Sportul Popular, februarie 1954 (Anul 9, nr. 2371-2381)

1954-02-02 / nr. 2371

CONCURSURI DE SCHI IN ŢARĂ BOTOŞANI — Duminică 24 ianua­rie s-a desfăşurat in parcul Mihail Eminescu din Botoşani un concurs de schi la care au­ luat parte spor­tivi din diferite colective. In proba de fond rezervată fetelor au luat startul 15 concurente. Pe primul loc s-a clasat Rodica Tomoşeanu (Ştiin­ţa) care a întrecut pe Iulia Sama­­rianu (Spartac) şi pe Adelina An­­dreescu (Spartac). La proba de fond rezervată bărbaţilor au luat pleca­rea 25 de concurenţi. Primii clasaţi sunt Ion Răuţ (Progresul), Dan Moldoveanu (Progresul), Fane Con­stantin (Progresul), DUMITRU DASCALESCU corespondent MORENI.­­ Colectivul sportiv Flacăra din M­oreni a organizat de curînd un concurs de schi la care au luat parte 93 de schiori. In pro­ba de fond Juniori, al cărei traseu a măsurat 5 km., au luat startul 21 de concurenţi. Cele mai bune performanţe le-au obţinut Dumitru Băjenaru, Mircea Leich, Filip Sto­­ian. In această probă opt concu­renţi au trecut norma probei de schi pentru insigna G.M.A. gr. I. Traseul probei de fond rezervată seniorilor a avut o lungime de opt kilometri. Primii trei clasaţi in a­­ceastă probă sunt membri ai colec­tiv­ulii Flacăra Moreni: Ion Fader, Alex. Marcu, Gh. Balea. PAUL ANDREI corespondent C. LUNG-PITEȘTI. — Comisia raională de schi Cîmpulung a orga­nizat de curînd­­un concurs ipopular care a cuprins probe de coborîre și slalom. Cîștigătoriî acestei întreceri nu fost: slalom Juniori — Anton Fia­­mi (Lie. de băieţi C. Lung); platom seniori — Emil Drăgan (Progresul C. Lung); coborîre juniori — Horia Colban (Şc. medie de construcţie agricolă C. Lung); coborîre seniori — Gh. Rădulescu­ (Minerul Schitu Goleşti); coborîre junioare — Mioa­ra Zaharia (Lie. de fete C. Lung). MIRON BUTOI corespondent ORAŞUL STALIN. — Consiliul sindical regional în colab­orare cu C.C.F.S. Oraşul Stalin) a organizat un centru de antrenament la care iau parte două serii de schiori for­mate din cîte 20 de Umeri. Schiorii sunt pregătiţi pentru ca la termina­rea cursului să devină instructori în diferite colective sportive. ANDREI OROS corespondent BAIA MARE — In împrejurimile oraşului se desfăşoară în ultimul timp numeroase întreceri de schi. In unul din aceste concursuri schiorii şi schioarele au luat parte la probe alpine. Iată rezultatele înregistrate: slalom special băieţi: Ferdinand Szekely, Iosif Costiş Ştefan Dră­­hanu; slalom special fete: Eva Mol­dovan; coborîre băieţi: Adalbert Kovács, Ioan Moga Francisc Ta­­massy. Toţi aceşti trei concurenţi au realizat acelaşi timp. S. VASILE corespondent ARAD.­­ Şcoala profesională C.F.R. Arad a organizat de curînd întreceri de schi în munţii Zăran­­dulu­i, în împrejurimile cabanei Nă­­daş. La aceste întreceri au luat par­te numeroşi elevi şi din alte şcoli ca de pildă şcoala medie textilă, şcoala medie de energie electrică. S-au desfăşurat probe de fond şi co­borîre, evidenţiindu-se în mod deo­­sebit Nicolae Volosciuc, Iosif Fol­­teanu, Viorel Moldovan, Gh. Ursu­­lescu. Cele mai multe puncte le-au obţinut elevii şcolii profesionale C.F.R. Arad. IOSIF SONOC corespondent Pregătirile fotbaliştilor Pregătirile echipelor de fotbal din categoriile A şi B continuă cu regu­larise. Fotbalu­i se antrenează — în soia sau, acolo unde este posi­bil, în aer liber — străduindu-se să-şi însuşească o pregătire cît mai bună. ★ Decizia Comitetului pentru Cul­tură Fizică şi Sport de pe lingă Consiliul de Miniştri cu privire la îmbunătăţirea activităţii în dome­niul fotbalului constituie un îndrep­tar în munca secţiilor de fotbal şi a fotbaliştilor din ţara noastră. Ea a fost primită cu mult interes în întreaga ţară. Astfel, la Sf. Gheorghe a avut loc o şedinţă lărgită a comisiei lo­cale de fotbal, cu participarea re­prezentanţilor tuturor colectivelor sportive din oraşul şi raionul Sf. Gheorghe. In şedinţă a fost prelu­crat conţinutul acestei importante decizii. In cadrul discuţiilor au fost analizate rezultatele pozitive şi lip­surile activităţii pe anul 1953 a co­lectivelor sportive din oraş şi ra­ion şi mai ales comportarea echi­pei de Categorie B Flamura Roşie din oraşul Sf. Gheorghe. Se ştie că unii jucători ai acestei echipe, fă­­cîndu-se vinovaţi de atitudini străi­ne de morala unui sportiv de tip nou, au fost sancţionaţi, iar tere­nul colectivului suspendat. Rezulta­tele negative ale echipei Flamura Roşie au făcut ca tineretul să nu mai practice fotbalul în măsura do­rită, iar spectatorii să vină la jocuri într-un număr tot mai redus. Conducerea colectivului sportiv Flamura Roşie, analizînd împreună cu jucătorii secţiei de fotbal conţi­nutul acestei Decizii, a tras cuve­nitele învăţăminte, luîndu-şi anga­jamentul să pună şi mai mult ac­cent pe munca educativă cu jucă­torii şi să promoveze cu curaj ele­mentele tinere. Ca o primă măsură, care răspunde la una din sarcinile trasate de Decizie, colectivul Fla­mura Roşie şi-a organizat echipa de juniori (cu un lot de 18 jucă­tori) care va participa anul acesta la campionatul republican de ju­niori. Participanţii la şedinţa comisiei locale de fotbal au salutat cu deo­sebită căldură acea parte a Deci­ziei care anunţă că în cursul anu­lui 1954 mişcarea noastră de cul­tură fizică şi sport va fi înzestrată cu noi construcţii şi terenuri spor­tive. Sportivii din oraşul Sf. Gheorghe sunt gata să contribuie la construi­rea stadionului de care are nevoie mişcarea sportivă din acest oraş. CONSTANTIN FINICH1U corespondent Jucătorii echipei Metalul Baia Mare şi-au început pregătirile încă la mijlocul lunii ianuarie. Ei au urmat timp de 10 zile un program de pregătire fizică generală la ca­bana Izvoare. Lotul de jucători a făcut alergări, schi, marşuri, cro­suri, participînd de asemenea la şedinţe cu caracter politic-educativ. Unii dintre jucători (Adametz, Schlessinger etc.) au participat la întrecerile de schi pentru „Cupa Păcii", iar alţii (Nobel, Mező, Új­vári etc.) şi-au trecut normele la schi şi turism şi au dat examenul teoretic din cadrul complexului G. M. A. In prezent, jucătorii echi­pei îşi continuă pregătirile la Baia Mare. V. SASARANU corespondent Echipa Avîntul din Reghin şi-a început pregătirile în vederea nou­lui sezon de la 10 ianuarie, sub con­ducerea antrenorului Al. Schwartz. Cei 18 jucători care alcătuiesc lotul au participat la 7 şedinţe, dintre care 3 au avut loc în aer liber. DEZIDERIU FARKAS corespondent Noi metode şi aparate de cercetare ştiinţifcă in sport Ştiinţa, în tot ce are ea mai nou în legătură cu sportul, cu dezvol­tarea raţională a calităţilor fizice, a fost chemată să aducă o contri­buţie puternică la progresul cali­tativ al activităţii noastre sportive. La baza acestei acţiuni stau as­tăzi cele mai înaintate metode ştiin­­ţi­fice, cele m­ai modern­e principii­­ale medicinei, fiziologiei, igienei, pedagogiei, aplicate la caracteristi­cile fiecărei discipline sportive. Fără îndoială aceasta a devenit posibil după ce au fost asigurate cadrele de tehnicieni şi specialişti în toate domeniile de activitate spor­tivă. Astfel, s-a trecut la funda­mentarea metodică a instuuirii spor­­tivelor prin introducerea­­unei juste planificări a antrenamentelor îm­­părţindu-se activitatea anuală în trei perioade: pregătitoare, funda­mentală şi de tranziţie (odihna ac­tivă). Studierea metodelor ştiinţifice a­­vansate sovietice şi din ţările de democraţie populară a devenit o preocupare de frunte pentru fie­­care tehnician, antrenor, conducă­tor, medic, instructor sportiv, pen­tru fiecare sportiv al ţării noastre, ceea ce a dus la folosirea practică a acestor metode. Cu ajutorul kinogramelor, filme­lor, cărţilor, broşurilor, planşelor de tot felul, tinerii noştri sportivi îşi însuşesc cunoştinţele necesare practicării disciplinelor sportive respective, încă de la început pe ba­ze şi mijloace ştiinţifice. In strinsă legătură cu activitatea de Instruire sportivă lucrează ştiin­ţa medicală, apărînd la tot pasul sănătatea sportivilor şi urmărind îndeaproape gradul lor de pre­gătire. Organe anume create — serviciile medico-sportive — ca şi controalele medicale periodice, con­tribuie din plin la dezvoltarea ca­lităţilor fizice ale sportivilor noş­tri. In acelaşi spirit al aplicării principiilor ştiinţifice în sport, în­săşi activitatea competiţională a­­nuală este planificată în funcţie de condiţiile obiective în care aceas­ta se desfăşoară de-a­ lungul unui an. , In toate acţiunile lor pentru ri­dicarea calităţii sportului în ţara noastră, conducătorii mişcării noas­tre sportive au ţinut seama de fap­tul că teoria trebuie să furnizeze practicii de fiecare zi elemente noi care să ducă necontenit către per­­fecţiune, către atingerea celor mai înalte trepte ale măestriei sportive. Exemplul sportivilor sovietici care în ultimii ani au cucerit supremaţia mondială într-un mare număr de discipline sportive, este elocvent în această privinţă, el fiind rezulta­tul direct al fundamentării cu ade­vărat ştiinţifice a teoriei şi prac­ticii educaţiei fizice sovietice. La baza educaţiei sportivilor d­e Uniunea Sovietică, a sistemului lor de antrenament şi a tehnicii sportive sunt puse datele înain­tatei ştiinţe sovietice, realizările pedagogiei sovietice, ale fizio­logiei pavloviste şi ale biologiei micturiniste. Cercetările sunt efec­tuate de oamenii de ştiinţă care lu­crează în cele trei Institute de Cer­cetări Ştiinţifice pentru cultură fi­zică de la Moscova, Leningrad şi Tbilisi, în cadrul catedrelor celor 15 Institute de Cultură Fizică şi în numeroase universităţi ale ţării. Sistemul de muncă după care pro­blemele de fiziologie şi medicină sportivă se studiau numai în labo­rator sau în cabinet, reprezintă astăzi o etapă de mult depăşită în U.R.S.S. In prezent, pe lîngă mun­ca în laborator, majoritatea fizio­logilor şi medicilor sportivi îşi fac cercetările pe stadioane, în sălile de sport sau în staţiunile nautice şi studiază funcţionarea organismului uman în timpul şi In condiţiile ri­guros exacte ale activităţii sportive In ţara noastră fundamentarea ştiinţifică a procesului de antrena­ment se află în plină desfăşurare. Comitetul pentru Cultură Fizică şi Sport a avut încă de la înfiinţare o permanentă preocupare în acest sens. Numeroşi oameni de ştiinţă sovietici ne-au împărtăşit din pre­ţioasa lor experienţă, un important­ număr de cărţi şi reviste de special­itate, îndeosebi sovietice, au fost traduse, constituind un preţios a­­jutor pentru activiştii, antrenorii, profesorii, instructorii, medicii şi sportivii noştri, care au început sâ-şi bazeze activitatea pe expe­rienţa înaintatei ştiinţe sovietice. Dar pentru ca rezultatele sportivilor noştri să crească pe măsura spri­jinului şi condiţiunilor create, s-a simţit nevoia să se întreprindă şi la noi cercetări ştiinţifice şi me­todice legate de specificul activităţii sportive din ţara noastră. In acest scop au fost iniţiate o serie de cer­cetări ştiinţifice care însă, pînă a­­nul trecut, se efectuau în mod ne­­planificat, subiectele fiind lăsate la aprecierea cercetătorilor. Pentru a imprima acestor cerc­etări un ritm şi o metodică corespunzătoare ce­rinţelor activităţii sportive, Comi­tetul pentru Cultură Fizică şi Sport a hotărît la începutul anului trecut, înfiinţarea unui colectiv de cercetări ştiinţifice care funcţionează pe lîn­gă Direcţia Şcolii din C.C.F.S. Compus din medici fiziologi, bio­­chimişti, tehnicieni de cultură fizi­că, la care se adaugă un inginer specialist în proiectarea şi construi­rea aparatelor necesare acestor cer­cetări, colectivul, deşi tînăr şi cu un efectiv redus, a trecut la studiul şi aplicarea practică a numeroase metode ştiinţifice, în lumina celor mai recente date ale ştiinţelor care au o legătură cu activitatea spor­tivă, înregistrînd unele succese re­marcabile Cu prilejul Campionatelor Mon­diale de Tenis de Masă şi al în­trecerilor Sportive Prieteneşti din cadrul Festivalului, membrii colec­tivului au întreprins o serie de cercetări, exantinînd numeroşi sportivi chiar în condiţiunile de concurs, pentru studierea cît mai exactă a diferitelor funcţiuni orga­nice după eforturile cerute de probele respective. Subliniem admirabila comportare dovedită cu acest prilej de record­manul mond­a! Errur Zátopek, care a adus un preţios aport în munca cercetătorilor noştri. După ce a aler­gat 5000 metri, cursă pe care a ter­minat-o victorios, eminentul atlet cehoslovac a continuat să alerge pînă la punctul unde se aflau cer­cetătorii, supunîndu-se tuturor exa­­menelor şi măsurătorilor medicale. In timpul aceloraşi manifestări sportive, care au constituit un bo­gat prilej de cercetări pentru mem­brii colectivului, numeroşi oameni de ştiinţă români şi străini şi-au ex­primat admiraţia pentru concepţia înaintată care stă la baza acestor cercetări ştiinţifice în domeniul acti­vităţii sportive, ca şi pentru reali­­zările tehnice şi pentru aparatele originale create şi folosite de cer­cetătorii noştri. Inspirîndu-se din metoda cercetă­torilor sovietici, care examinează pe sportivi în condiţiuni identice cu cele de concurs sau chiar la timpul concursului, colectivul a con­ceput un complex de aparate, rea­lizat practic de către inginerul M. Demetrescu pentru studierea pe cale electrică a contracţiunilor anumitor muşchi (electro-miograme) în efor­tul specific la canotajul academic. Cu ajutorul acestor aparate, cerce­­tările au putut fi efectuate în condi­ţiuni de concurs, adică în timpul vîslitului după regulile cele mai exacte ale acestui gen de sport. Pentru aceste experienţe o parte din aparate au fost îmbarcate într-un schit reglementar de 8+1, în care au luat loc toţi cei 9 ocupanţi. Iată principiul care a stat la baza acestei realizări. Este cunoscut fap­tul că, în timp ce se contractă,­­orice muşchi al corpului omenesc dă naştere unui slab curent electrici denumit curent de acţiune. Prin studg­itul caracteristicilor acestor curenţi produşi de muşchii unui sportiv în timpul efortului — curenţii pu­ţind fi înregistraţi sub forma unei curb, care redă totodată şi forma contracţiei ca şi alte elemente mai de detaliu ale proceselor ce iau naş­tere într-un moment de efort în muşchi — se pot trage concluzii deosebit de interesante din punct de vedere ştiinţific, concluzii care se transformă apoi în principii apli­cabile în antrenamentul sportivilor. Aceste concluzii se referă îndeo­­sebi la coordonarea dintre diver­­sele grupe ale sistemului muscular (muşchi agonişti şi muşchi antago­nist!­), la coordonarea dintre siste­mul nervos şi sistemul muscular şi la complexul de transformări care dau naştere fenomenului cunoscut sub numele de oboseală. Practic, aceste experienţe se rea­lizează în modul următor- să pre­­supunem că avem de examinat gru­pele de muşchi ale piciorului în acest scop cu ajutorul unor mici electrozi care nu depăşesc dimen­siunea unei mo­nete şi care sunt iviţi de picior cu ajutorul unui bandaj, se culeg curenţii de acţiune de care am vorbit mai sus. Aceşti curenţi sunt amplificaţi şi apoi transmişi prin radio cu ajutorul unui aparat de radio-emisiune de dimensiuni foarte mici care se află la un capăt al schitului şi care este construit anume pentru a nu în­­greuia ambarcaţiunea. Sportivii ra­­mează pe întinsul apei în condi­­ţiuni de concurs, în muşchii lor iau naştere curenţii de acţiune care sunt transieuşi prin unde şi care apoi sunt captaţi de un grup de aparate de radio-recepţie instalat undeva pe malul apei aşa cum se vede în foto­­grafie. In acelaşi momumt curenţii sunt înregistraţi pe bandă de mag­netofon, ceea ce dă posibilitatea oa­menilor de ştiinţă să procedeze la studiile şi cercetările urmărite. In felul acesta sportivul poate fi studiat cu ajutorul acestor aparate în condiţiuni normale de antrena­nt ,nt şi chiar de concurs, respeca­tîndu se toate elementele care com­pun efortul specific canotajului. Primele experienţe cu aceste apa­rate au fost efectuate pe lacul Sna­­gov cu ocazia campionatelor repu­blicane de canotaj şi au din rezultate satisfăcătoare, urmînd ca pe baza înregistrărilor făcute pe un mare număr de sportivi fruntaşi şi a pre­lucrării materialului obţinut astfel, să se elaboreze noi metode şi care, puse în practică de an­trenori, vor îmbunătăţi şi mai mult pregătirea tehnică a canoteurilor noştri, sporindu-le astfel randamen­tul şi deschizîndu-le calea spre noi succese. V I POPA Dr GH. SAVESCU Pe lacul Snagov, in schi ful de 8 + 1 canoleurli lucrează in candid­­iuni de concurs. Canoleurul însemnat cu X poartă pe piciorul sting un bandaj care fixează electrozii ce culeg curenţii de acţiune formaţi in muşchii pi­ciorului. Aparatul de radio-emisiune am­bar­cat un schit amplifică şi transa­mite prin unde aceşti curenţi. Aparatele de radio-recepţie instalate pe mal captează curenţii şi-l imprimă pe bandă de magnetofon SPORTUL POPULAR Nr. 2371 Pag. 3-a

Next