re­ţea capabilă să-şi îndeplinească cu cinste sarcinile. Printre primii elevi înscrişi la acest curs au fost lăcătuşul Alexandru Licurici, strungarul Mihai Leferman de la depoul de locomotive, Petre Mercioni de la fabrica Electro-Putere şi sportivul fruntaş Ion Mihăilescu din colec­tivul Locomotiva. CONSTANTIN MOŢOC corespondent Cum sunt duse la îndeplinire sarcinile pe linie de G.M.A. Hotărîrea Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lân­gă Consiliul de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea activităţii din ca­drul complexului G.M.A. apărută acum două luni de zile a consti­tuit un preţios îndreptar în munca tuturor organelor care coordonea­ză şi îndrumează desfăşurarea complexului. Majoritatea comitetelor C.F.S. şi a colectivelor sportive au tre­cut la transpunerea în viaţă a sarcinilor din această hotărîre. Astfel, în cadrul unei şedinţe, co­mitetul C.F.S. regional Arad şi-a analizat activitatea depusă pe linie G.M.A. în anul 1951. Din dis­cuţiile arpale asupra raportului citit a reeşit că acest comitet a înregistrat o serie de frumoase realizări, care au făcut ca cifra de plan la purtători să fie de­păşită cu 132 la sută. In cadrul a­­cestei analize au fost sesizate de­asemeni şi o serie de lipsuri şi totodată au fost luate şi măsurile necesare pentru îmbunătăţirea vii­toarei activităţi pe linia comple­xului G.M.. Un alt comitet C.F.S. care a privit just importanţa hotărîrii Comitetului pentru Cultură Fizică şi Sport este cel al regiunii Vâlcea. In cadrul şedinţei de prelucrare a hotărîrii au luat parte instructorii şi antrenorii, responsabilii sportivi din cadrul organizaţiilor U.T.M., membrii comisiilor pe ramură de sport, preşedinţii colectivelor spor­tive şi membrii comisiilor G.M.A. precum şi cei ai consiliilor regio­nale ale asociaţiilor sportive, care au prelucrat în comun sarcinile ce 1© reveneau în urma hotărîrii şi au întocmit un plan de acţiune pentru traducerea în fapt a aces­tora. Acestei hotăriri nu i s’a acordat însă pretutindeni aceeaşi impor­tanţă. Unele comitete C.F.S. şi consilii centrale ale asociaţiilor sportive nu au trecut încă la a­­plicarea practică a măsurilor luate de către Comitetul pentru Cul­tură Fizică şi Sport în vederea îmbunătăţirii activităţii complexu­lui G.M.A., deşi dele apariţia ho­tărîrii au trec­ut aproape două luni. De exemplu, comitetul re­gional C.F.S. Buzău nu a prelu­crat hotărîrea cu activul salariat al comitetului şi nici nu a adus la cunoştinţa organizaţiilor de massă din regiune sarcinile care le revin. Din cercetările pe teren s-a văzut că majoritatea comitetelor raio­nale C.F.S. nu cunosc noua formă de organizare a concursurilor pen­­tru trecerea normelor G.M.A., mă­sură care se situează printre principalele puncte ale­­ hotărîrii. Deasemeni, tov. Alexandru, pre­şedintele comitetului regional C.F.S. Ialomiţa, care a participat la consfătuirea de prelucrare a sarcinilor din hotărîre, ţinută la Bucureşti, nu a adus nici până astăzi la cunoştinţa activului co­mitetului sarcinile desbătute în acea consfătuire. Exemple asemă­nătoare găsim şi la comitetele re­gionale C.F.S Bihor şi Dolj. Consiliile centrale ale asocia­ţiilor Locomotiva, Metalul, Spar­tac şi Flacăra nu au făcut analiza activităţii depuse până acum. De­asemeni, ele nu au trimis instruc­taje consiliilor regionale, raionale şi orăşeneşti, instructaje care să cuprindă măsurile luate de către consiliile centrale în vederea în­deplinirii sarcinilor din hotărîre. Este limpede deci că modul în­ care­­unele comitete C.F.S. şi con­silii centrale ale asociaţiilor spor­tive au primit hotărîrea Comite­tului pentru Cultură Fizică şi Sport de pe lângă Consiliul de Miniştri cu privire la îmbunătă­ţirea activităţii din cadrul comple­xului G.M.A., dovedeşte multă lip­să de răspundere din partea a­­cestora faţă de sarcinile ce le revin. Nu trebue să uităm nicio clipă că această hotărîre a fost luată tocmai pentru ca munca activişti­lor pe linie G.M.A. să fie mai rod­nică şi că realizarea sarcinilor tra­­sate de hotărîre va face să crească necontenit numărul celor care și-au înzecit eforturile cucerind mândra insignă. Răspuns la critica Tovarăşe redactor, Articolul trimis ziarului „Spor­tul Popular“ de corespondentul Gh. Neacşu, apărut in numărul 2032 din 8 Aprilie 1952, referitor la situaţia terenului sportiv „Gh. Gheorghiu Dej“ administrat de co­lectivul sportiv Metalul-Cluj, a fost analizat de către consiliul provizoriu al colectivului nostru şi de către consiliul regional al aso­­cieției Metalul. Datele cuprinse in articolul apă­rut sunt juste. Critica a consti­tuit pentru noi un preţios ajutor, un stimulent şi un îndrumar pen­tru munca de viitor. In urma cri­ticii apărute in ziar, am luat măsuri pentru a remedia lipsurile existente la acel teren sportiv. Astfel, s’a hotărît: repararea gar­dului care înconjoară terenul de sport, repararea tribunei, instala­rea tabelei de scor și a unui ceas- Deasemeni, s’a hotărît gazonarea întregului teren de fotbal, pavoa­zarea tribunei, a peluzei şi a păr­ţilor laterale ale terenului de sport şi instalarea a trei panouri. Planul lucrărilor a fost întocmit din timp şi ele au început in urmă cu câteva zile. Gazonarea terenu­lui va fi terminată la 1 iunie. Dealtfel, colectivul nostru sportiv îşi ia angajamentul ca la această dată să inaugureze festiv noua bază sportivă Mulţumim ziarului „Sportul Popular" pentru ajutorul dat şi vă rugăm să ne sesizaţi şi in viitor lipsurile ivite în munca noastră. PORA­­N GEORGHE preşedintele colectivului sportiv Metalul­ Cluj „Cine tine doi pepeni intr’o mână ii scapă pe amândoi...” „Cine tine d­oi pepeni in­tr’o mână, ii scapă pe amân­doi...“ O mică modificare a­dusă proverbului s’ar potrivi de minune şi felului cum se munceşte în colectivul „Voin­ţa“ Reşiţa. Modificarea constă în faptul că la acest colectiv nu un singur om conduce şi controlează munca a două re­­soarte ci un singur om — preşedintele colectivului — conduce şi coordonează munca tuturor resoartelor din colectiv.­ Acest lucru nu se întâmplă din cauză că resoartele nu au res­ponsabili. Dimpotrivă, aceştia există, însă pe... hârtie. Ei nu muncesc deci, dar nici tova­răşul Szabó, preşedintele co­lectivului sportiv, nu s’a pre­ocupat prea mult de angrena­rea lor în muncă. Preşedintele colectivului sportiv preferă să spună: „Sunt ei băeţi buni, dar nu se prea pricep in scrip­­tologie”. Şi cu acestea el se mulţumeşte să-şi vadă mai de­parte de treabă de unul sin­gur. De comisii obşteşti pe lângă resoarte nici nu poate fi vorba. „Noi nu avem cadre pentru consiliul provizoriu, dar uite pentru comisiile ob­şteşti”, a fost răspunsul tova­răşului Goda, activist al con­siliului sportiv al asociaţiei „Voinţa”. Curios lucru! Din cei peste 140 membri cât nu­mără colectivul, nu se găsesc cadrele necesare care să pună colectivul pe picioare ? Rezultatele acestei munci sectare pot fi uşor văzute din activitatea acestui colectiv. Astfel, in cursul lunii Martie nu a existat nici un fel de activitate sportivă iar pentru sezonul de vară nu s-a făcut încă nimic. Cei 25 aspiranţi G.M.A. nu şi-au putut trece decât norma de schi, deşi exi­stă posibilităţi şi pentru tre­cerea celorlalte norme. Iată deci cum peste 140 membri ai colectivului sportiv „Voinţa” Reşiţa sunt lipsiţi de posibilitatea de a face sport. Motive obiective. „Nu sunt cadre”. Cazul colectivului „Voinţa” Reşiţa nu este izolat. La fel de sectar se munceşte şi la colectivele „Voinţa” din Călă­raşi, Tg. Jiu şi Rm. Vâlcea, unde treaba merge la fel de prost şi unde activiştii de zonă nu au ca preocupare formarea unor colective şi comisii ob­şteşti puternice. In cadrul şedinţei de ana­liză, ţinută la asociaţia „Voin­ţa”, şi-au dat rapoartele res­ponsabilii de zonă. A reeşit clar că la majoritatea colecti­velor din zonele Oradea şi Tg. Mureş lucrurile se petrec cu totul altfel, in aceste colective munca nu este dusă sectar, ci toţi activiştii pun umărul pen­tru ca treaba să meargă bine. In colectivul „Voinţa" Ora­dea, de exemplu, pe lângă ma­joritatea resoartelor, există largi active obşteşti care îşi duc munca in condiţii din ce în ce mai buni. Astfel cu pri­lejul campionatului individual de cros al R.P.R „Să întâm­pinăm 1 Mai”, membrii co­misiei obşteşti au defalcat pla­nul pe cercuri şi au reuşit să mobilizeze la această competi­ţie a primăverii 850 salariaţi. Astfel, angajamentele au fost depăşite. Datorită largului ac­tiv obştesc de pe lângă resor­tul de instruire sportivă, sec­ţiile pe ramură de sport desfă­şoară o rodnică activitate, evidertţiindu-se in mod deose­bit cele de gimnastică, nata­­ţie, box şi popice, secţii care au participat cu numeroase ele­­mente tinere la diferitele com­petiţii pe asociaţii şi campio­nate republicane. Consiliul provizoriu, în frun­te cu tov. Ştefan Banyai, pre­şedintele colectivului „Voinţa" Oradea, dă toată atenţia des­făşurării activităţii din cadrul complexului G-M.A. Până în prezent 326 muncitori coope­ratori sunt purtători ai insig­­nei, iar alţi 1200 aspiranţi se întrec pentru obţinerea norme­lor. Dacă pe lângă aceste reali­­zări vom mai adăuga şi nume­roasele excursii la care au participat un mare număr de muncitori, deplasările făcute cu echipele model la sate şi frumoasa bibliotecă sportivă a colectivului, vom vedea că roa­dele muncii colective se res­­trâng asupra întregii activităţi sportive şi că în acest fel treaba nu poate merge decât bine. ★ Despre realizările colectivelor din Oradea şi Tg. Mureş, care sunt fruntaşe pe asociaţie, a auzit şi tovarăşul Goda, ins­tructorul zonei Arad. El a aflat desigur şi „secretul” ace­stor realizări: colaborare şi muncă in colectiv. FLORIAN BAICEA

Next