Sportul Popular, martie 1953 (Anul 8, nr. 2193-2208)

1953-03-03 / nr. 2193

Se pregătesc pentru marea întrecere Se apropie prima fază a cam­pionatului republican de oraş, ,,Să întâmpinăm 1 Mai“. Pentru o bună desfăşurare a acestei etape, colec­tivele sportive din toată ţara au pornit încă de pe acum să facă pre­gătiri deosebite. Astfel, colectivele sportive F.R.B., Cauciucul Quadrat şi Viscon­l (Bucureşti), toate din cadrul aso­ciaţiei Flamura Roşie, au început antrenamentele săptămânale cu cei care vor participa la cros. Aceste antrenamente au drept scop pregă­tirea fizică generală şi învăţarea tacticii alergării pe teren variat. In prealabil, medicii întreprinderilor respective au făcut vizita medicală tuturor celor înscrişi pentru a în­lătura în acest fel diferitele acci­dente ce ar putea să survină pe parcurs din cauza unor inaptitudini fizice nesemnalate. Şi colectivele sportive Progresul E.P.D. şi Progresul învăţământ (Bucureşti) au început deasemenea pregătirile­ Toate secţiile colecti­vului Progresul învăţământ — şi mai ales secţia de handbal — duc o muncă planificată în vederea fa­zei pe colectiv a crosului. Pe lângă antrenamentele săptămânale de condiţie fizică, sunt organizate două sau trei eresuri în aer liber. Un alt exemplu îl constitue co­lectivele sportive Metalul Comar­nic, Constructorul Comarnic, Me­talul Steagul Roşu Oraşul Stalin şi Liceul Teoretic mixt din Breaza. In aceste colective sportive au în­ceput deasemenea să se desfăşoare pregâtirile pentru întreceri de cros. La colectivul sportiv Şcoala Zoo­tehnică din Cărei, care şi anul tre­cut a fost fruntaşă în acţiunea de mobilizare a elevilor la campiona­tul de cros au şi început pregătirile necesare. Astfel, s-a făcut o vie a­­gitalie şi mobilizare în rândurile eleviice. De asemenea, a început pre­gătirea generală a concurenţilor în concursurile de verificare inter­­cluse. Colectivul sportiv al liceului Nr. 1 din Zalău se preocupă intens de angrenarea tinerilor elevi în această competiţie sportivă sărbătorească. Aci, sfatul colectivului sportiv, împreună cu organizata de bază U.T.M., se interesează îndeaproape de bunul mers al desfăşurării pre­gătirilor. Timpul care a mai rămas până la desfăşurarea primei etape trebue să fie folosit din plin de către toate colectivele sportive din ţară. Nu­mai printr’o serioasă preocupare pentru toate problemele organiza­torice, tehnice şi propagandistice se poate asigura pe deplin succesele acestei măreţe competiţii. Ultima zi de tabără Cabana „Trei Brazi” ! E o di­mineaţă minunată de Februarie. In zare, se profilează un grup de brazi încărcaţi de nea. De după piscul Clăbucetului, soarele scaldă în lumini scânteietoare Bu­­cegii care, cu stâncile lor ca nişte turnuri uriaşe, par un castel din poveşti. Din când în când, liniştea acestei dimineţi e ruptă de un chiot al că­rui ecou se prelungeşte vreme îndelungată prin văile adânci. Un schior a pornit odată cu zorile să cutreere­ munţii... Aici, în acest colţişor minunat al patriei noastre, timp de 21 de zile, 72 de tineri din colectivul sportiv Progresul-Organizaţii de Massă Bucureşti şi-au însuşit cu multă dragoste tehnica mersului pe schi. — La început nu a fost atât de uşor, ne spune tovarăşul Valeriu Soare, responsabilul organizatoric al colectivului. Fonduri, selecţiona­rea cadrelor, repartizarea seriilor... Greutatea adevărată am întâmpi­nat-o însă deabia aici, în tabără. Mulţi dintre tinerii noştri nefiind acomodaţi cu acest sport au vrut chiar din primele zile să facă cale întoarsă. Dar instructorul nu s-a dat bătut. „Nu se poate tovarăşi, spunea el. Toţi cei care au venit în tabără trebue să înveţe schiul- Sunteţi ti­neri şi în faţa tineretului nu exis­tă greutăţi de neînvins". Instructorul nostru a avut drep­tate. Până la urmă, cei care şi-au însuşit mai bine tehnica mersului pe schi au fost chiar aceia care la început nu av­eau destulă încrede­re în forţele lor. Acum, în ultima zi de tabără, parcă nu-i mai recunoşti pe tine­rii aceia timizi care în urmă cu trei săptămâni purtau cu sfială schiurile... Era pentru prima oară. Dar acum ! Tinerii utemişti Nicolae Ganţer, Domnica Tănase şi alţii, cu toţii au devenit adevăraţi schiori ! De progresele realizate de tine­rii acestui colectiv sportiv, ne dam seama foarte bine şi atunci când citim articolele de la gazeta de pe­rete, al căror conţinut oglindeşte cele mai importante aspecte din activitatea desfăşurată. Şi, parcă pentru a ne întări această convin­gere, o tânără din seria II, venită la închiderea taberei, execută cu multă îndemânare o probă de sla­lom printre brăduleţii sădiţi pe panta din faţa cabanei. In timp ce o parte din excursio­nişti admiră copilul cabanieru­r care e neîntrecut în probele de coborire dar şi în „căzături“, în­treaga tabără se pregăteşte pentr­u raport. Unii din oaspeţii acestei cabane, veniţi probabil pentru prima dată prin aceste locuri, privesc cu ne­dumerire la tinerii care se alinia­ză. In cele din urmă se hotărăsc însă să ia şi ei parte la festivita­te, măcar ca... spectatori. — Tovarăşe instructor, tabăra de schi a colectivului sportiv... Tovarăşul Mircea Niculescu dă raportul. Acum a intervenit şi fo­tograful- E momentul cel mai po­trivit, mai ales că fiecare d'n cei arm­aţi doreşte să fie ,prinsă cât mai bine. Deh, o fotografie d'n tabără e cea mai frumoasă amin­tire, chiar şi peste mulţi ani­.. ...Cuvintele preşed’-.itelui comite­tului de instituţie A. Tăzbăşanu înflăcărează întreaga tabără : „An­gajamentul colectivului sportiv de a organiza o tabără de schi a fost dus la îndeplinire Sindicatul nos­tru se poate’ mândri cu rezultatele voastre şi suntem siguri că, odată întorşi la locurile de muncă, veţi lupta cu mai multa hotărîre pentru viaţa noastră luminoasă pe care ne-o făurim”. Apoi, întreaga tabără se pune în mişcare. Fetele car mai grăbite. Vor să revadă cât mai repede Ca­pitala. Tovarăşii din staţia C.F.R. Predeal nu le pot veni în ajutor însă cu nimic. Acceleratul de Bucureşti va trece, obişnuit, abia la ora 14... BARBU MARICA ★ Jocuri de hochei la Gheorghieni Sâmbătă şi Duminică, echipa de hochei a Casei Centrale a Arma­tei, campioană republicană pe 1953, a susţinut două matchuri de pro­pagandă la Gheorghieni, întâlnind echipa locală Spartac. In primul joc, disputat în faţa a 1000 de spectatori, bucureştenii au învins cu 5—0 (2—0, 2—0, 1—0). Ninsoarea abundentă care a căzut tot timpul a împiedicat mult jocul. Au jucat următoarele formaţii: d.C-A.: Giurcăneanu — Ferenczi, Csaka, Dlugoş, Raduc-Peter, Fla­­maropol, Zografi-Lörincz, Naghi, Tomor. ,_ -s SPARTAC GHEORGHIENI, care a jucat întărită cu Dron (C.C.A.), Kari (Dinamo) şi Dobriban I (Şantierul) a prezentat formaţia: Dron—Biro, Luchian — Lazăr, Kari, Alm­aşi I, Ba­nt, Almaşi II, Dobriban I şi Dobriban II. Au marcat: Naghi, Flamaropol, Zografi, Peter, Tomor. Al doilea match, disputat Du­minică, s’a terrmnat cu scorul de 8_1 (2—1, 3—0, 3—0) pentru C.C.A. Goalurile au fost mar­cate de: Zograbi (2), Lörincz (2), Naghi, Csaka, Ferenczi, Ganga, respectiv Balint. Au asistat 1500 de spectatori. La încheierea turneului­­internaţîonal de şah al R.P.R. Declaraţia marelui maestru international I. Boleslavski (URSS) înainte de a părăsi ţara noas­tră, marele maestru international­­. Boleslavski a făcut corespon­dentului Agenţiei „A­gerpres” o declaraţie in legătură cu turneul internaţional de şah de la Bucu­reşti şi mişcarea şahistă din R.P.R. ,,Consider — a spus şahistul sovietic — că mişcarea şahistă din R.P.R. a făcut progrese mari în ultimii ani şi putem socoti tur­neul încheiat recent la Bucureşti ca desăvârşirea unei etaipe în des­­voltarea acestui joc în ţara dum­neavoastră şi totodată o trecere în revistă a realizărilor dobândite până în prezent. Atât turneul internaţional de şah, cât şi simultanele pe care le-am susţinut în întreprinderile şi instituţiile din Bucureşti, ne­ vin permis să tragem concluzia că în România şahul capătă un tot mai accentuat caracter de massă. Dea­­semeni, nivelul jocului este destul de ridicat. Cu prilejul simultanu­lui pe care l-am dat cu muncitorii de la Complexul Griviţa Roşie mi-am dat încă odată seama de marele interes cu care este privit acest joc şi de pregătirea satis­făcătoare a şahiştilor. Un lucru care m’a impresionat a fost larga şi permanenta participare a publi­cului la fiecare rundă a turneului. In timp ce­ aici la Bucureşti am jucat în faţa unei săli mereu ar­hipline In care am putut remarca oameni de diferite vârste şi pro­fesii, muncitori, intelect­uali, elevi, etc., în Occident, unde am luati parte la o serie de turnee, parti­dele noastre se desfăşurau în săli neîncăpătoare în faţa unui public restrâns, de „elită”, cum­­a fost de pildă la Stockholm, unde s’a întâmplat să jucăm numai in faţa câtorva bătrâni. In ceea ce priveşte comportarea şahiştilor români ţin să relev pe Victor Ciocâltea şi Ştefan Szabó. Este adevărat că fiecare dintre ei are un stil deosebit de joc. In timp ce Ciocâltea joacă impetuos şi inventiv, dar uneori oarecum imprudent, Szabó câte un jucător calm care gândeşte profund pozi­ţia de pe tablă şi luptă cu dârze­­nie. Amândoi sunt însă jucători de real talent şi muncind cu seriozi­tate vor obţine şi alte succese de seamă. Turneul de la Bucureşti s’a des­făşurat intr’o atmosferă de priete­nie şi, cu toţii, apreciem ospitali­tatea cordială ce ne-a fost acordată în tot timpul şederii noa­stre în R.P.R. Noi şahiştii sovietici, trans­­n­item un salut prietenesc şahiş­tilor români şi le urăm noi suc­cese”. 1. BOLESLAVSKI Declaraţia maestrului internaţional A. O’Kelly (Belgia) Participant la turneul internaţio­nal de şah al R.P.R. maestrul bel­gian A. O’Kelly şi-a împărtăşit impresiile sale unui corespondent al Agenţi­i „Agerpres”. „Un mare turneu internaţional a luat sfârşit. Victoria maestru­lui sovietic Ali­xan­dr Toluş, poate surprinde oarecum pe profani, dacă se ţine seama doar de faptul că principalii săi concurenţi erau mari maeştri internaţionali, d­ar toţi cei care cunosc jocul său agre­siv şi creator se vor mira numai şi numai de faptul că el nu a a­­vut asemenea succese şi până acum. Rezultatul şahistului român Şte­fan Szabó este deasemenea re­­marcabil, deoarece el s-a plasat foarte bine, deşi este primul mare turneu internaţional la care parti­cipă. Jocul său solid şi tenacita­tea sa au fost pe deplin recompen­sate. Faptul cel mai caracteristic al acestui turneu a fost însă suc­cesul tinerilor şi în special succe­sul maestrului sovietic Spaski care a obţinut un rezultat­­absolut unic pentru vârsta sa. In ceea ce priveşte organizarea, se poate spune fără rezerve că a fost excepţională. S’au creat toate condiţiile pentru ca jucătorii să se simtă cât mai bine in Româ­nia şi cele două zile pe care le-am petrecut în regiunea încântătoare a Predealului, vor rămâne mult timp în amintirea noastră. Am constatat cu prilejul acestui turneu, odată mai mult, că a­tunci când guvernul sprijină o ac­tivitate sportivă sau culturală, a­­ceasta se desvoltră rapid şi in proporţii nebănuite, contribuind ast­fel la progresul său calitativ. In ceea ce priveşte turneul la care am participat, eu cred că or­ganizatorii se vor simţi mândri de faptul că publicul a fost atât de entuziast şi atât de numeros. Părăsesc România ducând cu mine amintirea plăcută ‘a unui popor ospitalier și prietenos”. Pe vorbă cu un om care... nu face sport Deo­bicei, stând de vorbă cu un muncitor de frunte care este în a­­cel.Sit timp şi fruntaş în activitatea sportivă, afii lucruri deosebit de in­teresante, din care reese în mod clar rolul important pe care-l joacă astăzi sportu­l în viaţa de fiecare zi a tot mai multor oameni ai muncii din ţara noastră. N’am fi crezut însă că o discuţie cu un om care... nu face sport ar putea scoate în evidenţă fapte atât de concludente în legătură cu această problemă, ca acelea pe care le-am aflat stând de vorrbă cu stahanovistul Nichifor Mihai, maistru al secţiei „pneuma­tice“ din uzina „Independenţa“ din Sibiu. Nu-l cunoşteam până­­atunci. Discutând însă cu preşedintele co­lectivului sportiv despre sportivii fruntaşi în muncă din uzină, a venit vorba şi despre maistrul Ni­chifor Mihai. Omul ţinuse morţiş să joace într’un campionat de fotbal intersecţii, organizat vara trecută în cadrul întreprinderii­ Numai că, neantrenat, el căpătase o asemenea febră musculară, că au trebuit să treacă câteva zile până să-şi reca­pete... mersul normal... ...Discuţia a pornit desigur dela­­ matchul cu pricina. Şi nu s’ar putea spune că maistrul s’a bucu­rat prea mult aflând că-i cunoaş­tem păţania. A căutat el să ne ex­plice că l-a ros un bocanc, dar până la urmă a fost silit să recunoască totuşi că lipsa de antrenament a fost de vină. De aci însă, discuţia a pornit pe o pantă mult mai se­rioasă: — „Uite tovarăşe, ne spune el, e adevărat că eu n’am făcut sport şi că sunt pe cale să îndrăgesc spor­tul abia acum, la „bătrâneţe“ (cu­vântul este întrebuinţat la figurat, pentru că stahanovistul Nichifor Mitei nu pare să aibă mai mult de 30 de ani). în schimb, ştiu ce în­seamnă sportul în pregătirea pen­tru procesul de producţie şi asta nu numai din cărţi sau din ziare, ci din ceea ce am observat chiar eu, la mine în secţie sau în alte secţii“. Şi maistrul ne-a citat exemple ca lăcătuşul Rudolf Schuster, ciclist, Erwin Iacşa, imnorător, muncitor şi el în secţia „pneumatice“, ca şi fot­balistul Petre Pinoşan şi mulţi alţii.­­ „Oamenii ăştia fac sport şi sunt şi muncitori fruntaşi. E drept, ca să fii muncitor fruntaş nu e dea­­juns să fii voinic. In primul rând, trebue să ai un nivel tehnic ridi­cat, să-ţi cunoşti munca şi maşina, meseria să nu aibă taine pentru tine. Eu mă uit însă la deosebirile dintre muncitorii fruntaşi care sunt şi sportivi şi ceilalţi muncitori, care au aceeaşi calificare profesio­nală dar nu fac sport. Şi află că deosebirea e clară: sportivii sunt mai sprinteni, mai vioi, obosesc mult mai greu, iar îndemânarea şi rapiditatea mişcărilor lor sunt superioare altor muncitori. Iar a­­cum, când vrem ca secţia întreagă să devină stahanovistă, am de gând să-i îndemn pe toţi muncitorii —şi in special pe cei tineri — să facă sport“... — „Poate că şi... prin exemplu personal ?“ — „Fii sigur că da! Dar pentru asta trebue să fim ajutaţi. Uite, în conducerea colectivului nostru sportiv sunt oameni capabili, ca de­ pildă tovarăşii Palade, Nicolae Sil­vestru, Chioaru... Dar ce folos dacă ei lasă toată munca pe umerii pre­şedintelui şi ai responsabilului cu instruirea sportivă? Oamenii noştri vor să facă sport, dar nu se prea găseşte cine să-i organizeze. Şi ar fi mare păcat dacă şi în vara a­­ceasta colectivul Metalul se va „ocupa“ de noi, cei mulţi, la fel ca în anii trecuţi, adică... foarte puţin. Avem doar de toate: materiale, e­­chipament, terenuri“. Da, din cele spuse de maistrul Nichifor Mihai ar putea învăţa multe activiştii noştri sportivi. Şi în primul rând cei de la colectivul Metalul-Sibiu. V. ARNAUTU I Primele pregătiri pentru sezonul sportiv de vara Este știut că succesele dintr'un sezon sportiv depind în mare parte de măsurile ce se iau cu mult îna­intea începerii lui. De aceea, încă de pe acum, comi­tetele regionale C.F.S. au trecut la întocmirea planurilor de muncă în vederea pregătirii cât mai temei­nice a sezonului sportiv de vară.­­*• TIMIŞOARA. — Comitetul re­gional C.F.S. Timişoara a alcă­tuit din timp un plan de muncă, cuprinzând obiectivele principate care stau în faţa activiştilor a­­cestui comitet pentru pregătirea cu succes a sezonului de vară. Aceste obiective au fost transmise şi co­mitetelor raionale, care urmează să ia măsurile necesare pentru înde­plinirea lor. Pentru înzestrarea cu echipa­ment sportiv a colectivelor spor­tive săteşti din raionul Moldova Nouă, comitetul regional C.F.S. Ti­­mişoara a luat iniţiativa de a forma o brigadă sportivă-culturală care va organiza numeroase festivaluri. Din fondurile realizate cu acest prilej se va cumpăra echipament sportiv care va fi distribuit colec­tivelor sportive săteşti. REGIUNEA AUTONOMA MA­GHIARA. — Cu sprijinul sfatului po­pular regional, comitetul C.F.S. al Regiunii Autonome Maghiare a trecut la îndeplinirea sarcinilor din planul de muncă întocmit in vede­rea pregătirilor pentru sezonul de vatră. In baza unei hotărîri luate de sfa­tul popular regional, toate centrele de comune vor primi sprijinul ma­terial necesar pentru ca până la data de 15 Aprilie să termine amenaja­rea terenurilor sportive. Un sprijin preţios pentru inde­plinirea sarcinilor în vederea pre­gătirilor pentru sezonul de vară il dă şi presa locală. Astfel, până acum au fost publicate mai multe articole în legătură cu campionatul republican individual de cros „Să întâmpinăm 1 Mai“. De asemenea, comitetul regional C.F.S. al Regiunii Autonome Ma­ghiare a întocmit planul de muncă pentru această perioadă pentru fie­care comitet raional C.F.S. Pentru munca de propagandă şi agitaţie, comitetul regional C.F.S. a trimis colectivelor sportive nu­meroase afişe mobilizatoare. Prin­tre colectivele sportive care au depus o muncă continuă încrederea pregătirii sezonului de vară se re­marcă: Locomotiva, Avântul, Spar­tac, Voinţa, Progresul. SPORTUL POPULAR Nr. 2193 Pag. 3-a

Next