Sportul Popular, iunie 1954 (Anul 9, nr. 2431-2447)
1954-06-01 / nr. 2431
Sportivele de la şcoala Nr. 43 ...Orele de cursuri se termi- I naseră de mult. Dar în curtea şcolii era încă o animaţie deosebită. Elevele — peste 20 la număr — formaseră un cerc în jurul profesoarei de educaţie fizică Constanţa Stavrescu. După cum am aflat mai tîrziu, din grupul acestor eleve trebuia să fie selecţionată echipa de volei care urma să reprezinte şcoala în faza raională a Spartachiadei pionierilor. Pentru o cît mai justă alcătuire a acestei echipe, tovarăşa Constanţa Stavrescu a depus o muncă susţinută, iar sfaturile ei au fost deosebit de preţioase. Elevele de la şcoala nr. 43 sînt fiicele locuitorilor dintr-un cartier mărginaş al Bucureştiului iar activitatea pe care o desfăşoară e bogată şi multilaterală. Bunăoară, la această şcoală bazele activităţii sportive se pun de cu toamna, odată cu începerea cursurilor. Elevele mai mari, venite din alte şcoli, unde preocupările sportive au fost mai mult sau mai puţin neglijate, sunt îndreptate spre secţia de pregătire fizică generală, iar cele mai mici care trec pentru prima dată pragul şcolii au mai întîi posibilitatea să înveţe anumite jocuri sportive mai uşoare. Şi chiar cînd vremea nu mai permite continuarea activităţii în aer liber, preocupările pentru sport nu încetează. Sala de gimnastică, mare şi luminoasă, adăposteşte adeseori pasionante întreceri sportive. Tot aci au loc antrenamentele elevelor din echipa de gimnastică artistică. Cînd primii fulgi de zăpadă acoperă străzile Capitalei, centrul activităţii sportive se mută pe pîrtiile de săniuţe şi schi de pe dealul Cocioc. In permanenţă, în orele lor libere, întrlneşti la această imensă bază sportivă eleve de la şcoala 43. De multe ori, ele sunt prezente „din proprie iniţiativă“, dar într-una din zilele săptămînii ele vin în mod organizat, împreună cu profesoara de educaţie fizică, în cadrul activităţii cercului sportiv. Ziua aceasta este respectată cu stricteţe şi in perioada activităţii în aer liber. Terenul Constructorul are de mai multe ori pe săptămînă aceiaşi oaspeţi , __ elevele şcolii nr. 43. In activitatea elevelor de la această şcoală sportul a devenit un prieten nedespărţit. Chiar în recreaţia de 5 minute se încheagă de îndată jocuri cu mingea, iar în pauzele mai mari au loc adevărate partide de volei sau întreceri pe 50 mplat. Gustul acesta pentru jocuri sportive este menţinut în permanenţă şi prin faptul că fiecare grupă, fiecare detaşament, are în proprietatea sa una sau mai multe mingi. Avînd, deci, aceste mingi la indenting, nu este nevoie decit de o simplă iniţiativă a uneia din eleve, pentru ca imediat curtea şcolii să fie transformată în cel mai activ stadion. Dar elevele de la şcoala 43 se dovedesc a fi bune sportive nu numai în cadrul şcolii, ci chiar şi în întrecerile de mai mare amploare. __ De pildă, cu prilejul disputării finalelor de atletism pe raion ale Spartachiadei pionierilor aceste eleve au avut o frumoasă comportare. Spectatorii prezenţi în tribunele stadionului din str. Veseliei au aplaudat îndelung pe Rodica Pescaru (săritura în lungime) şi pe Constanţa Popescu (aruncarea la ţintă). Iar atunci cînd pioniera Mecheni Victoria a trecut ştacheta ridicată la 1,15 m, însăşi profesoara a îmbrăţişat-o. Ciştigătoarea acestei probe a simţit de multe ori grija părintească a profesoarei Constanţa Stavrescu, dar bucuria victoriei a simţit-o atunci pentru prima oară. Să nu se creadă însă că la şcoala nr. 43 absolut toate elevele fac sport. Mai sunt unele — deşi puţine la număr —, care se mulţumesc a fi doar... spectatoare. Şi aceasta nu din cauză că ele nu ar avea tragere de inimă pentru sport. „Cele care sunt încă mai plăgi uide, spune profesoara de educaţie fizică, sînt ţinute pe „tuşă“. In şcoala noastră există un control medical riguros şi doctorul nu se lasă impresionat de... lacrimile elevei. Căci noi veghem în permanenţă şi răspundem personal de sănătatea copiilor din şcoala noastră“... B. MARICA Echipa de atletism a școlii nr. 43 fete, participantă la finalele raionale ale Spartachiadei pionierilor. Colectivul sportiv de la G. A. C. - Iernut * Colectiviştii din Iernut, raionul Iuduş, au terminat printre primii ■Ân regiune însăminţările diferitelorculturi. Deopotrivă, ei desfăşoarăţi o rodnică activitate în colectivulportiv al gospodăriei.Prin munca harnică a colectiviştilor a fost amenajat din resurselocale un frumos teren de fotbal, fumul de volei şi o arenă de popice, şiar acum ei lucrează cu însufleţire la confecţionarea aparatelor neoe■eare secţiei de gimnastică. Colectivul sportiv numără 11 secţii pe asamurg de sport în cadrul căroraactivează numeroşi tineri ţărani ,muncitori. Sportivii din aceste secuii se pregătesc cu conştiinciozitate, dornici să obţină rezultate cit mai bune, să reprezinte cu cinste colectivul lor în diferitele campionate sau întâlniri prieteneşti cu sportivii din comunele învecinate. Dar şi mai vrednici s-au arătat a fi tinerii ţărani muncitori din echipa de fotbal care în prezent ocupă primul loc în clasamentul campionatului raional şi cei din echipa de volei care au reuşit să învingă o serie de echipe de la oraş. Sportivii de la G.A-C. Iermit sînt o pildă şi în munca pentrucucerirea insignei G.M.A. De curînd, încă un număr de 40 de aspiranţi şi aspirante şi-au trecut cu succes examenul de control, devenind purtători ai insignei G.M.A. ANDREI POP . Corespondent ! SPORTUL POPULAR QLag. L-a Jur. 243. Luptăm pentru dezvoltarea sportului la sate Comitetul C.F.S. al raionului Piatra Neamţ duce o activitate rodnică pentru ridicarea la un nivel mai înalt a activităţii sportive la sate. Pentru aceasta, am trecut de urgenţă la consolidarea organizatorică a celor 27 colective săteşti, organizând adunări generale cu dări de seamă. In cadrul acestor adunări au fost dezbătute probleme legate de îmbunătăţirea activităţii sportive din satele şi comunele raionului nostru. Majoritatea colectivelor sportive nu aveau secţii pe ramură de sport bine organizate, iar participarea lor la competiţii se făcea la întâmplare, fără ca ele să fie organizate şi planificate de secţia respectivă. Odată cu terminarea acţiunii de consolidare organizatorică a colectivelor sportive au fost înfiinţate noi secţii pe ramură de sport, în special la atletism, şah, oină, volei şi fotbal. Pentru cuprinderea acestei munci a fost folosit deopotrivă activul obştesc al comitetului. Din cadrul acestui activ, numeroşi activişti au fost trimişi în sprijinul colectivelor săteşti, ajutindu-le şi îndrumindu-le spre o bună organizare a competiţiilor sportive cît şi în planificarea muncii. Pentru a exista o continuitate a acestei acţiuni au fost organizate şedinţe trimestriale cu colectivele sportive, profesorii de educaţie fizică şi cu instructorii voluntari. Aceste şedinţe au avut caracterul unor valoroase schimburi de experienţă şi au fost pline de învăţăminte. Dacă la începutul anului 1953 n-au existat în colectivele săteşti decât 20 de purtători G.M.A., acum, datorită eforturilor depuse de activul şi cadrele obşteşti, avem în momentul de faţă un număr de 174 tineri purtători ai insignei G.M.A. Pentru a împărtăşi din experienţa sportivilor de la oraş tinerilor de la sate am deplasat echipe sportive model din cadrul colectivelor sportive sindicale, îndrumând aceste echipe în special spre comunele cu o slabă activitate sportivă, cum ar fi Gîrcina, Negreşti şi Ştefan cel Mare. De asemenea, o mare parte din sportivii fruntaşi, buni meseriaşi din întreprinderi, cum ar fi, de pildă, Dinu Const, şi Humă Mihiai, s-au deplasat în mai multe comune, ajutindu-i pe ţăranii muncitori la repararea uneltelor agricole şi în campania de insămînţări. Datorită întăririi legăturii comitetului C.F.S. cu masele de sportivi din satele raionului, pe timpul sezonului de iarnă am reuşit ca în întreg raionul să confecţionăm peste 250 de schiuri şi 120 de figuri de şah. In urma acestui fapt, sportivii de la sate au putut participa în condiţiuni satisfăcătoare la diferitele competiţii sportive. La fel, în timpul sezonului în aer liber am luat iniţiativa ca în diferite comune, cum ar fi Dragomireşti, Catalapa, unde nu exista nici un teren de sport, să amenajăm mai multe baze sportive. Faţă de posibilităţile existente în acest raion, realizările puteau fi cu mult mai mari dacă nu ar fi existat şi o serie de lipsuri. Trebuie să arătăm că nu am colaborat încă destul de strâns cu organizaţiile de masă, iar dacă uneori s-a făcut acest lucru el a avut un caracter sporadic. Nu ne-am preocupat de împletirea cantităţii cu calitatea, astfel că la mijlocul anului 1954 avem acelaşi număr de sportivi clasificaţi ca la începutul anului trecut. Preocupaţi de diferite competiţii cu caracter local sau republican, nu am reuşit să folosim pe deplin puterea creatoare a instructorilor voluntari şi a absolvenţilor şcolilor sportive de tineret. Din această cauză, instructorii Ion Apăvăloae din Boldeşti şi C. Pascu din Pîngăraţi nu au dus nici un fel de activitate pe linie sportivă şi nici n-au fost activizaţi. In munca de teren, unii activişti au întâmpinat şi unele greutăţi din cauză că nu toţi preşedinţii sfaturilor populare apreciază în mod just activitatea sportivă. Aşa s-a întimplat în comunele Mărgineni şi Bălăneşti, unde aceşti tovarăşi motivează lipsa lor de sprijin prin faptul că sînt „aglomeraţi“ cu alte probleme, mult mai importante. Pentru viitor, noi ne propunem să privim cu mai multă atenţie problema sportului la sate, îngrijindurte din timp de repartizarea sarcinilor pe oameni, exercitând totodată un control sistematic asupra îndeplinirii acestor sarcini. Respectîndu-ne acest angajament şi cu sprijinul efectiv al organizaţiilor de masă şi al sfaturilor populare, activitatea sportivă va putea atinge şi în satele din raionul nostru un ridicat nivel tehnic şi organizatoric. PETRE COVRIG preşedintele comitetului C.F.S. raional Piatra Neamţ Spartachiada sindicală în plină desfăşurare Con.UiSioile din prima etapă a Spartachiadei sindicale se află în plină desfăşurare. Zi de zi ne sosesc la redacţie nenumărate scrisori în care sînt descrise dragostea şi entuziasmul cu care tineri şi vârstnici se întrec în cadrul acestei minunate competiţii. Astfel, în Capitală, majoritatea colectivelor sportive au organizat primele concursuri care s-au bucurat de un deosebit succes mobilizatori. Spre exemplu,, pînă în prezent peste 12.000 de tinere şi tineri, aparţinând colectivelor sportive Ştiinţa, şi-au disputat cu însufleţire întîietatea în întrecerile de atletism, oină şi tir. Cu această ocazie mii de tineri şi-au trecut probele G.A.A. la atletism, iar peste 3.000 de aspiranţi au obţinut norma de tir. Dintre colectivele sportive studenţeşti care au muncit fără preget în acţiunea de organizare la timp şi în bune condiţiuni a întrecerilor din faza pe colectiv se cuvine să evidenţiem pe membrii consiliului colectivului Politehnica şi pe cei de la Institutul de construcţii care, datorită unei susţinute campanii propagandistice, au reuşit să atragă un mare număr de sportivi la startul acestor întreceri. „ Cu aceeaşi sîrguinţă au muncit şi muncesc membrii consiliului colectivului sportiv Atelalul Steagul roşu din Oraşul Stalini pentru reuşita deplină a concursurilor din prima etapă. Astfel, la primul concurs de atletism au participat peste 150 de muncitori şi muncitoare, iar atleţii fruntaşi ai colectivului, ca Emil Pandrea, Beta Bakai, Nicolae Simion şi alţii au fost în mijlocul concurenţilor, ajutînd la buna desfăşurare a probelor. Dintre concurenţi, frumoase calităţi în practicarea atletismului au arătat tinerii Gh. Baciu, câştigătorul cursei de 1500 m. plat,f. Toth, Iosif Ivanuc şi Anatilda Daniel, care s-au clasat pe primele locuri la celelalte probe. In prezent, consiliul colectivului sportiv Metalul Steagul roşu a început lucrările de amenajare a platoului pe care le vor desfășura concursurile de tir, iar echipa de oină se pregăteştecu intensitate, sub supravegherea instructorului voluntar Ion Oniţă, în vederea jocurilor din etapa superioară. DESPRE ECHIPA DE FOTBAL PREFERATĂ A ORĂDENILOR Dacă ai avut vreodată prilejul să vizitezi Oradea şi să-i cunoşti pe locuitorii ei, ţi-a atras desigur atenţia dragostea şi mândria cu care vorbesc orădenii despre oraşul lor, despre frumuseţile lui şi ale împrejurimilor, despre calităţile ce gospodari şi despre hărnicia oamenilor de prin partea locului. Dacă orădeanul cu care ai vorbit era şi tînăr, atunci nu încape îndoială că el ţi-a vorbit cu mult entuziasm despre dezvoltarea sportului la Oradea şi nu a uitat să-ţi amintească de faptul că zeci de sportivi fruntaşi ai ţării sânt arădeni. Şi primul lucru despre care ţi-ar fi vorbit tînărul orădean, ar fi fost desigur, echipa de fotbal de categoria A, Progresul... Asta însă cu doi, trei ani în urmă... Acum, pe oricine îl vei întreba despre echipa Progresul, îţi va răspunde puţin stânjenit. Iţi va spune că în 1950 echipa a fost campioană R P.R., că în anul următor a obţinut rezultate frumoase, deşi n-a mai fost campioană, dar va sfîrşi întotdeauna cu aceste cuvinte : „echipa noastră nu mai e ce a fost...“ Şi, fetit-adevăr, orădeanul are dreptate. E de ajuns să priveşti clasamentul categoriei A la fotbal ca să-ţi dai seama că echipa Progresul Oradea este departe de a fi făcut... progrese ! Cu toate acestea, în echipă figurează nume de jucători talentaţi, de jucători internaţionali ca Bodo şi Zilahi care au posibilităţi din cele mai frumoase. Şi totuşi... Vom căuta să arătăm câteva din cauzele principale ale slabei comportări a echipei de fotbal Progresul Oradea. Este clar că vina cea mai gravă o poartă conducerea vechiului colectiv Progresul I.C.O., care a avut o atitudine cu totul greşită faţă de membrii echipei de fotbal. Deşi, în aparenţă, tovarăşii se preocupau îndeaproape de echipă, s-ar putea spune chiar în exclusivitate, aceasta era numai în vorbe şi nu şi in fapte. Astfel, în ceea ce priveşte încadrarea oamenilor în producţie, nu s-a ţinut seama de specializarea sau meseria lor, fapt care a atras după sine un dezinteres faţă de muncă din partea fotbaliştilor. Neţinându-se seamă de pregătirea şi capacitatea oamenilor, aceştia, în mod firesc, nu au putut da un raal affient cores- punzător în muncă, şi nu au putut beneficia de avantajele la care le dă dreptul pregătirea lor profesională. De asemenea, nu a existat nici o preocupare din partea colectivului şi a conducerii secţiei de fotbal pentru ca secţia să aibă echipament bun şi materiale în cantitate suficientă. In loc să meargă pe linia promovării elementelor tinere ridicate din rîndul salariaţilor, conducerea secţiei de fotbal a preferat să alerge după jucători gata formaţi şi l-a adus în echipă pe Justin Zăhan. Acesta, nu numai că nu s-a încadrat în muncă la I.C.O. sau undeva, în Oradea, refuzând posturile corespunzătoare ce i-au fost oferite, dar a dovedit în permanenţă o lipsă totală de dragoste faţă de colectiv. Cu prilejul unui meci, e- a refuzat să joace spumînd că nu este destul de pregătit, iar altădată a părăsit Oradea în ajunul unui meci important urmînd sa se întoarcă pentru a participa la foc. Dar, în loc să se întoarcă, aşa cum promisese, el a trimis o simplă carte poştală, anunţând că nu poate veni şi că se... antrenează singur. Toate acestea, au contribuit la slăbirea moralului echipei şi a dus la situaţia in care se află în prezent. Insă lipsurile au fost sezisate şi, de curînd, s-a constituit o nouă conducere a colectivului şi a secţiei de fotbal. Prima preocupare a tovarăşului Andrei Dauer, responsabilul secţiei de fotbal, a fost aceea de a se încadra oamenii în posturi corespunzătoare cu pregătirea lor. Noua conducere a secţiei nu mai merge pe linia promisiunilor care creaseră o atmosferă cu totul nesănătoasă în rîndul fotbaliştilor. Antrenamentele se desfăşoară în bune condiţiuni, oamenii doresc să obţină rezultate tot mai bune, astfel că în mod normal echipa’ Progresul Oradea trebuie să-şi îmbunătăţească rezultatele, să redevină o echipă fruntaşă. Rămâne miraai ca jucătorii echipei, împreună cu antrenorul şi avînd sprijinul colectivului şi al conducerii secţiei, să lupte cu toată dragostea pentru ca în viitoarele meciuri să poată obţinfe şi ei victorii, victorii care să le atragă din nou aprecierea orădenilor și a tuturor iubitorilor de fotbal. PAULA NAVRE(\ ....