Sportul Popular, ianuarie 1954 (Anul 9, nr. 2359-2370)
1954-01-05 / nr. 2359
Proletari din toaie tarile, uniti-vă" AWI X, Nr. 2359 ★ Marți 5 Ianuarie 1954 * 8 pagini 25 bani BLA iJdL&KBJiJ&iJlUa&aBmmMto dlf» a J. JJ'.!—AdJIWM rTBBfl* ,11 Ba—B—MHB1—B3 MM CU PUTERI SPORITE IN NOUL AN! NUL 1953 ne-a părăsit... In lo* A cui lui a sosit un an nou, un an în care am păşit cu multă bucurie, cu mai multe nădejdi de pace. întreg poporul nostru de oameni harnici a păşit în acest nou an purtând în inimi hotărîrea de a munci tară a precupeţi niciun e!nrt. t. b conducerea partidului nostru drag, pentru ca ţara noastră să meargă pe drumul socialismului, pe drumul păcii. La fel ca toţi oamenii iubitori de pace din lumea întreagă, poporul nostru a primit cu deosebită bucure răspunsurile tovarăşului G. M. Malenov, preşedintele Consiliului de Minciri al U.R.S.S., la întrebările puse de ziaristul american Kingsbury Smith, cu prilejul anului nou. Aceste răspunsuri arată edetă mai mult că poporul sovietic ave consecvent pe drumul apărării păcii. Exprimând sentimentele de pace și teme ale poporului sovietic,,fiul guvernului soviete a adresat lui american o caldă urare circ şi viaţă paşnică, subdezvoltarea legăturilor de pricine cu toate popoarele şi rezul , rodnice în nobila acţiune de are a păcii Manile stându-şi speţa că noul an va aduce întărirea tradiţionalelor legături de prietenie dintre popoarele Uniunii Sovietice şi S.U.A., G. M. Malencov a subliniat că nu exista piedici obiective în calea îmbunătăţirii aceste lenţituri. Vorijindspre strunjinul pe care poporul sovietic îl da omenirii iubitoare de pace, G. M. Malencov a spus: „In ceea ce priveşte guvernul sovietic, el a făcut, face şi va face şi de aici înainte totul pentru ca popoarele să trăiască în pace, pentru ca încordarea internaţională să fiie slăbită şi între state să fie stabilite relaţii normate". Aceste cuvinte inspiră poporului nostru ca şi tuturor prietenilor păcii din lumea întreagă noi nădejdi şi ne dă în acelaş timp un nou îndemn de a lupta din toate puterile pentru apărarea păcii. In anul trecut acţiunea pentru apărarea păcii a luat un deosebit avânt. 1953 a fost un an bogat în biruinţe ale mişcării mondiale pentru cauza păcii. Una din cele mai de seamă victorii a fost încheierea armistiţiului din Corcea, armistiţiu care dovedeşte că nu există problemă internaţională litigioasă care să nu poată fi rezolvată pe calea tratativelor. Minunata manifestaţie care a avut loc la Bucureşti în zilele lui August 1053 — Festivalul Mondial al Tineretului şi Studenţilor pentru Pace şi Prietenie — a arătat lumii întregi cât de puternică este hotărîrea tineretului lumii de a apăra pacea, însufleţit de aceste succese, purtând în inimi ecoul cuvintelor de pace şi prietenie rostite de G. M. Malencov, poporul nostru a păşit cu un deosebit avânt în noul an. Urmând steagul partidului nostru şi pilda oamenilor sovietici, purtând sentimente frăţeşti tuturor popoarelor iubitoare de pace, oamenii muncii din ţara noastră sunt hotărîţi ca în 1954 să participe mai activ la lupta pentru apărarea păcii, să muncească în aşa fel ca anul 1954 să fie un an al înfloririi şi întăririi patriei, un an al îmbunătăţirii condiţiilor materiale de trai ale întregului popor pe drumul trasat de Hotărîrea Plenarei lărgite a C.C. al P.M.R. din 19-20 August 1953. Sportivii patriei noastre, care în 1953 au obţinut frumoase succese în muncă şi în sport, au păşit şi ei în noul an hotărîţi să obţină mai multe victorii în muncă şi în sport, victorii care să contribue la apărarea păcii. Ne mândrim cu numele unor muncitori vestiţi în ţara întreagă care fac parte din rândul sportivilor noştri. Pilda eroului muncii socialiste Nicolae Vasu, a cunoscuţilor stahanovişti Ştefan Covaci şi Mihai Biro trebue să însufleţească în muncă pe tinerii sportivi ai ţării noastre. A început un nou an! Din zori şi până în noapte hora voinicească a muncii se încinge tot mai puternică de la un capăt la celălalt al ţării. Noi avem datoria de a face ca prin efortul nostru comun, prin munca noastră de zi cu zi, să obţinem succese tot mai numeroase, tot mai însemnate. Astfel vom contribui la mersul ţării noastre pe drumul luminos şi îmbelşugat al socialismului. In acelaş timp sportivii trebue să-şi încordeze forţele, să se pregătească temeinic pentru a-şi ridica măestria sportivă Muncind pentru ridicarea gloriei sportive a patriei, pentru înflorirea ei, sportivii patriei noastre îşi vor face pe deplin datoria de sportivi de tip nou, de cetăţeni ai Republicii noastre. Rezultatele muncii lor, ca şi performanţele pe care Ie vor obţine în cursul anului 1954, vor fi contribuţia lor la construirea socialismului în ţara noastră, la stabilirea unei păci trainice în lumea întreagă. Răspunsurile lui G. M. Malencov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U. R. S. S. la intrebările d-lui Kingsbury Smith MOSCOVA, 1. (Agerpres). — TASS transmite: Ziarele din 1 Ianuarie publică răspunsurile lui G. M. Malencov, preşedintele Consiliului de Miniştri al U.R.S .„ la întrebările d-lui Kingsbury îi Smith. “ La 28 Decembrie 1953, d-l Kingsbury Smith, directorul general pentru Europa al agenţiei a-mericane „Internaţional News Service“, a adresat lui G. M. Malencov cu prilejul Anului Nomc rugămintea de a-i răspunde la câteva întrebări. „ Dăm mai jos întrebările d-lui Kingsbury Smith şi răspunsurile lui G. M. Malencov: Prima întrebare: Care sunt urările dvs. pentru poporul american în anul 1954 ? ! Răspuns: Urez din toată inima poporului amearican fericire şi viaţă paşnică. Urez poporului american succes în dezvoltarea legăturilor de prietenie cu toate popoarele şi rezultate rodnice , în nobila acţiune de apărare a păcii împotriva tuturor încercărilor de a o tulbura. A doua întrebare: Speraţi că noul an va fi marcat de o întărire a legăturilor de prietenie dintre popoarele Americii şi Rusiei ? Răspuns: In primul rând ar fi de dorit îmbu- * nătăţirea relaţiilor dintre ţările noastre. Eu cred că nu există piedici obiective în calea îmbunată a ţiriii în noul an a relaţiilor dintre Uniunea So- ® vietică şi S.U.A. şi a întăririi legăturilor tradiţionale de prietenie dintre popoarele ţărilor noas- t1 tre. Şi sper că aşa va fi. A treia întrebare: Cum apreciaţi dvs. posibi- lităţile de menţinere a păcii în întreaga lume şi de slăbire a încordării internaţionale în anul ti 1954? Răspuns: Toate popoarele sunt însetate de o pace trainică şi există posibilităţi favorabile pentru slăbirea continuă a încordării internaţionale în anul 1954. Guvernele, şi în primul rând guvernele marilor puteri, nu pot să nu-şi plece urechea la glasul popoarelor şi nu pot să nu ţină seama de năzuinţa lor crescândă spre o pace trainică. In ceea ce priveşte Guvernul Sovietic, el a făcut, face şi va face şi de aici inainte totul pentru ca popoarele să trăiască în pace, pentru ca încordarea internaţională să fie slăbită şi între state să fie stabilite relaţii normale A patra întrebare: Care este, după părerea dvs., cel mai important pas care ar putea fi întreprins în interesul păcii în întreaga lume în anul 1954 ? Răspuns: Un astfel de pas ar fi încheierea unui Acord între state, în virtutea căruia semnatarii Acordului să-şi ia angajamentul solemn şi necondiţionat de a nu folosi arma atomică, arma cu hidr'-'-l'-i şi alte arme de exterminare în masă. Un astfel de Acord ar uşura posibilitatea de a se ajunge la o înţelegere cu privire la interzicerea complectă a armei atomice şi cu privire la instituirea unui strict control internaţional asupra înfăptuirii interzicerii de a se folosi enegia atomică în scopuri de război. In acelaş timp Guvernul Sovietic ar considera necesar să se ajungă la o înţelegere cu prirre la reducerea considerabilă a tuturor celorlalte tipuri de armament şi a forţelor armate. Toate acestea ar micşora, fără îndoială, cheltuielile de stat pentru nevoile militare şi ar uşura situaţia economică a populaţiei. Un nou record mondial realizat de aeromodelistul sovietic Velicicovschi MOSCOVA 4 (Agerpres), — TASS transmite: La 31 Decembrie, comisia de aviaţie sportivă de pe lângă aeroclubul central al U.R.S.S. „V. P. Cicalov“ a confirmat noul record unional stabilit de aeromodelistul Piotr Velicicovschi (Alma-Ata). Modelul său, prevăzut cu motoraş mecanic până la 5 cmc. şi condus prin radio, s’a menţinut în aer b 3ric”. Această performanţă întrece cu 19’59” recordul mondial anterior care aparţinea aeromodelistului din Moscova E. Hodrevici. Documentele privind rezultatul aeromodelistului sovietic au fost "trimise Federaţiei internaţionale de aviaţie (FAI) pentru a fi omologat drept un nou record mondial. Emil Zátopek a câştigat tradiţionala cursă „San Silvestre” de la Sao Paolo (Brazilia) PRAGA (prin telefon de la corespondentul zarului nostru Josef Pondelîk). La Sao Paolo, unul dintre cele mai mari centre industriale ale Braziliei, se desfăşoară în fiecare an tradiţionala cursă „San Silvestro" care măsoară 7300 m. şi al cărei organizator este ziarul „A Gazeta Esportiva“. Anul acesta, această competiţie sportivă s-a desfăşurat pentru a douăzeci şi noua oară în cadrul serbărilor organizate cu prilejul celei de a 400-a aniversări a întemeirii oraşului Sao Paolo Printre numeroşii atleţi invitaţi la această competiţie a fost şi recordmanul mondial şi triplu campion olimpic, Emil Zátopek. El s-a întrecut cu câştigătorul cursei de anul trecut şi deţinătorul recordului pe această distanţă Mhalic (Iugoslavia), Pep Accelli (Italia), Reff (Belgia), Vernie (Franţa), Haru Jnoue (Japonia), Taipalle (Finlanda), Nilson (Suedia) precum şi numeroşi atleţi din America Latină. Traseul cursei duce pe străzile oraşului, pe asfalt şi piatră cubică. La 31 Decembrie, la ora 23:45 s-a dat plecarea în această tradiţională alergare la startul căreia s-au aliniat mai bine de 2000 de concurenţi. Termometrul arăta plus 20 grade. După primii 500 m, Zátopek intră în plutonul fruntaş pentru ca după 800 metri să ia conducerea. După 4 km, Zátopek avea un avans de 400 m, asupra celui de al doilea alergător. El a reușit să mărească acest avantaj însă datorită terenului a trebuit să alerge prudent, fără a forța prea mult. Zatopek a parcurs cei 7300 m ai cursei în timpul de 20 : 30,4 min, stabilind totodată un nou record pe această distanță. La 6 ianuarie 1954, Emil Zatonek va lua parte la o nouă competiție atletică participând la cursa de 10.000 m, care se va alerga pe pista stadionului din Sao Paolo. El va alerga alături de alţi atleţi de frunte ca: Reff (Belgia), Nilson (Suedia), Taipalle (Finlanda), Gruber (Austria), etc. ★ In numărul de azi, I. Bălănel (Dinamo) conduce In matchul-turneu pentru titlul de campion de șah al R.P.R. (pag. 3-a) • Calendarul intern pe anul 1954 al Comitetului pentru Cultură Fizică și Sport de pe lângă Consiliul de Miniștri (pag. 4-5) • Mari succese repurtate de sportivii sovietici In anul 1953 (pag. 7-a) 0 Turneul echipei suedeze de hochei A. I. K. la Moscova 0 După campionatul divizionar de fotbal (pag. 0 Primele jocuri din cadrul campionatului republican de hochei (pag. 8-a) (pag. 7-a) Printre tinerii muncitori dela uzinele „Mao Tze-dun** S’iau aplecat cu dragoste asupra literelor, apoi le-au prins sus pe frontispiciul uzinei: „Mao-Tze-tfun’’. Şi fiecare din cei ce părăseau uzia „Vulcan" sau intrau în schimbul doi îşi odihnea pentru o clipă privirea pe uriaşa inscripţie. Oamenii de aici sunt mândri că uzul lor poartă numele lui Mao Tze-dun, numele celui mai destoinic şi neînfricat fiu al poporului chinez. Pe oamenii de aici nu-i poţi cunoaşte decât stând lângă ei în zilele de muncă, vorbind cu ei în clipe de răgaz. De aceea ne vom opri în ziua schimbului de onoare printre ei, le vom urmări mişcările sigure, îndemânarea şi priceperea cu care lucrează, le vom cunoaşte gândurile de vitor. In secţia mecanică Nr. 1, printre uriaşele raboteze şi maşini, oamenii par pitici. Scânteile fosforescente ale polizoarelor aruncă pete de lumină pe chipurile încordate. Şpanul se încolăceşte leneş peste maşini sau sare mărunt în stropi arginti. Toţi lucrează cu atenie. La o raboteză muncitorul fruntaş Ion Constantinescu desprinde de pe masa maşinii o piesă gata lucrată. Au trecut doar două ore şi fruntaşul Constantinescu şi-a îndeplinit norma zilei. Prinde pe rând piesă după piesă iar la ora când sirena vesteşte noul schimb Ion Constantinescu e fericit. A depăşit planul în ziia schimbului de onoare cu peste 400 la sută. Bucuria victoriei a dat glas inimii şi tânărul fruntaş povesteşte celor din jur cum a reuşit să realizeze această depăşire. ....Sunt lun' de zile de când învățământanrea să găsesc un sistem de lucru care să permită o depăşire mai mare decât cea obişnuită, povesteşte Constantinescu. Intr’o zi, pe când discutam în clubul uzinei cu un tovarăş de muncă despre jocul lui Sinâslov, despre sistemul lude atac, mi-a fulgerat prin minte o idee... Am întrerupt partida de şah şi am pornit spre, secte. Cei din jur m’au privit miraţi. Ştiau câ şahul reprezintă pentru mine una din preocupările de seamă, ştiu -:u câtă înverşunare am luptat pentru titlul de campion al uzine’, şt’au că nimic nu mă poate detenuna să părăsesc masa de şah. Deace oa au fost surprinşi şi poate nu m’au înţeles atunci... Da, în după amiaza aceea un gând îndrăsneţ îşi făcuse loc m mintea mea. Am intrat fugind în secţie, m’am oprit lângă raboteză privind m'nute în şir alunecarea elină pe masa cenuşie... încă un cuţit.... y gândul a prins să se contureze A doua zi am încercat un c-, rap dixat la ce ideal de suport. Dar cuţ,tul n’a rezi Zilele treceau şi gândul de r un alt cuţ''t nu-m dădea Iată şi ziua de 30 Decembr sch'mbului de onoare, mai devreme ca oricând rea care îmi frământa , mai sfredelitor era : de cristă ?... Am pregătit jtfT .. .,it cu plăcuţă Vidia , ascuţită în unghi negativ după metoda Bâcov Am pornit raboteza... Cuţitul muşca adânc în fier. Panglica argintie de şpan se prelingea uşor în faţa cuţitului. Placa Vidra tăia adânc. Şaptezecimi de milimetru de şpan le-am luat cu cuţitul iar trei zec’mi cu pol’zorul... şi cuţitul a rez’stat. Asta-i tot. Şi privirea luminoasă a luî Ion Constantinescu s’a oprit pe grafic urmărindu-i săgeata roşie, acolo sus, departe de linia obşnuită a depăşirilor zilnice. Şi acum, odată cu primele zile ale noului an am o mare dorinţă : să devin stafianovest în 1954 şi să rămân mai departe campion de şah al uzinei. Cu asemenea minunate gânduri, cu asemenea fapte hotărîte au păşit sute de mii de oameni a munci» pragul noulu' an. CARMEN CONSTANTINESCU