Sportul Popular, februarie 1953 (Anul 8, nr. 2181-2191)
1953-02-03 / nr. 2181
O importantă etapă din activitatea G. M. A. pe anul 1952 al colectivului sportiv. In şedinţele de analiză care auavut loc la sfârşitul primului semestru al anului 1952 s-a ajuns la concluzia că formele organizatorice şi materiale de pregătire tehnică a aspiranţilor, întrebuinţate până atunci, erau necorespunzătoare în ceea ce priveşte rezolvarea integrală a cerinţelor colectivelor sportive în activitatea pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe linia complexului G.M.A. Pentru remedierea acestor deficienţe s-au luat o serie de măsuri, dintre care cele mai importante au fost: constituirea centrelor de antrenament pe regiuni, oraşe, raioane sau pe grupuri de colective sportive (mai multe centre în acelaş oraș), organizarea de concursuri speciale G.M.A.(hotărându-se totodată ca aceste concursuri să fie singura formă de trecere a normelor G.M.A.) şi respectarea intrutotul a regulamentului G.M.A. prin vizarea foilor de concurs de către delegaţii comitetelor raionale şi orăşeneşti C.F.S. In urma acestor măsuri s’a simţit o înviorare în activitatea desfăşurată pe linia complexului G.M.A., centrele de antrenament dând unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte ridicarea pregătirii aspiranţilor la un nivel cores-punzător. Cu toate acestea, coectivele sportive din întreaga ţară se găseau încă cu mult în urmă în ceea ce priveşte realizarea sarcinilor de plan din domeniul complexului. O nouă analiză a activităţii din cadrul complexului G.M.A a scos la iveală cauza principală a acestei rămâneri în urmă, şi anume : lipsa unui stimulent, bazat pe elementul de întrecere. La aceasta se adaugă şi vechile deficienţe din activitatea colectivelor sportive, lipsa unei puternice baza organizatorice, lipsa de colaborare între toţi factorii interesaţi în desvoltarea mişcării sportive precum şi serioasele lipsuri în munca de agitaţie şi propagandă, precum şi în ţinerea la zi a formelor de evidenţă. Ţinând seamă de toate acestea, Consiliul Central al Sindicatelor a iniţiat o acţiune menită să ducă la lichidarea multora dintre lipsurile de mai sus şi să ajute efectiv asociaţiile şi colectivele sportive în realizarea sarcinilor de plan. Această acţiune a fost organizată sub forma unor concursuri speciale pentru trecerea normelor G.M.A., concursuri la care au fost angrenate masse largi de oameni ai muncii. In cadrul acestei acţiuni, desfăşurată între 7 Noembrie şi 31 Decembrie 1952, colectivele sportive, asociaţiile precum şi consiliile sindicale regionale au pornit în întrecere pentru realizarea celui mai mare punctaj după însăși normele fixate de regulamentul „Cucei Consiliului Central al Sinidiicatelor“. Au fost organizate peste 6.300 de concursuri pe baza unor calendare sportive pe regiune, definitivate cu prilejul acestei cupe. ,Cu ocazia celor peste 6.300 concursuri organizate în această perioadă au fost trecute 209.172 de norme generale şi la alegere din cele trei grade ale complexului. In cadrul „Cupei Consiliului Central al Sindicatelor“ colectivele sportive din toate regiunile ţării s’au străduit să obţină rezultate cât mai frumoase. Regiunea care a totalizat pe baza procentajului cel mai mare număr de puncte este regiunea Craiova. Cu prilejul concursurilor speciale numărul aspiranţilor a crescut în această regiune la 8.262, iar numărul purtătorilor de insignă la 3.650. Cu ajutorul celor 87 de instructori au fost organizate 294 concursuri cu prilejul cărora au fost trecute 493 norme la FGMA, 19.409 norme la GM.A. gradul I și 292 norme la G.M.A. gradul II. Colective fruntașe pe regiune: Spartac Băltanele (radonul Strehaia), Spartac Ada-Kaleh(raionul Turnu Severin) şi Spartac-Vlăduieni (raionul Balş). Toateaceste colective îndrumate de consiliul sportiv regional au depus cu prilejul acestei acţiunimuncă însufleţită, evidenţiindu-se prin larga mobilizare a salariaţiilor din unităţile respective în concursurile speciale G.Al.A. Dintre I »consiliile sportive regionale s-au remarcat în mod deosebit: Ştiri,Aiţa, Constructorul şi Spartac. Laobţinerea acestor succese o contribuţie importantă au dat-o cadrele tehnice, dintre care merită a fi evidenţiaţi: Nicolaie Opriş (profesor de educaţie fizică, instructor la colectivul Constructorul Craiova, membru în comisia de control GM.A.), Vasile Vlah (preşedintele comisiei de control GM.A.), Felicia Landman (din comisia G. A. a colectivului Locomotiva) şi Marcel Nistor (de la colectivul Spartac Craiova). Trebue să arătăm totuşi că la Craiova, într’un colectiv sportiv atât de important ca Metalul Electroputere numai 36 sportivi au devenit în această perioadă purtători ai insignei G.M.A. gradul I. Această situaţie se datoreşte în primul rând atitudinii neprincipiale manifestată de comitetele orăşenesc şi regional C.F.S. Craiova care nu au înţeles să dea sprijinul necesar colectivului sportiv Metalul Electroputere, cu toate că nu odată , s’a atras atenţia asupra acestui lucru de către activiştii sportivi care s-au deplasat la Craiova. Deasemeni, nici consiliul sindical regional (responsabil sportiv, Marin Peia) și comitetul regional U.T.M., (responsabil sportiv I. Ploştinaru) nu au acordat colectivului sportiv Metalul Electroputere şi nici colectivului sportiv SR.T.-Turnu Severin atenţia cuvenită. În cadrul acţiunii organizării concursurilor speciale G.M.A. s-au mai evidenţiat şi regiunile: Timişoara, Arad, Piteşti, Ploeşti şi Regiunea Autonomă Maghiară. Dintre cadrele tehnice s-au evidenţat: prof. Iancu Solomon (Iaşi), Ion Tudor, M. Constantinescu (Ploeşti), Ion Mârza, Ghiuri Iosif (Bacău), N. Koloman, Gheorghe Albu, Martha Mihalache, Starck Avram (Arad), Dan Brăiloiu, Mina Livezeanu, Nicolae Fotino (Bucureşti), M. Bădărău (Bârlad), I. Bogdanovici, Eugen Naghi, Martin Naghi (Cluj), Marius Pepina, Aurel Iorgulescu (regiunea Stalin), Traian Petre, Max Wolf, Constantin Paliev (Galaţi), I. Pascu, I. Tarjan şi I. Schneider (Timişoara), Alexandru Clasamentul pe asociaţii (pe baza coeficientului obţinut) din cadrul Cupei C.C.S. la G.M.A. pe anul 1952: Roth, Erdeli Kiss (Oradea), Ludovic Schenter, Florea Roşu, L. Mihalache, Dumitru Dorneanu (Suceava), Orbán Géza, A. Kiss (Regiunea Autonomă Maghiară), Petre Ionescu şi Ştefan Aricescu (Piteşti), Arcadie Gojie (Baia Mare), Traian Popa, Maria Văcaru, I. Bejan, A. Pora, Emil Dobârcău (Hunedoara). Asociaţiile şi colectivele sportive au pornit în întrecere străduindu-se să găsească cele mai juste metode de muncă pentru a pregăti un cât mai mare număr de aspiranţi care, până la sfârşitul anului, să devină purtători ai insignei. Mai mult ca oricând, în activitatea desfăşurată pe linia complexului sportiv GM.A. a fost stimulat spiritul de iniţiativă şi, în genere, activiştiii au fost mult mai serios preocupaţi să găsească acele forme de desfăşurare a activităţii care să-i ajute în realizarea sarcinilor de plan. In această privinţă trebue să menţionăm lăudabilele eforturi de-apuse cu prilejul „Cupei Consiliuul Central al Sindicatelor“ de către colectivul sportiv al hidrocentralei „V. I. Lenin“ de la Bicar, care şi-a depăşit sarcinile de plan cu 346 la sută. Frumoase rezultate a obţinut cu prilejul desfăşurării acestei acţiuni şi colectivul sportiv „Spic de Grâu“ al Gospodăriei Agricole de Stat de la Târgul Frumos (regiunea Iaşi), care s-a clasat primul pe regiune. Un bun exemplu l-a oferit colectivul sportiv Metalul UM Târgovişte, care realizând în această perioadă 67 la sută din sarcinile de plan anuale, a devenit colectiv sportiv fruntaş pe întreaga regiune Ploeşti. In regiunea Bârlad, colectivul care a realizat cel mai mare procentaj, depăşind cu mult sarcinile de plan, este colectivul sportiv Progresul Panciu. In Capitală, colectivul sportiv fruntaş a devenit Locomotiva D.A.C., iar la Cluj, colectivele sportive de la Şcoala specială de doi ani şi Ştiinţa Agrotehnică. In ceea ce priveşte asociaţiile, trebue să arătăm că cele mai multe dintre ele au înţeles importantul rol pe care îl are această acţiune în intensificarea activităţii din domeniul complexului G.M.A. Cel mai mare procentaj l-a realizat asociaţia sportivă Ştiinţa, care acordând importanţa cuvenită acestei acţiuni şi mobilizând toate forţele în vederea realizării unui punctaj superior tuturor celorlalte asociaţii a reuşit, conform regulamentului „Cupei Consiliului Central al Sindicatelor“ să ocupe primul loc. Ţinând însă seama de condiţiile mult mai uşoare în care lucrează colectivele sportive Ştiinţa precum şi de ajutorul efectiv pe care îl primesc aceste colective prin orele de educaţie fizică, socotim că asociaţia Ştiinţa ar fi putut ajunge la realizări şi mai importante. Dintre colectivele asociaţiei Ştiinţa s-au remarcat în mod deosebit: Ştiinţa-Medicină Iaşi, Ştiinţa-I.M.F. Timişoara, Ştiinţa- Petroşani, Ştiinţa Brăila, în afară de Ştiinţa Oraşul Stalin şi Ştiinţa Cluj care au mai fost amintite. Trebue să remarcăm că locul doi, în cadrul acestei acţiuni a fost ocupat de asociaţia Flacăra, care în primele trei trimestre ale anului a făcut cu mult prea puţin pentru atragerea membrilor colectivelor ei în complexul G.M.A. Colectivele asociaţiei Flacăra au depus lăudabile eforturi reuşind să obţină realizări importante. Astfel, cu prilejul desfăşurării concursurilor speciale G.M.A. numărul de purtători ai insignei G.M.A. din asociaţia Flacăra a crescut cu 1 241, evidenţiindu-se colectivele sportive Flacăra Bucureşti, Flacăra Schela Mare, şi Flacăra Schela Târgovişte (regiunea Ploeşti), Flacăra Lupeni şi Flacăra Petrila (regiunea Hunedoara). Asociaţia Constructorul a ocupat locul trei, evidenţiindu-se colectivele sportive Constructorul Bucureşti, Constructorul Timişoara şi Constructorul Craiova. Socotim că asociaţia sportivă fruntaşă Progresul ar fi putut realiza mult mai mult în cadrul „Cupei Consiliului Central al Sindicatelor“. Cât despre asociaţiiile Flamura Roşie, Avântul şi Metalul, acestea s-au complăcut în a ,ceea,şi situaţie de delăsare. Trebue să arătăm că în unele colective sportive, care au înţeles greşit această acţiune, pregătirea aspiranţilor ‘ s’a făcut formal, de mântuială, comiţându-se chiar unele abateri dela regulamentul complexului G.M.A. Exemple în această direcţie avem deja colectvele sportive: Progresul Craiova, Ştiinţa Juridico Administrative Cluj, Progresul Galaţi şi altele. Tot ca deficienţă socotim faptul că această acţiune a fost iniţiată destul de târziu şi că, datorită delăsării unor activişti, unele comitete de organizare pe plan regional au trecut târziu la muncă. Deasemeni, în însăşi alcătuirea regulamentului au existat unele lipsuri, dintre care cea mai serioasă o constitue faptul că iu s’a ţinut seama de procentajul în care a fost realizat planul, până la data de 7 Noembrie de către colectivele sportive şi de către regiuni. Se poate trage concluzia că organizarea acestei acţiuni a însemnat o iniţiativă lăudabilă şi că această acţiune a stimulat puternic colectivele sportive în realizarea sarcinilor de plan ce le reveneau pe anul 1952. De aceea considerăm utilă organizarea şi în anul 1953 a unei asemenea acţiuni, învăţând din experienţa de anul trecut, în organizarea unei noi ediţii a „Cupei Consiliului Central al Sindicatelor“ ar fi bine să se ţină seama de: — durata pe care se organizează, avându-se în vedere faptul că organizată de-a lungul întregului an ar da rezultate dintre cele mai bune; — criteriile după care se alcătueşte clasamentul (considerăm că cel mai just ar fi procentajul în care se realizează sarcinile anuale de plan). IRINA BLEHMAN din Secţia de Cultură Fizică şi Sport C.CS. FLORIN MOLDOVEANU 1. ŞTIINŢA 3,51 2. Flacăra 1,25 3. Constructorul 1,04 4. Sind. Sal. Agricoli 1,03 5. Spartac 0,84 6. Progresul 0,81 7. Locomotiva 0,80 8. Flamura Roşie 0,78 9. Avântul 0,62 10. Metalul 0,57 SPORTUL POPULAR fiag. 2-a Nr. 2181 Ţăranii muncitori din comuna Voineşti, raionul Târgovişte, şi-au ales noul consiliu Alegerea consiliilor colectivelor sportive săteşti constitue un act important în întărirea organizatorică a acestor colective şi ridicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi sportive la sate. In comuna Voineşti, raionul Târgovişte, sala căminului cultural devenise neîncăpătoare în seara când au avut loc alegerile. Era de faţă aproape tot satul. Printre cei prezenţi se aflau delegatul comitetului raional C.F.S., secretarii organizaţiilor de bază PM.R. şi U.T.M., preşedintele comitetului executiv al sfatului popular, directorul căminului cultural precum şi profesorii de educaţie fizică de la şcoala elementară. Şedinţa a început cu o dare de seamă bine documentată, prezentată de tovarăşul Ilie Stan, preşedintele vechiului consiliu. Din discuţiile care au urmat a reieşit că pe anul 1952 colectivul sportiv din Voineşti a înregistrat în activitatea sa o serie de succese, dar că în această perioadă au existat şi multe lipsuri care au frânat între oarecare măsură dezvoltarea mai largă a mişcării de cultură fizică şi sport în rânndul locuitorilor din această comună. Ca rezultate pozitive se poate cita faptul că peste 50% din membrii colectivului sunt aspiranţi F.G.M.A. şi G.M.A., cu majoritatea probelor trecute. Deasemeni, bazele sportive au fost îmbogăţite cu noi terenuri sportive, amenajate prin muncă voluntară, şi cu materale confecţionate cu mijloace locale In ultima vreme, colectivul sportiv şi-a intensificat acţiunea de atragere în activitatea sportivă a noi membri, organizând în acest scop numeroase conferinţe cu caracter sportiv. Cu toate acestea, din darea de seamă şi din discuţiile care s-au purtat a reieşit că activitatea sportivă nu se desfăşoară pe măsura posibilităţilor. Numărul membrilor continuă să fie încă mic, iar munca sportivă este dusă uneori neorganizat, prin acţiuni improvizate. Tot cu prilejul acestei şedinţe a mai ieşit la iveală că activitatea sportivă din această comună nu a fost întotdeauna sprijinită în mod suficient de organizaţia de bază U.TM. şi de directorul căminului cultural. De asemenea, sfatul popular a minimalizat importanţa sportului în ridicarea nivelului cultural al ţărănimii muncitoare, transformând terenul de sport în islaz de păşunat şi loc pentru târg. Reprezentantul organului local al puterii de stat a găsit critica foarte justă şi şi-a luat angajamentul ca pe viitor să sprijine prin toate mijloacele colectivul sportiv. Asemenea angajamente au venit şi din partea directorului căminului cultural şi a numeroşi ţărani muncitori, susţinători înflăcăraţi ai mişcării de cultură fizică şi sport. Apoi, plini de entuziasm, membrii colectivului sportiv au trecut la alegerea noului consiliu. Printre cei care au cinstea să conducă viitoarea activitate sportivă din comuna Voineşti se afla tinerii ţărani muncitori Ilie Stan, Ion Oprea, Elena Petrescu, Solomia Rădulescu şi Ion Voicin, oameni harnici şi pricepuţi, care s’au dovedit a fi fruntaşi în campaniile agricole şi în toate acţiunile întreprinse la sate pentru făurirea unei vieţi cât mai luminoase ELENA ILIE corespondent Foileton Un mare festival cultural încă de la începutul lunii ianuarie nu mai aveam linişte deloc. Scrisorile care ne soseau din tabăra de tir a C.C.S. de la Cluj anunţau cu risipă de amănunte festivalul cultural pe care sportivii din tabără urmau să-l dea la plecarea din oraşul în care s’au antrenat. Tovarăşul Const. Toader din Secţia Cultură Fizică şi Sport a C.C.S. vorbea cu însufleţire deosebită despre festival. Vorbindu-se şi scriindu-se atâta despre festivalul care urma să aibă loc la Cluj, ne-am urcat în tren şi ne-am dus să-l vedem şi noi. Când am ajuns în tabără, sportivii au început să vorbească cu mult drag despre performanţele realizate de ei şi bineînţeles... despre festival. Peste câteva minute eram in sala ,Metalul" unde se desfăşura ultima repetiţie. Mărturisim că n'am regretat deplasarea făcută la Cluj. Sportivii întocmiseră un bogat şi foarte frumos program. Desigur, întocmirea unui program atât de frumos în timp de o lună de către sportivii veniţi din toate colţurile ţării nu este un lucru uşor. Conducerea taberei a depus toate eforturile pentru ca munca culturală să se desfăşoare în condiţiuni din cele mai bune. Au fost solicitaţi doi profesori de muzică şi un pianist în vederea reuşitei programului muzical. Nu mai vorbim de sacrificiile făcute de elevi. Timp de o lună de zile, majoritatea orelor libere au fost petrecute la repetiţii. Corurile, recitările — în limba română şi maghiară — sceneta antiimperialistă „Să fie precum ziceţi", idr'un cuvânt totul a fost pus la punct. Nimeni nu a precupeţit nici un efort pentru festival. Până şi medicul taberei a fost angrenat în muncă, având rolul de... sufleur. Toţi elevii erau nespus de bucuroşi. Duminică 25 ianuarie, la ora 10, urmau să prezinte publicului clujean un festival de toată frumuseţea. Din pricina nerăbdării, mulţi nici n’au putut dormi. Dealtfel, nu numai ei aveau emoţii. Campionul olimpic Iosif Sărbu şi Iov. Toader erau doar acei care pregăteau in timpul nopţii... cuvântările de rămas bun. A doua zi, la ora 9.40, eram in sala Metalul. Mare ne-a fost însă mirarea când am văzut că in sală, in afară de trei-patru persoane oficiale (un reprezentant al consiliului sindical regional, un reprezentant al comitetului regional C.F.S. şi unul dela comitetul U.T.M.)... nu mai era nimeni. Spectatorii vin mai târziu, am gândit noi la început. Minutele treceau însă. Dar nici un spectator nu venea. Priveam cu nerăbdare acele ceasornicului : 10... 10,15... 10,30... II... 11,15... Și nu venea nimeni. — Ce facem ? N’a venit nici un spectator... — Ce să facem ? începem programul. Dăm festivalul pentru neg . S’a renunţat deci la discursuri şi a început programul. Pe la mijlocul programului s’adeschis uşa şi şi-au făcut apariţia... spectatorii: un grup de 20-30 elevi dela şcoala de construcţii din localitate. Nu ştim cum au ajuns elevii de la şcoala de construcţii la acest festival. Un lucru este însă cert: şcoala de construcţii este in apropierea sălii Metalul, aşa că tovarăşul Seni, din secţia cultură fizică şi sport a consiliului sindical regional, care a venit şi el cam odată cu elevii, ar putea da amănunte in această privinţă. Elevii au mărturisit că habar n’aveau de festival. S’au trezit adunaţi şi... aduşi în sala Metalul După cum vedeţi, povestea cu festivalul dela Cluj este destul de interesantă. Elevii din tabără au regretat că gazeta lor de perete „Percutorul" şi-a încetat apariţia. Ei ar fi vrut să scrie acolo despre modul cum au înţeles tovarăşii din secţia de cultură fizică şi sport a consiliului sindical regional Cluj să se ocupe de mobilizarea sportivilor la festival. „Percutorul" şi-a încetat apariţia dar rubrica "Foiletonului" rămâne deschisă pentru astfel de atitudini de neglijenţă, nepăsare, indolenţă sau cum vreţi să le numiţi. ION DARIE