Sportul Popular, iunie 1952 (Anul 7, nr. 2065-2076)

1952-06-07 / nr. 2065

Ştrand sau... crescătorie de broaşte Innotul este unul dintre sportu­rile cele mai iubite de către oa­menii muncii. Numărul acelora, care practică sau doresc să practice acest fru­mos şi util sport creşte necontenit. De aceea, cu multă bucurie au primit anul trecut oamenii mun­cii din Tg­ Jiu vestea deschiderii ştrandului situat In incinta sta­dionului „Ilie Pintilie". Această bucurie nu le-a fost Insă de lungă durată. După scurt timp, ştrandul nu a mal funcţionat, din lipsă de... apă. A trecut aproape un an şi de a­­tunci bazinul, In care Intre timp s’a strâns o cantitate apreciabilă de apă provenită din ploi şi din to­pirea zăpezilor, s’a transformat, aşa cum ne relatează coresponden­ta noastră Elena Bogdan, într’o... adevărată crescătorie de broaşte. Alături de bazin, pe porţiunea unde ar fi trebuit să fie locul de scur­gere a apei din bazin( există acum o groapă plină cu apă. Atât bazinul cât şi groapa de lângă el, pline cu apă stătută, murdară şi acoperită cu lintiţă, oferă o privelişte des­­gustâtoare, constituind chiar o pri­me­jdie pentru sănătatea­­cetăţe­n­ior care locuiesc prin apropiere. Oare tovarăşii din conducerea sfatului popular Tg. Jiu, comitetul regional C.F.S. Gorj şi comitetul raional C.F.S. Tg. Jiu nu au ni­mic de spus în această privinţă? Credem că este cazul ca tovarăşii respectivi să înlăture nepăsarea de care au dat dovadă şi să ia de urgenţă măsurile necesare pen­tru a da acest ştrand spre folosin­ța oamenilor muncii din oraşul Tg. Jiu. ­ Sportivi activi sau... membri pasivi? Atunci când analizezi munca unui om, o priveşti prin prisma calităţii şi a cantităţii ei- Vei pu­tea ajunge la concluzia că s’a făcut o treabă bună numai dacă pr­bele obiective au fost realizate. Din acest punct de vedere analizezi orice muncă, deci şi munca acelora care activează in domeniul sportu­­lui. Aşa vom proceda şi noi acum. Există preşedinţi de colective care, fiind întrebaţi despre realiză­rile lor, îţi vor răspunde plini de mulţumire: — Merge bine, tovarăşi, am de­păşit planul de persoane fizice- Avem... Şi îţi vor înşira apoi cifre, după cifre, mai mari sau mai mici, cifre ce reprezintă numărul de membri ai colectivului sportiv şi care — aşa bănueşti cel puţin — sunt oa­meni care fac sport■ Altfel, ce in­teres ar fi avut să se înscrie în colectivul sportiv? Un asemenea preşedinte este, de pildă, cel al colectivului Flamura Roşie Fabrica de Confecţii din Brăila sau cel al colectivului Pro­gresul Suceava. Primul colectiv sportiv are 218 membri, cel de al doilea 296. In raport cu numărul total al salariaţilor poţi considera aceste cifre ca realizări frumoase. Eşti aproape gata să te declari mulţumit când, pentru o mai bună informare, mai pui preşedinţilor respectivi încă o întrebare: — Dar ce sport practică membrii colectivului D-voastră? ---- .— E o întrebare cu bucluc al cărei răspuns e greu de dat. Dacă vor­beşti cu preşedintele colectivului sportiv Flamura Roşie Fabrica de Confecţii din Brăila, acesta va trebui să recunoască, până la urmă, că de activat..­ activează doar sec­ţia de gimnastică (piramide). A­­ceasta nu înseamnă insă că toţi cei 218 membri ai colectivului fac gim­­nastică- Nici nu s’ar putea. O pi­ramidă formată din 218 sportivi ar fi... puţin cam prea înaltă ! La rândul său, preşedintele co­lectivului sportiv Progresul Sucea­va, ori cât s’ar strădui el, ori ce for­mule aritmetice ar folosi, tot la acelaş rezultat ar ajunge: doar un sfert din numărul total de membri fac sport. Restul nimic.. In ambele cazuri există un număr mare de membri ai colectivului sportiv, în ambele cazuri aceștia nu fac sport. Şi să nu-şi închipue conducerile acestor obiective — ca dealtfel conducerile tuturor colec­tivelor care procedează la fel — că cifra de membri ai colectivului poate înlocui pe aceea de persoane fizice. Este bine să se ştie că per­soane fizice înseamnă sportivi ac­tivi şi nu.­, membri pasivi! (Prelucrare după coresponden­ţele trimise de: V. Varga şi N. Olaru) O cât mai vie activitate competiţională! In munţi se mai desfăşurau încă întreceri de schi, când în toată ţara terenurile de sport au şi în­ceput să-şi trăiască viaţa. Prin crânguri şi poiene, prin parcuri şi pe străzi, alergau zeci şi zeci de mii de cresişti. Pe şosele au ieşit cicliştii. Atleţii, voleibaliştii, baschetbaliştii şi, spre marea bucurie a tuturor, fotbaliştii şi-au început primele concursuri pe sta­dioane şi pe terenurile de sport. Sezonul sportiv de vară a început, anul acesta, mai devreme ca ori­când. Alături de cei care tot tim­pul iernii îşi continuaseră activi­tatea sportivă, au ieşit pe terenu­rile de sport mii şi mii de oa­meni care fac abia acum primii paşi în sport. Concursurile sportive au prins in iureşul lor, în egală măsură, pe sportivii mai „bătrâni“ ca şi pe cei tineri. Iar intre concursuri, antrenamentele îi ajută pe sportivi să-şi îmbunătăţească pregătirea fi­zică, tehnică şi tactică, în lupta pentru noi victorii. Cu adevărat, întrecerea sportivă reprezintă mult pentru un spor­tiv. Ea îl stimulează în vederea unei activităţi susţinute, continue, care-l va întări, îl va căli în ve­derea ridicării productivităţii mun­cii, întrecerea sportivă este, în a­­celaş timp, un preţios mijloc de atragere de noi­ oameni ai muncii în activitatea sportivă, un factor propagandistic de prim ordin. ...Muncitorii pielari şi textilişti din Oradea sunt mândri de echi­pele lor de baschet. Fiecare suc­ces al echipei masculine sau femi­nine, aduce parcă un nou imbold In munca fiecărui salariat şi nu puţini sunt aceia care, după ce au asistat la un match al echipe­lor lor, s’au hotărît să devină sportivi. In secţia de baschet a colectivului Flamura Roşie Oradea — care cuprinde cinci echipe din­tre care trei feminine — zeci de elemente ca Dienes Eva, Ana Kohelka, Iulia Trifan, Iolanda Bodo etc., se străduesc să urme­ze drumul pe care a mers tova­răşa lor de muncă şi sport Deli Paraschiva, maestru al sportului. Sportul te-a ajutat să devină frun­taşe în muncă. Pe terenul de sport, ele se pregătesc intens sub conducerea antrenorului I. Naghi, pentru a obţine noi succese, iar fiecare match reprezintă pentru ele un examen... ...Colectivul sportiv Voinţa din Tg. Mureş are 10 secţii pe ramură de sport. Şi fie că e vorba despre atletism sau popice, lupte sau te­nis de masă, fotbal sau tir, activitatea competiţională re­prezintă un stimulent pentru buna pregătire a sportivilor din aceste secţii şi un mij­loc de atragere a unui nou nu­măr de cooperatori în sport. Co­lectivul se îngrijeşte ca această activitate competiţională să nu stagneze niciun moment. In cadrul concursurilor între cercuri şi în matchurile amicale, ca şi în cam­pionatele pe asociaţie sau în cam­pionatele orăşeneşti şi regionale, sportivii colectivului Voinţa Tg. Mureş îşi apără cu cinste culo­rile colectivului. Şi colectivul ştie să-şi stimuleze membrii printr-o largă şi frumoasă acţiune de popularizare a fruntaşilor spor­tivi. In acelaş oraş, colectivul Pro­gresul are o secţie de alpinism. Printre alţii, activează aci trei ute­­mişti: Csíki Ştefan fruntaş în pro­ducţie, Elisabeta Marton, şi Orosz Bela. Ei au reuşit, de curând, o performanţă despre care vorbeau cu mândrie toţi mureşenii: esca­ladarea Pietrii Altarului, de la La­cul Roşu. Pentru sportivii din Tg. Mureş ca şi pentru sutele de mun­citori veniţi la Lacul Roşu la o­­dihnă, care au urmărit ascensiu­nea, performanţa celor trei tineri sportivi a constituit o chemare la practicarea minunatului sport, care este alpinismul Şi, pe cât de mare este contri­buţia pe care o aduce activitatea competiţională in viaţa sportivă a colectivelor, pe atât de lipsită de perspectivă este munca sporti­vă in colective, în care nu există o preocupare pentru atragerea sportivilor în competiţii. La Moineşti, colectivul Flacă­ra are o echipă de volei. Tinerele componente ale echipei se antre­nează cu multă sârguinţă, de mult timp. Şi aşteaptă... să se întreacă cu o altă echipă, adică să aibă în faţă un „adversar“ adevărat, cu care să lupte din toată inima, pentru victorie. Dar aşteptarea lor se prelungeşte, fără motiv, din cau­ză că întreaga atenţie a consiliului provizoriu se îndreaptă numai spre echipa de fotbal. Intre timp, ela­nul tinerelor jucătoare se iroseşte văzând cu ochii. Dacă situaţia a­­ceasta va mai dura mult timp, co­lectivul Flacăra M°­ neşti va avea poate adversar la volei, dar nu va mai avea echipă. Aşa s-au petrecut dealtfel lu­crurile şi la colectivul Metalul-U­­zinele de produse sodice din Ocna Mureşului, unde o echipă de hand­bal cu reale perspective s’a... ri­sipit, de parcă nici n’ar fi fost. Şi asta, din „grija“ conducerii co­lectivului, care s’a temut probabil să nu-i obosească pe jucători, pro­­gramându-le prea multe competi­ţii. Aceeaşi „grijă” o are dealtfel conducerea acestui colectiv şi faţă de alte secţii, ca acele de tenis de masă, de box, şah sau volei, ai căror sportivi au ca singură activitate... antrenamentele. Ca re­zultat al acestei situaţii, viaţa sportivă a Întreprinderii este ştearsă, aproape inexistentă şi nu­mai câte un succes al echipei de fotbal, care deţine... monopolul activităţii competiţionale a colec­tivului, mai face să se vorbească despre sport în acest colectiv... Iată dar, ce rol deosebit de im­portant are activitatea competiţio­nală, întrecerea sportivă, în viaţa unui colectiv sportiv. Colectivele au largi posibilităţi să asigure o activitate competiţională continuă membrilor lor. In intervalele dintre concursuri­­le prevăzute de calendarul intern al CCFS, colectivele îşi pot pro­grama întreceri pe baza unui ca­lendar sportiv propriu. Concursu­rile pentru trecerea normelor GMA, organizate pe bază de în­trecere, conform recentei hotărîri a Comitetului pentru Cultură Fi­zică și Sport de pe lângă Con­siliul de Miniștri, trebue să devină un mijloc permanent de atragere a sportivilor in întreceri oficiale. Fiecare concurs oferă prilejul de a fi clasificaţi noi şi noi sportivi, stimulent deosebit de important al muncii sportive, şi de a se stabili recorduri pe colectiv, din ce în ce mai valoroase. întrecerile sportive cons­tue via­ţa activităţii sportive din între­prindere. Să angrenăm în con­cursuri massa largă a sportivilor­­ şi vom asigura astfel îndeplinirea­­ cu succes a planului mişcării de cultură fizică şi sport. ALICE KLEIN „SPORTUL POPULAR“ Ei­g. 2-a Nr- 2065 Aplică metoda de calificare Cotlear Numeroşi sunt tinerii munci­tori care se califică la locul de producţie datorită ajutorului pri­mit de la tovarăşii lor de muncă cu mai multă experienţă. Printre aceştia se află şi mulţi spor­tivi. Astfel, sportivii din secţiile în­treţinere de la fabrica de pâine „Constantin David” din Capitală aplică pe scară din ce în ce mai largă meto­da sovietică Cotlear de calificare pe locul de produc­ţie. Fotbalistul Ştefan Drăguşin de la secţia reparaţii auto îl ajută pe tovarăşul său de echipă Ni­colae Mocioc să obţină cât mai curând calificarea. De asem­enea, după aceeaşi metodă, handbalis­tul Constantin Gotici de la secţia strungărie ajută pe voleibalistul Paul Leidenfrast. Constantin Go­­tici îl iniţiază pe tovarăşul său de muncă atât din punct de ve­dere teoretic cât şi practic. Muncind conştiincios şi plini de însufleţire, aceşti patru tineri dau înainte de termen lucrări de bună calitate şi obţin importante eco­nomii. VICTOR ROIBU corespondent Activitatea la rugbi Cea de a opta etapă a campiona­tului divizionar de rugbi progra­mează câteva întâlniri deosebit de interesante între formaţiile bucu­­reştene. întâlnirile vor arăta sta-­­ diu­l pregătirilor echipelor fruntaşe , care-şi dispută întâietatea în ca- ,­drul celor două serii. Astfel, astăzi după amiază, pe stadionul Dinamo, se întâlnesc echi­pele Ştiinţa Bucureşti şi Dinamo. In actualul sezon, Ştiinţa nu a do­vedit aceeaşi valoere ca In trecu­tul campionat, totuşi, se poate în­trevedea un­ joc de calitate şi chiar echilibrat. Intr’ad­evăr, tânăra for­­maţie a studenţilor a cedat întot­deauna la limită în faţa echipei Dinamo, campioana R.P.R. pe 1951, în tovărăşia căreia a prestat de fiecare dată un joc de bună ca­litate. Dinamo nu are în seria sa adversari mai dificili ca Ştiinţa şi de aceea Întâlnirea de astăzi este deosebit de importantă pentru ve­rificarea lotului său, în compania unei echipe care-i cunoaşte jocul. Tot atât de interesant este şi jocul de Duminică după amiază, de pe Stadionul Tineretului, în care se întâlnesc Metalul Bucureşti şi Constructorul. Până acum, Metalul nu a pierdut nici un joc în camp­io­­nat şi ocupă primul loc al seriei. Locomotiva Gri­viţa Roşie susţine mâine, pe terenul din Giuleşti, o întâlnire dificilă în compania echi­pei Dinamo 9. După cum se vede, atât Dinamo cât şi Locomotiva Griviţa Roşie, formaţii care concurează cu şanse mari la cucerirea titlului de cam­,­pion, au început să prefere jocul pe terenuri mari, pe care liniile de 3/4 pot practica un joc mai com­plet. Tot deodată, pe astfel de te­renuri condiţia fizică a jucătorilor poate fi hotărîtoare în obţinerea victoriei şi de aceea este bine ca formaţiile de rugbi să prefere te­renul pe care jucătorii au mai mult de alergat. In cea de a doua serie şi campio­natului divizionar, Ştiinţa Timi­şoara are un match dificil cu C.C.A. Bucureşti, in compania căreia va putea să înveţe multe lucruri fo­lositoare. Ştiinţa Petroşani întâl­neşte Locomotiva Timişoara în cel mai echilibrat joc al seriei, în vreme ce Spartac R.R.P.R. se de­plasează la Târnăveni pentru a juca cu Metalul. ★ Iată programul jocurilor etapei a 8-a: Astăzi, la ora 15,15 pe Stadionul Dinamo se întâlnesc Ştiinţa Bucu­reşti cu Dinamo. Duminică, ora 8,30, teren Giiu- I­eşti: Locomotiva Gr. Roşie—Di­namo 9. Stadionul Tineretului, ora 16: Locomotiva P.T.T.—C.A. Sibiu, ora 18: Constructorul — Metalul Bucureşti. In provincie: Târnăveni: Meta­lul—Spartac R.R.P.R.; Petroşani: Ştiinţa — Locomotiva Timişoara; Timişoara: Ştiinţa—C.C.A.; Tecuci: Tecuci—Locomotiva Cluj. DE PE STADIOANELE ŢĂRII­ ­ ORADEA. De curând s-a des­făşurat în localitate un important concurs de călărie la care au par­ticipat concurenţi din localitate şi din Oraşul Stalin, Ploeşti, Bucu­reşti, Constanţa şi Sebeş Alba. Buna organizare a concursului, marele număr de concurenţi şi fru­moasa lor comportare au contri­buit din plin la reuşita competi­ţiei. Dintre câştigătorii probelor s-au remarcat călăreţii I. Ambert, G. Zahei (C.S.A. Oradea) şi Sava Sidon (Dinamo Buc.). De asemenea, subliniem frumoasa comportare a călăreţilor N. Şer­­ban, Gh. Soare şi V. Rusu (Di­­namo­ Bucureşti) ca şi pe aceea a lui Constantin Vlad (Dinamo Ora­dea), care au dovedit o bună pre­gătire. G. DUMITRESCU corespondent 9 OŢELUL ROŞU. In localitate a avut loc un concurs de tir la care au participat 114 salariaţi ai uzi­nelor metalurgice. Acest concurs care s’a disputat în cadrul între­cerilor fazei pe colectiv a campio­­natului de tir pe asociaţii s’a bu­curat de un deosebit succes. Con­cursul a fost câştigat de Ernest Seikovici, care a totalizat 43 puncte din 50 posibile. Pe locu­rile următoare s’au clasat Romu­lus Popescu cu 42 puncte, Iosif Piaser şi Alex. Fekete cu câte 41 puncte. RADU ZENO corespondent • CRAIOVA. Sportivii din oraşul nostru au participat cu entuziasm la întrecerile organizate în cinstea Zilei internaţionale pentru Apăra­rea Copilului. întâlnirile au fost urmărite de un mare număr de oameni ai mun­cii. S-au înregistrat următoarele re­zultate: handbal masculin: SMTCF­­Ştiinţa 10-8; Metalul-Casa Arma­tei 8-6; handbal feminin: SMTCF­­Progresul 5-0; baschet masculin: Progresul-Spartac 41-39; Ştiinţa- Voinţa 49.41; SMTCF-Locomotiva 56-38; fotbal: Ştiinţa-DGSM 6-0; Progresul-Flamura Roşie 3-0; Di­­namo-Metalul 3-0; Constructorul - Voinţa 4-0. Deplasându-se la Roşiori, echipa de fotbal Locomotiva Craiova a în­trecut echipa Locomotiva Roşiori de Vede cu scorul de 3-2 (1-1) după un match viu disputat, la care au asistat peste 1500 spectatori. CONSTANTIN MOŢOC corespondent 9 PLOEŞTI. Pe aerodromul de la Strejnic va avea loc la 8 iunie un mare meeting aviatic organizat de sfatul popular al regiunii Prahova, cu concursul comisiei centrale a aviaţiei sportive. Programul este foarte variat şi cuprinde următoarele probe: sbo­­ruri de acrobaţie individuală, sbo­­ruri de acrobaţie in diferite for­maţii, lansări cu paraşuta, sboruri cu planoare, vânătoare de balo­­naşe etc. In cadrul acestui concurs se vor face şi lansări de noi tipuri de aeromodele. M. BEDROSIAN corespondent Ne-au răspuns la critică... Consiliul provizoriu al colec­tivului sportiv Metalul­ Câmpia Turzii a analizat in cadrul unei şedinţe sesizările făcute de zia­rul „Sportul Popular” in artico­lul „Totul poate porni de la fot­bal”, apărut în Nr. 2045 şi a constatat că, într-adevăr, critica este justă şi că ea a constituit un preţios ajutor în activitatea lui viitoare. Pentru lichidarea lipsurilor a fost constituit biroul secţiei de fotbal, birou care va coordona şi îndruma activitatea secţiei res­pective, sarcină pe care o înde­plinea până la apariţia articolului consiliul provizoriu al colectivului sportiv. Deasemeni, cu sprijinul sindi­catului, a fost reorganizat con­siliul provizoriu al colectivului, care fiind descomplectat nu pu­tea cuprinde şi îndruma in bune condiţiuni întreaga activitate sportivă a membrilor colectivului. — „Insuşindu-ne critica ziaru­lui, scrie tov. Traian Giurgiu, în numele colectivului sportiv „Me­­talul“-Câmpia Turzii, ne luăm an­gajamentul să muncim in aşa fel încât activitatea tuturor celorlalte secţii să fie tot atât de rodnică ca şi a secţiei de fotbal”. Comitetul executiv al sfatului popular al raionului Săveni, re­giunea Botoşani, ne comunică faptul că, în urma articolului a­­părut în Nr. 2038 al ziarului „Sportul Popular” intitulat „Mai mult sprijin activităţii sportive din raionul Săveni”, au fost luate măsurile necesare de în­dreptare. Astfel, activitatea spor­tivă s-a îmbunătăţit datorită sprijinului dat de sfaturile popu­lare comunale. In comuna Vor­­niceni a fost amenajat un teren de volei şi o pistă GMA. Deasemeni, este în curs de amenajare un te­ren de fotbal. Pe terenul de sport din comuna Săveni au fost instalate aparatele pentru cursa cu obstacole GMA şi a fost amenajat un teren de volei şi unul de baschet. Realizări fru­moase se observă şi în activitatea sportivă din comunele Borzeşti, Adăneşti şi Avrămeni. „Mulţumim ziarului pentru cri­tica făcută — ne scrie în scri­soarea trimisă tovarăşul pre­şedinte al comitetului executiv al sfatului popular raional Săveni — şi vă asigurăm că pe viitor vom lua măsurile necesare lichidării complecte a unor astfel de lip­suri“.

Next