Sportul Popular, iulie 1953 (Anul 8, nr. 2254-2268)

1953-07-02 / nr. 2254

Scrisori de răspuns pe marginea articolului redacţional din ziarul ,,Scânteia“ In lumina faptelor Articolul redacţional apărut în ziarul „Scânteia“ şi intitulat „Pen­tru ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii în fotbal“ a arătat în mod edificator o serie de lipsuri care sunt valabile şi pentru munca desfăşurată în asociaţia Flacăra. Aceste lipsuri se reflectă la fel de bine şi în activitatea celorlalte dis­cipline sportive ca şi în munca noas­tră sportivă în general. In ceea ce priveşte activitatea fot­balistică, asociaţia Flacăra a înre­gistrat unele succese. De pildă, astăzi există în cadrul asociaţiei noastre peste 150 echipe de fotbal (seniori, juniori şi pitici), care ac­tivează în campionatele raional, o­­răşănesc, regional şi în campiona­tul divizionar B. In diferitele echipe Flacăra din ţară s’au ridicat o serie de elemente tinere, talentate, fruntaşe astăzi în această disciplină sportivă. Echipa de juniori Flacăra Bucureşti a câş­tigat de două ori titlul de campionă­­republicană. Menţionăm că în anii 1951 şi 1952 echipele Flacăra Mediaş şi Flacăra Ploeşti au disputat fi­nala Cupei R.P.R. Deasemeni, în echipa Flacăra Ploeşti (antrenor Iile Oană) au fost promovaţi ju­cători tineri, de valoare, ca Pahon­­ţu, Cosmoc, Truică, iar în echipa Flacăra Moreni (antrenor Ion Bo­­teanu), tinerii Ionescu, Nica, Mihă­­escu I şi Mihăescu II. Apoi din iniţiativa consiliului cen­tral al asociaţiei Flacăra şi cu spri­­jinul Comitetului Central al Sindi­catului Petrol, Chimie, Gaz Metan şi Saline s-a organizat la Ploeşti pe o durată de 16 zile un centru de antrenament la care au luat parte cei mai buni 30 de jucători din ca­drul echipelor Flacăra evidenţiaţi în cadrul campionatelor raional, oră­­şănesc şi regional. Cu toate că noi ne am concentrat în mod greşit aproape întreaga preocupare pentru sprijinirea fotba­lului, lipsurile cele mai numeroase şi grave au existat şi dăinue chiar în munca secţiilor noastre de fot­­bal. De aceea, articolul redacţional din „Scânteia“ a venit ca un important şi preţios sprijin pentru îmbunătă­ţirea muncii de viitor, pentru lichi­darea numeroaselor lipsuri manifes­tate în munca asociaţiei noastre şi în deosebi a activiştilor din cadrul consiliului central al asociaţiei. Deficienţele sesizate în articolul redacţional din „Scânteia“ se dato­­resc în cea mai mare parte consi­liului central al asociaţiei, care s-a orientat greşit în ceea ce priveşte munca de îndrumare, controlare şi sprijinire a activităţii fotbalistice. Şi tocmai de aceea lipsurile noastre au fost tot mai multe, tot mai gra­ve. Şi iată câteva din aceste lipsuri, în lumina faptelor. In unele colective ca Flacăra Me­diaş (antrenor Géza Nagy), Flacă­ra Târgovişte şi Flacăra Rafinăria 4 Câmpina a existat şi mai există încă şi acum o tendinţă de frânare a ridicării elementelor tinere la fot­bal. Semnalăm în această privinţă atitudinea nejustă a tovarăşilor Ro­taru­, preşedintele colectivului Fla­căra Rafinăria 4 Câmpina şi Grigo­­rescu, preşedintele colectivului Fla­căra Mediaş, care nu acordă toată atenţia creşterii şi promovării tine­rilor jucători talentaţi în echipele lor sau în echipe de categorii supe­rioare. O vină revine şi consiliului central al asociaţiei Flacăra care nu a dus o muncă susţinută în proble­ma ridicării de noi cadre, bine pre­gătite, care să ne asigure o împros­pătare permanentă a loturilor noas­tre. Astfel, noi am admis colectivului Flacăra Mediaş să nu aibă echipe de juniori, mergând pe linia nesă­nătoasă a menţinerii în echipele noas­tre a unor elemente prea vârstnice şi lipsite de perspective ca de pildă Jucătorul Stoica de la Flacăra Mo­reni şi alţii. Am permis deasemeni colectivelor noastre de la Boldeşti, Moreni şi Mediaş să racoleze jucători tineri din alte colective. Aceasta a dus la dezorganizarea unor colective, cum a fost cazul cu Constructorul Bucu­reşti, de unde juniorii au fost atraşi prin insistenţele antrenorului Stoi­­cescu să vină la Boldeşti, pentru ca apoi să plece mai departe la Fla­mura Roşie Scăeni. Asemenea cazuri s'au întâmplat chiar între colectivele noastre, când unii jucători „călătoreau" dintr’un colectiv într’altul. Astfel, Jucătorul Badea dela Flacăra Târgovişte a plecat la Flacăra Gura Och­iţei, Ioan Boiescu de la Flacăra Moreni la Fla­­cara Ochiuri şi apoi iar la Flacăra Moreni, jucătorul Panait de la Fla­căra Ucea la Flacăra Târnăveni. Pentru lichidarea acestor stări de lucruri, asociaţia Flacăra îşi ia an­gajamentul de a lua o serie de mă­suri energice care să pună capăt acţiunilor unor astfel de jucători plimbăreţi, cât şi a­celora care îi în­curajează. Consiliul central al asociaţiei noas­tre va acorda tot sprijinul unor ac­ţiuni ca aceea întreprinsă de colec­tivul Flacăra Rafinăria 1 Ploeşti, unde au fost mobilizaţi peste 400 de tineri (pitici şi juniori) dornici să practice fotbalul. Dintre aceşti tineri au fost recrutaţi 50 pitici şi 25 juniori care urmează un pro­gram de pregătire metodică sub su­pravegherea jucătorului Avasili­­chioaie. O cauză serioasă a unora din lip­surile existente în activitatea fotba­listică din asociaţia Flacăra o con­­stitue şi slabul nivel politico-ideo­logic şi tehnic al unora dintre an­trenorii noştri ca Anghel Marinescu (Flacăra Târgovişte), Mihai Szep (Flacăra Târnăveni) şi alţii care nu îşi cunosc adevărata misiune de a-i educa pe sportivi în spiritul moralei proletare, de a le ridica necontenit măestria sportivă. In ceea ce priveşte disciplina jucă­torilor noştri de fotbal există încă numeroase lipsuri. Astfel, jucători ca Daniel Peretz, Adalbert Szász, Ştefănescu şi Luca desconsideră ad­versarii şi arbitrii, se fac vinovaţi de încălcări grosolane ale regula­mentului, fapte care reflectă slabul lor nivel educativ-politic. Tot din această cauză au fost po­sibile manifestările huliganice la care s-au dedat unii jucători de la Flacăra Târgovişte ca Mircea Cru­­ţiu, Meşină, Petrache, Cocoş, în matcrul de baraj cu echipa Şan­tierul Constanţa. Pentru o cauză asemănătoare a fost suspendat pe timp de şapte a­tape jucătorul Ştefănescu (Flacăra Moreni). Consiliul central al asociaţiei Fla­căra a privit aceste abateri cu mul­tă îngăduinţă, fără să ia măsurile cele mai drastice. Mai mult chiar, când forurile superioare au aplicat sancţiuni unor jucători din colecti­vele Flacăra, noi, lăsându-ne induşi în eroare de unele elemente necores­punzătoare din conducerea unor co­lective, am intervenit nejust pentru a fi „iertaţi” jucătorii respectivi, motivând că aceştia sunt elemente „talentate” şi „indispensabile” e­­chipelor respective. Este semnificativ în acest sens cazul jucătorilor Ivan şi Iordache, care, după ce au fost absolviţi de sancţiune şi readuşi pe terenul de sport, au continuat să manifeste aceleaşi atitudini nesănătoase. In munca noastră sportivă s-a mai cuibărit şi microbul goanei du­pă victorii cu orice preţ şi prin ori­ce mijloace. Aşa se explică faptul că noi am susţinut o serie de con-­ testaţii neîntemeiate, pentru rejucări de matchuri, în Ioc să ne preocupăm mai temeinic de pregătirea serioasă a echipelor noastre, în aşa fel ca rezultatele să fie o consecinţă fi­rească a unei pregătiri multilate­rale. Toate aceste manifestări se dato­­resc faptului că unii tovarăşi din conducerile colectivelor nu­ au dat atenţia cuvenită muncii educative. Datorită acestor grave lipsuri, o parte din fotbaliştii noştri şi mai ales cei fruntaşi nu înţeleg să se încadreze în viaţa cultural-socială de la locul de producţie. Ca exem­plu îi putem da pe jucătorii Daniel Peretz, Anatol, Florian Marinescu, şi Fătu de la Flacăra Ploeşti. Preţiosul sprijin primit din par­tea partidului prin articolul redac­ţional apărut în ziarul „Scânteia" ne-a dat posibilitatea să privim ac­tivitatea noastră în adevărata ei lu­mină, nouă revenindu-ne sarcina de a adânci până în cadrul secţiilor pe ramură de sport analiza activi­tăţii noastre pe marginea articolului apărut în „Scânteia". Primind un ajutor mai efectiv din partea Comi­tetului Central al Sindicatelor Pe­trol, Chimie, Gaz Metan şi Saline ne vom mobiliza toate forţele pen­tru lichidarea grabnică a lipsurilor, pentru combaterea fără cruţare a tuturor manifestărilor nesănătoase. CONSILIUL CENTRAL AL ASOCIAŢIEI FLACAR4 Datorită sprijinului larg acordat de partid şi guvern, tirul a luot în ultimii ani o frumoasă dezvoltare, lărgindu-şi necontenit baza de massă. Mărturie sunt nenumărate concursuri organizate pentru înce­pători în cele mai îndepărtate col­ţuri ale ţării. La Cluj, Arad, Iaşi, Craiova, Drăgăşani, Tecuci şi în multe alte oraşe ale ţării, zeci de mii de ti­neri participă cu avânt la întrecerile de tir pentru trecerea normelor G.M.A., sau la concursuri cu caracter de mass­ă. Lărgindu-se caracterul de massă s’a putut înregistra şi un frumos progres calitativ. Rezultatele ob­ţinute de către sportivii care prac­tică această disciplină sportivă ara­­tă că tirul se află la foc de frunte printre sporturile noastre. Perfor­manţele realizate de trăgătorii noş­tri la cea de a XV-a ediţie a Jocu­­­­rilor Olimpice de vară de la Helsinki au atras atenţia tuturor specialişti­lor asupra tirului nostru. De aseme­­­nea, multe din recordurile republi­cane de tir au o valoare mondială. In faţa trăgătorilor noştri frun­taşi stă s­arcina de a dezvolta aces­te performanţe, de a le ridica pe culmi tot mai înalte. Un ajutor nepreţuit în dezvoltarea tirului nostru îl constitue aplicarea bogatei experienţe a sportului so­vietic. Vizitia trăgătorilor sovietici la Bucureşti în Martie 1952 şi întâlnirea cu ei la Jocurile Olim­pice de vară dela Helsinki, unde minunaţii trăgători sovietici s’au dovedit cei mai buni din lume, au prilejuit preţioase schimburi de ex­perienţă şi de învăţăminte pentru trăgătorii şi antrenorii noştri. Astfel i s’au pus bazele pregătirii ştiinţifice a trăgătorilor noştri. Planificarea riguroasă a antrenamentelor, desfă-­­­şurarea antrenamentelor la toate cele trei poziţii de tragere într-o sin­gură zi, folosirea asistentului, în­tocmirea fişelor de evidenţă a re­zultatelor şi confecţionarea îmbră­cămintei speciale din piele sunt nu­mai câteva din învăţămintele pre­ţioase trase de trăgătorii noştri în urma întâlnirilor cu trăgătorii so­vietici, învăţăminte care au fost puse în aplicare pe o scară tot mai largă. Maestrul emerit al sportului Iosif Sârbu a cucerit titlul de campion olimpic şi a egalat recordul mon­dial în urma unei pregătiri meto­dice desfăşurată pe baza aplicării acestor preţioase învăţăminte. De­­asemenea, mulţi dintre trăgătorii noştri de frunte, cum sunt maestru­ emerit al sportului Gheorghe Li­­chiardopol, maestru sportului H. Herşcovici, Ştefan Popescu, Zoltán Deák, Lia Sahighian, campioni R.P.R. şi alţii au înregistrat pro­grese în ridicarea performanţelor. In acest an s’a putut însă con­stata că multe din rezultatele ob­ţinute de trăgătorii noştri fruntaşi sunt de un nivel tehnic scăzut, cu mult sub posibilităţile lor. In ge­neral, se poate vedea ca o lipsă din cele mai serioase o diferenţă prea mare de punctaj între rezultatele obţinute de la concurs la concurs. Oscilaţia aceasta se manifestă chiar şi la cei mai buni trăgători, maeş­tri emeriţi ai sportului şi maeştri ai sportului. De exemplu, maestrul emerit al sportului Iosif Sârbu nu a putut să se apropie prea mult, în acest an de rezultatele obţinute la Helsinki. Diferenţa aceasta de rezultate de la an la an şi chiar de la concurs la concurs constitue o frână în dez­voltarea tirului nostru de perfor­manţă. Situaţia performanţelor obţinute în acest an de trăgătorii noştri este una din cele mai importante proble­me actuale ale tirului. Se poate afirma că performanţele trăgătorilor noştri sunt cu totul nesatisfăcă­toare, aşa că articolul redacţional apărut în ziarul „Scânteia” — „Pentru ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii în fotbal” — înseamnă un mare ajutor pe care partidul nostru drag ni-l dă pen­tru ca să sesizăm şi să eliminăm la timp toate lipsurile care împiedică dezvoltarea tirului nostru, de per­formanţă. Multe din lipsurile sesi­zate de „Scânteia” în activitatea fotbalului sunt valabile şi pentru toate celelalte sporturi. „In lunile premergătoare campio­natului, conducerile asociaţiilor sportive nu au aplicat planul de antrenament unic stabilit pentru a­­ceastă perioadă”, arată articolul re­dacţional din „Scânteia” cu privire la fotbal. Se petrece oare acelaş lu­­cru şi la tir? Da. Lipsa aceasta se dovedeşte în proporţie de 100 la sută şi în activitatea tirului. Mulţi din­tre trăgătorii fruntaşi nu arată su­ficientă preocupare pentru ridicarea măest­riei lor sportive, majoritatea lor mulţumindu-se cu unele re­zultate bune obţinute şi nu muncesc­­cu perseverenţă pentru a-şi îmbu­nătăţi forma sportivă. Antrenamen­tele pe care le fac mulţi dintre ei— Rodica Grozea, Aurel Neagu, Car­men Stănescu ş.a.— sunt numai pen­tru menţinerea unei forme şi nicide­cum pentru îmbunătăţirea rezulta­telor. O altă serie de trăgători, în special cei de la Casa Centrală a Armatei şi Dinamo, nu muncesc suficient la antrenamente, fac risipă de materiale, fără să profite de­­ utilizarea lor. Mulţi dintre ei trag la şedinţele de antrenament un mare număr de cartuşe şi nu mun­cesc cu sârguinţă la fiecare foc. Cu timpul, aceasta devine o deprin­dere greşită de a declanşa focurile cu prea multă uşurinţă, fără un control riguros. Antrenorii respec­tivi trebue să ia măsuri pentru re­ducerea materialelor folosite la antrenament şi să aplice şi sistemul I de a exersa cât mai mult poziţiile de tragere şi declanşarea fără car­tuşe, folosind tuburile. La antrena­mente, trăgătorii trebue să mun­cească pentru fiecare lovitură, aşa cum trebue să muncească la con­curs. In această privinţă este bine ştiut că performanţele de la antre­namente trebue să fie apropiate ce­lor din concurs. Un rezultat b­un ob­ţinut la antrenament îi dă trăgăto­rului mai multă încredere în pute­rile sale. în concurs mai intervine însă emotivitatea şi anumite condi­ţii speciale care influenţează rezul­­tatele. O altă serie de trăgători de frun­te — M. Alexandrescu, Iamandi Muscă, Augustin Mişca şi a­lţii — nu au asigurate de către colectivele sportive respective nici măcar con­diţiile minime de pregătire. Din a­­ceastă cauză, aceşti trăgători de valoare nu-şi pot ridica măestria sportivă, fiind nevoiţi să-şi între­rupă complet activitatea. Mulţi dintre trăgătorii noştri frun­taşi persistă în concepţia greşită că performanţele lor depind exclu­siv de materiale (fabricaţia armei sau forma eresei), ceea ce îi face să schimbe armele foarte des, să le transforme etc. Ei neglijează astfel pregătirea tehnică, fapt care se oglindeşte în multe din performan­ţele lor. Maestrul sportului Sorin Cantili şi trăgătorul Dinu Vidraşcu, campion R.P.R., constitue exemple negative în această privinţă. O altă lipsă este aceea că trăgă­torii fruntaşi nu acordă importanţa cuvenită problemei păstrării mate­rialelor. Multe din materialele care au fost date sportivilor din lotul re­publican şi sportivilor de frunte din asociaţii au fost descomplectate, iar o parte chiar deteriorate. A­­ceasta constitue o neglijenţă cu atât mai gravă cu cât este vorba de materiale noi şi de cea mai bună calitate. In ultimul timp şi pregătirea mo­­rală şi de voinţă a trăgătorilor noştri lasă de dorit. Este concludent în această privinţă faptul că în întâlnirile internaţionale, care sunt precedate şi de o muncă susţinută pe tărâm educativ, trăgătorii noştri obţin rezultate excepţionale, în timp ce la multe din concursurile inter­ne când se slăbeşte munca educa­tivă, rezultatele sunt slabe. In concursurile interne sportivii trag foarte repede, chiar atunci când nu este cazul. Mulţi dintre ei nu de­pun eforturi suficiente şi manifestă lipsă de răspundere şi indiferenţă faţă de rezultate. In general, tră­gătorii folosesc numai 50 la sută din timpul afectat de regulament, deşi este bine ştiut că un trăgător nu are voe să tragă repede decât a­­tunci când, datorită unei bune for­me sportive, merge constant cu P.UBSter­e«£«et‘onar*y . Organizarea ultimelor concursuri­ de tir a fost sub orice critică. Or­ganizatorii şi arbitrii n’au înţeles să acorde toată atenţia concursuri­lor, creind condiţiile necesare unei bune desfăşurări, ceea ce a influen­ţat în mod negativ rezultatele. O altă lipsă care se manifestă în­ pregătirea trăgătorilor de frunte este­ aceea că nu se acordă suficientă­ atenţie pregătirii fizice. Singurele asociaţii care se preo­cupă de problema pregătirii fizice a­ trăgătorilor sunt Dinamo şi C.C.A­­Asociaţiile sportive sindicale dau­ dovadă de un dezinteres total în a­­­ceastă privinţă. De aceea pregătirea­ sportivilor respectivi este incorab pieptă. Până nu de mult au existat şi cazuri de vedetism, unii trăgători începând să manifeste atitudini de îngâmfare şi izolare de colectiv. —­oa Rodica Grozea (Constructorul) şi Aurel Neagu (Dinamo). Aceste atî­r­tudini au fost însă combătute cu­ hotărîre şi ele nu s'au mai mani­festat. Multe din lipsurile constatate în pregătirea trăgătorilor noştri frun­taşi revin comisiei centrale de tir, ca şi sprijinului insuficient primit din partea Comitetului pentru Cul­tură Fizică şi Sport. Astfel, comi­sia centrală de tir nu s-a preocupat suficient de problema angajării unui antrenor de stat care să coordoneze şi să urmărească, pregătirea trăgătorilor din asocia­ţii. Aceasta este dealtfel cauza ci tirul nu are o metodă unică de pregătire. Experienţa căpătată cu ocazia pregătirii sportivilor pentru Jocurile Olimpice nu a fost folosită în suficientă măsură. Lotul sporti­vilor fruntaşi este încă restrâns deşi în ultimul timp s-au evidenţiat multe elemente tinere. Comisia centrală de tir a evidenţiat pregătirea unei serii de elemente tinere — Elisabeta Pop (Baia Mare), Silvia Constanti­­nescu (Bucureşti), Ion Popovici (A­­rad), Gheorghe Novac (Bucureşti), Zoe Vlădescu (Tecuci) etc. Asocia­ţiile respective şi comitetele C. F. S. nu au sprijinit însă aceste elemente în activitatea lor sportivă după ce au plecat din tabăra de pregătire. Astfel, Elisabeta Pop nu primeşte niciun fel de sprijin din partea co­lectivului respectiv şi din partea a­­sociaţiei, iar Zoe Vlădescu a fost împiedicată pur şi simplu să ia parte la un concurs desfăşurat la Tecuci deoarece... întrecuse toţi băeţii alături de care a concurat. Unele asociaţii sportive cum sunt Locomotiva, Avântul, Minerul şi altele neglijează în mod condamna­bil tirul. Multe din elementele ridi­­­cate din taberele organizate de C.C.S. şi-au întrerupt pregătirea din cauza acestei neglijenţe. Cazul tră­gătorului Nicolae Cojocaru de la a­­telierele C. F. R. Nicolina Iaşi,, unul din elementele tinere de mare valoare, este grăitor în această pri­vinţă. Asociaţiei sportive Locomotiva I s-a dat un sprijin în muncă cu oca-­ zia conferinţei pe ţară a comisiei centrale de tir, când s’a analizat activitatea asociaţiei, arătându - se toate lipsurile. Asociaţia Locomoti­va nu a luat nici până azi suficiente măsuri de îndreptare. Fireşte, arti­colul redacţional publicat de ziarul „Scânteia” trebue să însemne şi pentru asociaţia Locomotiva prile-­ jul unei îndreptări şi în domeniul tirului. Comisia centrală de tir mulţu­meşte ziarului „Scânteia“ pentru articolul redacţional amintit mai sus deoarece el constitue un sprijin e­­fectiv în dezvoltarea pe baze de massă a tirului nostru, în munca de ridicare a măestriei sportive a tuturor trăgătorilor noştri. Con­ştienţi că luptând pentru lichidarea lipsurilor din activitatea noastră, lpsuri ieşite şi mai mult la eviden­ţă după articolul din ziarul „Scân­teia", pot aduce o contribuţie la dezvoltarea tirului nostru, activiştii comisiei de tir îşi iau anga­jamentul de a munci cu puteri sporite pen­tru a ridica activitatea tirului la un nivel şi mai înalt. COMISIA CENTRALA DE TIR Să eliminăm lipsurile in pregătirea trăgătorilor noştri Cruntaşi SPORTUL POPULAR fcb­. 2254 Pau-

Next