Sportul Popular, februarie 1953 (Anul 8, nr. 2181-2191)

1953-02-03 / nr. 2181

O importantă etapă din activitatea G. M. A. pe anul 1952 al colectivului sportiv. In şedinţele de analiză care au­­avut loc la sfârşitul primului se­mestru al anului 1952 s-a ajuns la concluzia că formele organizato­rice şi materiale de pregătire teh­nică a aspiranţilor, întrebuinţate până atunci, erau necorespunză­toare în ceea ce priveşte rezolvarea integrală a cerinţelor colectivelor sportive în activitatea pentru în­deplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan pe linia complexului G.M.A. Pentru remedierea acestor deficienţe s-au luat o serie de măsuri, dintre care cele mai im­portante au fost: constituirea cen­­trelor de antrenament pe regiuni, oraşe, raioane sau pe grupuri de colective sportive (mai multe cen­tre în acelaş oraș), organizarea de concursuri speciale G.M.A.­­(hotărându-se totodată ca aceste concursuri să fie singura formă de trecere a normelor G.M.A.) şi respectarea intrutotul a regu­lamentului G.M.A. prin vizarea foilor de concurs de către dele­gaţii comitetelor raionale şi oră­şeneşti C.F.S. In urma acestor măsuri s’a sim­ţit o înviorare în activitatea des­făşurată pe linia complexului G.M.A., centrele de antrenament dând unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte ridicarea pregăti­rii aspiranţilor la un nivel cores-p­­unzător. Cu toate acestea, co­­ectivele sportive din întreaga ţară se găseau încă cu mult în urmă în ceea ce priveşte realizarea sar­cinilor de plan din domeniul com­­­plexului. O nouă analiză a ac­tivităţii din cadrul complexului G.M.A a scos la iveală cauza principală a acestei rămâneri în urmă, şi anume : lipsa unui sti­mulent, bazat pe elementul de întrecere. La aceasta se adaugă şi vechile deficienţe din activitatea colectivelor sportive, lipsa unei puternice baza organizatorice, lip­sa de colaborare între toţi factorii interesaţi în desvoltarea mişcării sportive precum şi serioasele lip­suri în munca de agitaţie şi pro­pagandă, precum şi în ţinerea la zi a formelor de evidenţă. Ţinând seamă de toate acestea, Consiliul Central al Sindicatelor a iniţiat o acţiune menită să ducă la lichidarea multora dintre lip­surile de mai sus şi să ajute e­­fectiv asociaţiile şi colectivele sportive în realizarea sarcinilor de plan. Această acţiune a fost organizată sub forma unor con­cursuri speciale pentru trecerea normelor G.M.A., concursuri la care au fost angrenate masse largi de oameni ai muncii. In cadrul acestei acţiuni, desfăşurată între 7 Noembrie şi 31 Decembrie 1952, colectivele sportive, asociaţiile precum­ şi consiliile sindicale re­gionale au pornit în întrecere pen­tru realizarea celui mai mare punctaj după însăși normele fixate de regulamentul „Cucei Consi­liului Central al Sinidiicatelor“. Au fost organizate peste 6.300 de concursuri pe baza unor ca­lendare sportive pe regiune, defi­nitivate cu prilejul acestei cupe. ,Cu ocazia celor peste 6.300 con­cursuri organizate în această pe­rioadă au fost trecute 209.172 de norme generale şi la alegere din cele trei grade ale complexului. In cadrul „Cupei Consiliului Central al Sindicatelor“ co­lectivele sportive din toate regiu­nile ţării s’au străduit să obţină rezultate cât mai frumoase. Regiunea care a totalizat pe baza procentajului cel mai mare număr de puncte este regiunea Craiova. Cu prilejul concursurilor speciale numărul aspiranţilor a crescut în această regiune la 8.262, iar numărul purtătorilor de in­signă la 3.650. Cu ajutorul ce­­l­or 87 de instructori au fost or­ganizate 294 concursuri cu prile­jul cărora au fost trecute 493 norme la FGMA, 19.409 norme la GM.A. gradul I și 292 norme la G.M.A. gradul II. Colective fruntașe pe regiune: Spartac Băltanele (ra­donul Strehaia), Spartac Ada-Kaleh­­­(raionul Turnu Severin) şi Spar­­­tac-Vlăduieni (raionul Balş). Toate­­aceste colective îndrumate de consiliul sportiv regional au de­­pus cu prilejul acestei acţiuni­­muncă însufleţită, evidenţiindu-se prin larga mobilizare a salariaţi­­­ilor din unităţile respective în con­cursurile speciale G.Al.A. Dintre I »consiliile sportive regionale s-au remarcat în mod deosebit: Ştiri­­,Aiţa, Constructorul şi Spartac. La­­obţinerea acestor succese o con­tribuţie importantă au dat-o ca­drele tehnice, dintre care merită a fi evidenţiaţi: Nicolaie Opriş (profesor de educaţie fizică, in­structor la colectivul Constructo­rul Craiova, membru în comisia de control GM.A.), Vasile Vlah (preşedintele comisiei de control GM.A.), Felicia Landman (din comisia G. A. a colectivului Lo­comotiva) şi Marcel Nistor (de la colectivul Spartac Craiova). Trebue să arătăm totuşi că la Craiova, într’un colectiv sportiv atât de important ca Metalul­ Elec­­troputere numai 36 sportivi au devenit în această perioadă pur­tători ai insignei G.M.A. gradul I. Această situaţie se datoreşte în primul rând atitudinii neprinci­piale manifestată de comitetele orăşenesc şi regional C.F.S. Cra­iova care nu au înţeles să dea sprijinul necesar colectivului spor­tiv Metalul­ Electroputere, cu toate că nu odată , s’a atras atenţia asupra acestui lucru de către ac­tiviştii sportivi care s-au depla­sat la Craiova. Deasemeni, nici consiliul sindical regional (respon­sabil sportiv, Marin Peia) și co­mitetul regional U.T.M., (respon­sabil sportiv I. Ploştinaru) nu au acordat colectivului sportiv Metalul­ Electroputere şi nici co­lectivului sportiv S­R.T.-Turnu Se­verin atenţia cuvenită. În cadrul acţiunii organizării concursurilor speciale G.M.A. s-au mai evidenţiat şi regiunile: Ti­mişoara, Arad, Piteşti, Ploeşti şi Regiunea Autonomă Maghiară. Dintre cadrele tehnice s-au e­­videnţat: prof. Iancu Solomon (Iaşi), Ion Tudor, M. Constanti­­nescu (Ploeşti), Ion Mârza, Ghiuri Iosif (Bacău), N. Koloman, Gheor­­ghe Albu, Martha Mihalache, Starck Avram (Arad), Dan Brăi­­loiu, Mina Livezeanu, Nicolae Fotino (Bucureşti), M. Bădărău (Bârlad), I. Bogdanovici, Eugen Naghi, Martin Naghi (Cluj), Ma­rius Pepina, Aurel Iorgulescu (re­giunea Stalin), Traian Petre, Max Wolf, Constantin Paliev (Ga­laţi), I. Pascu, I. Tarjan şi I. Schneider (Timişoara), Alexandru Clasamentul pe asociaţii (pe baza coeficientului obţinut) din cadrul Cupei C.C.S. la G.M.A. pe anul 1952: Roth, Erdeli Kiss (Oradea), Ludo­­vic Schenter, Florea Roşu, L. Mi­halache, Dumitru Dorneanu (Su­ceava), Orbán Géza, A. Kiss (Re­giunea Autonomă Maghiară), Pe­tre Ionescu şi Ştefan Aricescu (Piteşti), Arcadie Gojie (Baia Mare), Traian Popa, Maria Vă­­caru, I. Bejan, A. Pora, Emil Do­­bârcău (Hunedoara). Asociaţiile şi colectivele sportive au pornit în întrecere străduin­­du-se să găsească cele mai juste metode de muncă pentru a pre­găti un cât mai mare număr de aspiranţi care, până la sfârşitul anului, să devină purtători ai insignei. Mai mult ca oricând, în activitatea desfăşurată pe li­nia complexului sportiv GM.A. a fost stimulat spiritul de iniţia­tivă şi, în genere, activiştiii au fost mult mai serios preocupaţi să găsească acele forme de desfă­şurare a activităţii care să-i a­­jute în realizarea sarcinilor de plan. In această privinţă trebue să menţionăm lăudabilele eforturi de-a­puse cu prilejul „Cupei Consiliu­­ul Central al Sindicatelor“ de că­tre colectivul sportiv al hi­drocentralei „V. I. Lenin“ de la Bi­­car, care şi-a depăşit sarcinile de plan cu 346 la sută. Frumoase rezultate a obţinut cu prilejul desfăşurării acestei acţiuni şi co­lectivul sportiv „Spic de Grâu“ al Gospodăriei Agricole de Stat de la Târgul Frumos (regiunea Iaşi), care s-a clasat primul pe regiune. Un bun exemplu l-a o­­ferit colectivul sportiv Metalul­ UM Târgovişte, care realizând în această perioadă 67 la sută din sarcinile de plan anuale, a devenit colectiv sportiv fruntaş pe întreaga regiune Ploeşti. In re­giunea Bârlad, colectivul care a realizat cel mai mare procentaj, depăşind cu mult sarcinile de plan, este colectivul sportiv Pro­gresul Panciu. In Capitală, colec­tivul sportiv fruntaş a devenit Locomotiva D.A.C., iar la Cluj,­­ colectivele sportive de la Şcoala specială de doi ani şi Ştiinţa­ Agrotehnică. In ceea ce priveşte asociaţiile, trebue să arătăm că cele mai mul­te dintre ele au înţeles importan­tul rol pe care îl are această acţiune în intensificarea activi­tăţii din domeniul complexului G.M.A. Cel mai mare procentaj l-a realizat asociaţia sportivă Ştiinţa, care acordând importanţa cuve­nită acestei acţiuni şi mobili­zând toate forţele în vederea realizării unui punctaj superior tuturor celorlalte asociaţii a reu­şit, conform regulamentului „Cu­pei Consiliului Central al Sindi­catelor“ să ocupe primul loc. Ţinând însă seama de condiţiile mult mai uşoare în care lucrează colectivele sportive Ştiinţa pre­cum şi de ajutorul efectiv pe care îl primesc aceste colective prin orele de educaţie fizică, socotim că asociaţia Ştiinţa ar fi putut ajunge la realizări şi mai importante. Dintre colectivele asociaţiei Ştiinţa s-au remarcat în mod deosebit: Ştiinţa-Medicină Iaşi, Ştiinţa-I.M.F. Timişoara, Ştiinţa- Petroşani, Ştiinţa Brăila, în afară de Ştiinţa Oraşul Stalin şi Ştiinţa Cluj care au mai fost a­­mintite. Trebue să remarcăm că locul doi, în cadrul acestei acţiuni a fost ocupat de asociaţia Flacăra, care în primele trei trimestre ale anului a făcut cu mult prea puţin pentru atragerea membrilor colec­tivelor ei în complexul G.M.A. Colectivele asociaţiei Flacăra au depus lăudabile eforturi reu­şind să obţină realizări impor­tante. Astfel, cu prilejul desfăşu­rării concursurilor speciale G.M.A. numărul de purtători ai insignei G.M.A. din asociaţia Flacăra a crescut cu 1 241, evidenţiindu-se colectivele sportive Flacăra­ Bucu­­reşti, Flacăra Schela Mare, şi Flacăra Schela Târgovişte (regiu­nea Ploeşti), Flacăra Lupeni şi Flacăra Petrila (regiunea Hune­doara). Asociaţia Constructorul a ocu­pat locul trei, evidenţiindu-se co­lectivele sportive Constructorul Bucureşti, Constructorul Timişoa­ra şi Constructorul Craiova. Socotim că asociaţia sportivă fruntaşă Progresul ar fi putut rea­liza mult mai mult în cadrul „Cu­pei Consiliului Central al Sindi­catelor“. Cât despre asociaţiiile Flamura Roşie, Avântul şi Meta­lul, acestea s-au complăcut în a­ ,­ceea,şi situaţie de delăsare. Trebue să arătăm că în unele colective sportive, care au înţe­les greşit această acţiune, pregă­tirea aspiranţilor ‘ s’a făcut for­mal, de mântuială, comiţându-se chiar unele abateri dela regula­mentul complexului G.M.A. Exem­ple în această direcţie avem deja colectvele sportive: Progresul­ Craiova, Ştiinţa­ Juridico Adminis­trative Cluj, Progresul Galaţi şi altele. Tot ca deficienţă socotim fap­tul că această acţiune a fost iniţiată destul de târziu şi că, datorită delăsării unor activişti, unele comitete de organizare pe plan regional au trecut târziu la muncă. Deasemeni, în însăşi al­cătuirea regulamentului au existat unele lipsuri, dintre care cea mai serioasă o constitue faptul că i­u s’a ţinut seama de procentajul în care a fost realizat planul, până la data de 7 Noembrie de către colectivele sportive şi de către regiuni. Se poate trage concluzia că or­ganizarea acestei acţiuni a însem­nat o iniţiativă lăudabilă şi că această acţiune a stimulat puter­nic colectivele sportive în reali­zarea sarcinilor de plan ce le reveneau pe anul 1952. De aceea considerăm utilă organizarea şi în anul 1953 a unei asemenea acţiuni, învăţând din experienţa de anul trecut, în organizarea unei noi ediţii a „Cupei Consiliu­lui Central al Sindicatelor“ ar fi bine să se ţină seama de: — durata pe care se organi­zează, avându-se în vedere faptul că organizată de-a­ lungul între­gului an ar da rezultate dintre cele mai bune; — criteriile după care se alcă­­tueşte clasamentul (considerăm că cel mai just ar fi procentajul în care se realizează sarcinile a­­nuale de plan). IRINA BLEHMAN din Secţia de Cultură Fizică şi Sport C.C­S. FLORIN MOLDOVEANU 1. ŞTIINŢA 3,51 2. Flacăra 1,25 3. Constructorul 1,04 4. Sind. Sal. Agricoli 1,03 5. Spartac 0,84 6. Progresul 0,81 7. Locomotiva 0,80 8. Flamura Roşie 0,78 9. Avântul 0,62 10. Metalul 0,57 SPORTUL POPULAR fiag. 2-a Nr. 2181 ­ Ţăranii muncitori din comuna Voineşti, raionul Târgovişte, şi-au ales noul consiliu Alegerea consiliilor colectivelor sportive săteşti constitue un act important în întărirea organiza­torică a acestor colective şi ri­dicarea pe o treaptă superioară a întregii activităţi sportive la sate. In comuna Voineşti, raionul Târgovişte, sala căminului cul­tural devenise neîncăpătoare în seara când au avut loc alegerile. Era de faţă aproape tot satul. Printre cei prezenţi se aflau de­legatul comitetului raional C.F.S., secretarii organizaţiilor de bază PM.R. şi U.T.M., preşedintele comitetului executiv al sfatului popular, directorul căminului cul­tural precum şi profesorii de e­­ducaţie fizică de la şcoala ele­mentară. Şedinţa a început cu o dare de seamă bine documentată, prezen­tată de tovarăşul Ilie Stan, pre­şedintele vechiului consiliu. Din discuţiile care au urmat a reieşit că pe anul 1952 colectivul spor­tiv din Voineşti a înregistrat în activitatea sa o serie de succese, dar că în această perioadă au existat şi multe lipsuri care au frânat între oarecare măsură dezvoltarea mai largă a mişcării de cultură fizică şi sport în rân­­­ndul locuitorilor din această co­mună. Ca rezultate pozitive se poate cita faptul că peste 50% din membrii colectivului sunt aspi­ranţi F.G.M.A. şi G.M.A., cu ma­joritatea probelor trecute. Dease­meni, bazele sportive au fost îm­bogăţite cu noi terenuri sportive, amenajate prin muncă voluntară, şi cu materale confecţionate cu mijloace locale In ultima vreme,­­ colectivul sportiv şi-a intensificat acţiunea de atragere în activita­tea sportivă a noi membri, orga­nizând în acest scop numeroase conferinţe cu caracter sportiv. Cu toate acestea, din darea de seamă şi din discuţiile care s-au purtat a reieşit că activita­tea sportivă nu se desfăşoară pe măsura posibilităţilor. Numărul membrilor continuă să fie încă mic, iar munca sportivă este dusă uneori neorganizat, prin acţiuni improvizate. Tot cu pri­lejul acestei şedinţe a mai ieşit la iveală că activitatea sportivă din această comună nu a fost întotdeauna sprijinită în mod su­ficient de organizaţia de bază U.TM. şi de directorul căminu­lui cultural. De asemenea, sfatul popular a minimalizat importan­ţa sportului în ridicarea nivelu­lui cultural al ţărănimii munci­toare, transformând terenul de sport în islaz de păşunat şi loc pentru târg. Reprezentantul or­ganului local al puterii de stat a găsit critica foarte justă şi şi-a luat angajamentul ca pe viitor să sprijine prin toate mijloacele colectivul sportiv. Asemenea an­gajamente au venit şi din partea directorului căminului cultural şi a numeroşi ţărani muncitori, sus­ţinători înflăcăraţi ai mişcării de cultură fizică şi sport. Apoi, plini de entuziasm, mem­brii colectivului sportiv au tre­cut la alegerea noului consiliu. Printre cei care au cinstea să conducă viitoarea activitate spor­tivă din comuna Voineşti se afla tinerii ţărani muncitori Ilie Stan, Ion Oprea, Elena Petres­­cu, Solomia Rădulescu şi Ion Voicin, oameni harnici şi pri­cepuţi, care s’au dovedit a fi frun­taşi în campaniile agricole şi în toate acţiunile întreprinse la sate pentru făurirea unei vieţi cât mai luminoase ELENA ILIE corespondent Foileton Un mare festival cultural încă de la începutul lunii ia­nuarie nu mai aveam linişte deloc. Scrisorile care ne so­seau din tabăra de tir a C.C.S. de la Cluj anunţau cu risipă de amănunte festivalul cultural pe care sportivii din tabără urmau să-l dea la plecarea din oraşul în care s’au antrenat. Tovarăşul Const. Toader din Secţia Cultură Fizică şi Sport a C.C.S. vorbea cu însufle­ţire deosebită despre festival. Vorbindu-se şi scriindu-se atâta despre festivalul care urma să aibă loc la Cluj, ne-am urcat în tren şi ne-am dus să-l ve­dem şi noi. Când am ajuns în tabără, sportivii au început să vorbea­scă cu mult drag despre per­formanţele realizate de ei şi bineînţeles... despre festival. Peste câteva minute eram in sala ,Metalul" unde se desfă­şura ultima repetiţie. Mărtu­risim că n'am regretat depla­sarea făcută la Cluj. Sportivii întocmiseră un bogat şi foarte frumos program. Desigur, în­tocmirea unui program atât de frumos în timp de o lună de către sportivii veniţi din toate colţurile ţării nu este un lucru uşor. Conducerea taberei a de­pus toate eforturile pentru ca munca culturală să se desfă­şoare în condiţiuni din cele mai bune. Au fost solicitaţi doi profesori de muzică şi un pianist în vederea reuşitei pro­gramului muzical. Nu mai vor­bim de sacrificiile făcute de e­­levi. Timp de o lună de zile, majoritatea orelor libere au fost petrecute la repetiţii. Co­rurile, recitările — în limba română şi maghiară — scene­ta antiimperialistă „Să fie pre­cum ziceţi", i­dr'un cuvânt to­tul a fost­ pus la punct. Ni­meni nu a precupeţit nici un e­­fort pentru festival. Până şi medicul taberei a fost angre­nat în muncă, având rolul de... sufleur. Toţi elevii erau nespus de bucuroşi. Duminică 25 ianua­rie, la ora 10, urmau să pre­zinte publicului clujean un fes­tival de toată frumuseţea. Din pricina nerăbdării, mulţi nici n’au putut dormi. Dealtfel, nu numai ei aveau emoţii. Campio­nul olimpic Iosif Sărbu şi Iov. Toader erau doar acei care pre­găteau in timpul nopţii... cu­vântările de rămas bun. A doua zi, la ora 9.40, eram in sala Metalul. Mare ne-a fost însă mirarea când am vă­zut că in sală, in afară de trei-patru persoane oficiale (un reprezentant al consiliului sin­dical regional, un reprezentant al comitetului regional C.F.S. şi unul dela comitetul U.T.M.)... nu mai era nimeni. Spectatorii vin mai târziu, am gândit noi la început. Mi­nutele treceau însă. Dar nici un spectator nu venea. Pri­veam cu nerăbdare acele cea­sornicului : 10... 10,15... 10,30... II... 11,15... Și nu venea ni­meni. — Ce facem ? N’a venit nici un spectator... — Ce să facem ? începem programul. Dăm festivalul pentru neg . S’a renunţat deci la dis­cursuri şi a început progra­mul. Pe la mijlocul progra­­mului s’a­­deschis uşa şi şi-au făcut apariţia... spectatorii: un grup de 20-30 elevi dela şcoa­la de construcţii din localitate. Nu ştim cum au ajuns elevii de la şcoala de construcţii la acest festival. Un lucru este însă cert: şcoala de construc­ţii este in apropierea săl­ii Me­talul, aşa că tovarăşul Seni, din secţia cultură fizică şi sport a consiliului sindical re­gional, care a venit şi el cam odată cu elevii, ar putea da amănunte in această privinţă. Elevii au mărturisit că habar n’aveau de festival. S’au trezit adunaţi şi... aduşi în sala Me­talul După cum vedeţi, povestea cu festivalul dela Cluj este destul de interesantă. Elevii din tabără au regretat că gazeta lor de perete „Percutorul" şi-a încetat apariţia. Ei ar fi vrut să scrie acolo despre modul cum au înţeles tovarăşii din secţia de cultură fizică şi sport a consiliului sindical regional Cluj să se ocupe de mobili­zarea sportivilor la festival. „Percutorul" şi-a încetat apari­ţia dar rubrica "Foiletonului" rămâne deschisă pentru astfel de atitudini de neglijenţă, ne­păsare, indolenţă sau cum vreţi să le numiţi. ION DARIE

Next