Sportul Popular, martie 1953 (Anul 8, nr. 2193-2208)
1953-03-03 / nr. 2193
Se pregătesc pentru marea întrecere Se apropie prima fază a campionatului republican de oraş, ,,Să întâmpinăm 1 Mai“. Pentru o bună desfăşurare a acestei etape, colectivele sportive din toată ţara au pornit încă de pe acum să facă pregătiri deosebite. Astfel, colectivele sportive F.R.B., Cauciucul Quadrat şi Visconl (Bucureşti), toate din cadrul asociaţiei Flamura Roşie, au început antrenamentele săptămânale cu cei care vor participa la cros. Aceste antrenamente au drept scop pregătirea fizică generală şi învăţarea tacticii alergării pe teren variat. In prealabil, medicii întreprinderilor respective au făcut vizita medicală tuturor celor înscrişi pentru a înlătura în acest fel diferitele accidente ce ar putea să survină pe parcurs din cauza unor inaptitudini fizice nesemnalate. Şi colectivele sportive Progresul E.P.D. şi Progresul învăţământ (Bucureşti) au început deasemenea pregătirile Toate secţiile colectivului Progresul învăţământ — şi mai ales secţia de handbal — duc o muncă planificată în vederea fazei pe colectiv a crosului. Pe lângă antrenamentele săptămânale de condiţie fizică, sunt organizate două sau trei eresuri în aer liber. Un alt exemplu îl constitue colectivele sportive Metalul Comarnic, Constructorul Comarnic, Metalul Steagul Roşu Oraşul Stalin şi Liceul Teoretic mixt din Breaza. In aceste colective sportive au început deasemenea să se desfăşoare pregâtirile pentru întreceri de cros. La colectivul sportiv Şcoala Zootehnică din Cărei, care şi anul trecut a fost fruntaşă în acţiunea de mobilizare a elevilor la campionatul de cros au şi început pregătirile necesare. Astfel, s-a făcut o vie agitalie şi mobilizare în rândurile eleviice. De asemenea, a început pregătirea generală a concurenţilor în concursurile de verificare intercluse. Colectivul sportiv al liceului Nr. 1 din Zalău se preocupă intens de angrenarea tinerilor elevi în această competiţie sportivă sărbătorească. Aci, sfatul colectivului sportiv, împreună cu organizata de bază U.T.M., se interesează îndeaproape de bunul mers al desfăşurării pregătirilor. Timpul care a mai rămas până la desfăşurarea primei etape trebue să fie folosit din plin de către toate colectivele sportive din ţară. Numai printr’o serioasă preocupare pentru toate problemele organizatorice, tehnice şi propagandistice se poate asigura pe deplin succesele acestei măreţe competiţii. Ultima zi de tabără Cabana „Trei Brazi” ! E o dimineaţă minunată de Februarie. In zare, se profilează un grup de brazi încărcaţi de nea. De după piscul Clăbucetului, soarele scaldă în lumini scânteietoare Bucegii care, cu stâncile lor ca nişte turnuri uriaşe, par un castel din poveşti. Din când în când, liniştea acestei dimineţi e ruptă de un chiot al cărui ecou se prelungeşte vreme îndelungată prin văile adânci. Un schior a pornit odată cu zorile să cutreere munţii... Aici, în acest colţişor minunat al patriei noastre, timp de 21 de zile, 72 de tineri din colectivul sportiv Progresul-Organizaţii de Massă Bucureşti şi-au însuşit cu multă dragoste tehnica mersului pe schi. — La început nu a fost atât de uşor, ne spune tovarăşul Valeriu Soare, responsabilul organizatoric al colectivului. Fonduri, selecţionarea cadrelor, repartizarea seriilor... Greutatea adevărată am întâmpinat-o însă deabia aici, în tabără. Mulţi dintre tinerii noştri nefiind acomodaţi cu acest sport au vrut chiar din primele zile să facă cale întoarsă. Dar instructorul nu s-a dat bătut. „Nu se poate tovarăşi, spunea el. Toţi cei care au venit în tabără trebue să înveţe schiul- Sunteţi tineri şi în faţa tineretului nu există greutăţi de neînvins". Instructorul nostru a avut dreptate. Până la urmă, cei care şi-au însuşit mai bine tehnica mersului pe schi au fost chiar aceia care la început nu aveau destulă încredere în forţele lor. Acum, în ultima zi de tabără, parcă nu-i mai recunoşti pe tinerii aceia timizi care în urmă cu trei săptămâni purtau cu sfială schiurile... Era pentru prima oară. Dar acum ! Tinerii utemişti Nicolae Ganţer, Domnica Tănase şi alţii, cu toţii au devenit adevăraţi schiori ! De progresele realizate de tinerii acestui colectiv sportiv, ne dam seama foarte bine şi atunci când citim articolele de la gazeta de perete, al căror conţinut oglindeşte cele mai importante aspecte din activitatea desfăşurată. Şi, parcă pentru a ne întări această convingere, o tânără din seria II, venită la închiderea taberei, execută cu multă îndemânare o probă de slalom printre brăduleţii sădiţi pe panta din faţa cabanei. In timp ce o parte din excursionişti admiră copilul cabanierur care e neîntrecut în probele de coborire dar şi în „căzături“, întreaga tabără se pregăteşte pentru raport. Unii din oaspeţii acestei cabane, veniţi probabil pentru prima dată prin aceste locuri, privesc cu nedumerire la tinerii care se aliniază. In cele din urmă se hotărăsc însă să ia şi ei parte la festivitate, măcar ca... spectatori. — Tovarăşe instructor, tabăra de schi a colectivului sportiv... Tovarăşul Mircea Niculescu dă raportul. Acum a intervenit şi fotograful- E momentul cel mai potrivit, mai ales că fiecare d'n cei armaţi doreşte să fie ,prinsă cât mai bine. Deh, o fotografie d'n tabără e cea mai frumoasă amintire, chiar şi peste mulţi ani.. ...Cuvintele preşed’-.itelui comitetului de instituţie A. Tăzbăşanu înflăcărează întreaga tabără : „Angajamentul colectivului sportiv de a organiza o tabără de schi a fost dus la îndeplinire Sindicatul nostru se poate’ mândri cu rezultatele voastre şi suntem siguri că, odată întorşi la locurile de muncă, veţi lupta cu mai multa hotărîre pentru viaţa noastră luminoasă pe care ne-o făurim”. Apoi, întreaga tabără se pune în mişcare. Fetele car mai grăbite. Vor să revadă cât mai repede Capitala. Tovarăşii din staţia C.F.R. Predeal nu le pot veni în ajutor însă cu nimic. Acceleratul de Bucureşti va trece, obişnuit, abia la ora 14... BARBU MARICA ★ Jocuri de hochei la Gheorghieni Sâmbătă şi Duminică, echipa de hochei a Casei Centrale a Armatei, campioană republicană pe 1953, a susţinut două matchuri de propagandă la Gheorghieni, întâlnind echipa locală Spartac. In primul joc, disputat în faţa a 1000 de spectatori, bucureştenii au învins cu 5—0 (2—0, 2—0, 1—0). Ninsoarea abundentă care a căzut tot timpul a împiedicat mult jocul. Au jucat următoarele formaţii: d.C-A.: Giurcăneanu — Ferenczi, Csaka, Dlugoş, Raduc-Peter, Flamaropol, Zografi-Lörincz, Naghi, Tomor. ,_ -s SPARTAC GHEORGHIENI, care a jucat întărită cu Dron (C.C.A.), Kari (Dinamo) şi Dobriban I (Şantierul) a prezentat formaţia: Dron—Biro, Luchian — Lazăr, Kari, Almaşi I, Bant, Almaşi II, Dobriban I şi Dobriban II. Au marcat: Naghi, Flamaropol, Zografi, Peter, Tomor. Al doilea match, disputat Duminică, s’a terrmnat cu scorul de 8_1 (2—1, 3—0, 3—0) pentru C.C.A. Goalurile au fost marcate de: Zograbi (2), Lörincz (2), Naghi, Csaka, Ferenczi, Ganga, respectiv Balint. Au asistat 1500 de spectatori. La încheierea turneuluiinternaţîonal de şah al R.P.R. Declaraţia marelui maestru international I. Boleslavski (URSS) înainte de a părăsi ţara noastră, marele maestru international. Boleslavski a făcut corespondentului Agenţiei „Agerpres” o declaraţie in legătură cu turneul internaţional de şah de la Bucureşti şi mişcarea şahistă din R.P.R. ,,Consider — a spus şahistul sovietic — că mişcarea şahistă din R.P.R. a făcut progrese mari în ultimii ani şi putem socoti turneul încheiat recent la Bucureşti ca desăvârşirea unei etaipe în desvoltarea acestui joc în ţara dumneavoastră şi totodată o trecere în revistă a realizărilor dobândite până în prezent. Atât turneul internaţional de şah, cât şi simultanele pe care le-am susţinut în întreprinderile şi instituţiile din Bucureşti, ne vin permis să tragem concluzia că în România şahul capătă un tot mai accentuat caracter de massă. Deasemeni, nivelul jocului este destul de ridicat. Cu prilejul simultanului pe care l-am dat cu muncitorii de la Complexul Griviţa Roşie mi-am dat încă odată seama de marele interes cu care este privit acest joc şi de pregătirea satisfăcătoare a şahiştilor. Un lucru care m’a impresionat a fost larga şi permanenta participare a publicului la fiecare rundă a turneului. In timp ce aici la Bucureşti am jucat în faţa unei săli mereu arhipline In care am putut remarca oameni de diferite vârste şi profesii, muncitori, intelectuali, elevi, etc., în Occident, unde am luati parte la o serie de turnee, partidele noastre se desfăşurau în săli neîncăpătoare în faţa unui public restrâns, de „elită”, cuma fost de pildă la Stockholm, unde s’a întâmplat să jucăm numai in faţa câtorva bătrâni. In ceea ce priveşte comportarea şahiştilor români ţin să relev pe Victor Ciocâltea şi Ştefan Szabó. Este adevărat că fiecare dintre ei are un stil deosebit de joc. In timp ce Ciocâltea joacă impetuos şi inventiv, dar uneori oarecum imprudent, Szabó câte un jucător calm care gândeşte profund poziţia de pe tablă şi luptă cu dârzenie. Amândoi sunt însă jucători de real talent şi muncind cu seriozitate vor obţine şi alte succese de seamă. Turneul de la Bucureşti s’a desfăşurat intr’o atmosferă de prietenie şi, cu toţii, apreciem ospitalitatea cordială ce ne-a fost acordată în tot timpul şederii noastre în R.P.R. Noi şahiştii sovietici, transnitem un salut prietenesc şahiştilor români şi le urăm noi succese”. 1. BOLESLAVSKI Declaraţia maestrului internaţional A. O’Kelly (Belgia) Participant la turneul internaţional de şah al R.P.R. maestrul belgian A. O’Kelly şi-a împărtăşit impresiile sale unui corespondent al Agenţii „Agerpres”. „Un mare turneu internaţional a luat sfârşit. Victoria maestrului sovietic Alixandr Toluş, poate surprinde oarecum pe profani, dacă se ţine seama doar de faptul că principalii săi concurenţi erau mari maeştri internaţionali, dar toţi cei care cunosc jocul său agresiv şi creator se vor mira numai şi numai de faptul că el nu a avut asemenea succese şi până acum. Rezultatul şahistului român Ştefan Szabó este deasemenea remarcabil, deoarece el s-a plasat foarte bine, deşi este primul mare turneu internaţional la care participă. Jocul său solid şi tenacitatea sa au fost pe deplin recompensate. Faptul cel mai caracteristic al acestui turneu a fost însă succesul tinerilor şi în special succesul maestrului sovietic Spaski care a obţinut un rezultatabsolut unic pentru vârsta sa. In ceea ce priveşte organizarea, se poate spune fără rezerve că a fost excepţională. S’au creat toate condiţiile pentru ca jucătorii să se simtă cât mai bine in România şi cele două zile pe care le-am petrecut în regiunea încântătoare a Predealului, vor rămâne mult timp în amintirea noastră. Am constatat cu prilejul acestui turneu, odată mai mult, că atunci când guvernul sprijină o activitate sportivă sau culturală, aceasta se desvoltră rapid şi in proporţii nebănuite, contribuind astfel la progresul său calitativ. In ceea ce priveşte turneul la care am participat, eu cred că organizatorii se vor simţi mândri de faptul că publicul a fost atât de entuziast şi atât de numeros. Părăsesc România ducând cu mine amintirea plăcută ‘a unui popor ospitalier și prietenos”. Pe vorbă cu un om care... nu face sport Deobicei, stând de vorbă cu un muncitor de frunte care este în acel.Sit timp şi fruntaş în activitatea sportivă, afii lucruri deosebit de interesante, din care reese în mod clar rolul important pe care-l joacă astăzi sportul în viaţa de fiecare zi a tot mai multor oameni ai muncii din ţara noastră. N’am fi crezut însă că o discuţie cu un om care... nu face sport ar putea scoate în evidenţă fapte atât de concludente în legătură cu această problemă, ca acelea pe care le-am aflat stând de vorrbă cu stahanovistul Nichifor Mihai, maistru al secţiei „pneumatice“ din uzina „Independenţa“ din Sibiu. Nu-l cunoşteam pânăatunci. Discutând însă cu preşedintele colectivului sportiv despre sportivii fruntaşi în muncă din uzină, a venit vorba şi despre maistrul Nichifor Mihai. Omul ţinuse morţiş să joace într’un campionat de fotbal intersecţii, organizat vara trecută în cadrul întreprinderii Numai că, neantrenat, el căpătase o asemenea febră musculară, că au trebuit să treacă câteva zile până să-şi recapete... mersul normal... ...Discuţia a pornit desigur dela matchul cu pricina. Şi nu s’ar putea spune că maistrul s’a bucurat prea mult aflând că-i cunoaştem păţania. A căutat el să ne explice că l-a ros un bocanc, dar până la urmă a fost silit să recunoască totuşi că lipsa de antrenament a fost de vină. De aci însă, discuţia a pornit pe o pantă mult mai serioasă: — „Uite tovarăşe, ne spune el, e adevărat că eu n’am făcut sport şi că sunt pe cale să îndrăgesc sportul abia acum, la „bătrâneţe“ (cuvântul este întrebuinţat la figurat, pentru că stahanovistul Nichifor Mitei nu pare să aibă mai mult de 30 de ani). în schimb, ştiu ce înseamnă sportul în pregătirea pentru procesul de producţie şi asta nu numai din cărţi sau din ziare, ci din ceea ce am observat chiar eu, la mine în secţie sau în alte secţii“. Şi maistrul ne-a citat exemple ca lăcătuşul Rudolf Schuster, ciclist, Erwin Iacşa, imnorător, muncitor şi el în secţia „pneumatice“, ca şi fotbalistul Petre Pinoşan şi mulţi alţii. „Oamenii ăştia fac sport şi sunt şi muncitori fruntaşi. E drept, ca să fii muncitor fruntaş nu e deajuns să fii voinic. In primul rând, trebue să ai un nivel tehnic ridicat, să-ţi cunoşti munca şi maşina, meseria să nu aibă taine pentru tine. Eu mă uit însă la deosebirile dintre muncitorii fruntaşi care sunt şi sportivi şi ceilalţi muncitori, care au aceeaşi calificare profesională dar nu fac sport. Şi află că deosebirea e clară: sportivii sunt mai sprinteni, mai vioi, obosesc mult mai greu, iar îndemânarea şi rapiditatea mişcărilor lor sunt superioare altor muncitori. Iar acum, când vrem ca secţia întreagă să devină stahanovistă, am de gând să-i îndemn pe toţi muncitorii —şi in special pe cei tineri — să facă sport“... — „Poate că şi... prin exemplu personal ?“ — „Fii sigur că da! Dar pentru asta trebue să fim ajutaţi. Uite, în conducerea colectivului nostru sportiv sunt oameni capabili, ca de pildă tovarăşii Palade, Nicolae Silvestru, Chioaru... Dar ce folos dacă ei lasă toată munca pe umerii preşedintelui şi ai responsabilului cu instruirea sportivă? Oamenii noştri vor să facă sport, dar nu se prea găseşte cine să-i organizeze. Şi ar fi mare păcat dacă şi în vara aceasta colectivul Metalul se va „ocupa“ de noi, cei mulţi, la fel ca în anii trecuţi, adică... foarte puţin. Avem doar de toate: materiale, echipament, terenuri“. Da, din cele spuse de maistrul Nichifor Mihai ar putea învăţa multe activiştii noştri sportivi. Şi în primul rând cei de la colectivul Metalul-Sibiu. V. ARNAUTU I Primele pregătiri pentru sezonul sportiv de vara Este știut că succesele dintr'un sezon sportiv depind în mare parte de măsurile ce se iau cu mult înaintea începerii lui. De aceea, încă de pe acum, comitetele regionale C.F.S. au trecut la întocmirea planurilor de muncă în vederea pregătirii cât mai temeinice a sezonului sportiv de vară.*• TIMIŞOARA. — Comitetul regional C.F.S. Timişoara a alcătuit din timp un plan de muncă, cuprinzând obiectivele principate care stau în faţa activiştilor acestui comitet pentru pregătirea cu succes a sezonului de vară. Aceste obiective au fost transmise şi comitetelor raionale, care urmează să ia măsurile necesare pentru îndeplinirea lor. Pentru înzestrarea cu echipament sportiv a colectivelor sportive săteşti din raionul Moldova Nouă, comitetul regional C.F.S. Timişoara a luat iniţiativa de a forma o brigadă sportivă-culturală care va organiza numeroase festivaluri. Din fondurile realizate cu acest prilej se va cumpăra echipament sportiv care va fi distribuit colectivelor sportive săteşti. REGIUNEA AUTONOMA MAGHIARA. — Cu sprijinul sfatului popular regional, comitetul C.F.S. al Regiunii Autonome Maghiare a trecut la îndeplinirea sarcinilor din planul de muncă întocmit in vederea pregătirilor pentru sezonul de vatră. In baza unei hotărîri luate de sfatul popular regional, toate centrele de comune vor primi sprijinul material necesar pentru ca până la data de 15 Aprilie să termine amenajarea terenurilor sportive. Un sprijin preţios pentru indeplinirea sarcinilor în vederea pregătirilor pentru sezonul de vară il dă şi presa locală. Astfel, până acum au fost publicate mai multe articole în legătură cu campionatul republican individual de cros „Să întâmpinăm 1 Mai“. De asemenea, comitetul regional C.F.S. al Regiunii Autonome Maghiare a întocmit planul de muncă pentru această perioadă pentru fiecare comitet raional C.F.S. Pentru munca de propagandă şi agitaţie, comitetul regional C.F.S. a trimis colectivelor sportive numeroase afişe mobilizatoare. Printre colectivele sportive care au depus o muncă continuă încrederea pregătirii sezonului de vară se remarcă: Locomotiva, Avântul, Spartac, Voinţa, Progresul. SPORTUL POPULAR Nr. 2193 Pag. 3-a