Sportul Popular, iunie 1954 (Anul 9, nr. 2431-2447)

1954-06-01 / nr. 2431

Sportivele de la şcoala Nr. 43 ...Orele de cursuri se termi- I naseră de mult. Dar în curtea­­ şcolii era încă o animaţie deo­sebită. Elevele — peste 20 la număr — formaseră un cerc în jurul profesoarei de educaţie fi­­zică Constanţa Stavrescu. După cum am aflat mai tîrziu, din grupul acestor eleve trebuia să fie selecţionată echipa de volei care urma să reprezinte şcoala în faza raională a Spartachia­­dei pionierilor. Pentru o cît mai justă alcătuire a acestei echi­pe, tovarăşa Constanţa Stavres­cu a depus o muncă susţinută, iar sfaturile ei au fost deosebit de preţioase. Elevele de la şcoala nr. 43 sînt fiicele locuitorilor dintr-un cartier mărginaş al Bucureştiu­­lui iar activitatea pe care o desfăşoară e bogată şi multila­terală. Bunăoară, la­­ această şcoală bazele activităţii sporti­ve se­ pun de cu toamna, od­ată cu începerea cursurilor. Elevele mai mari, venite din alte şcoli, unde preocupările sportive au fost mai mult sau mai puţin neglijate, sunt îndreptate spre secţia de pregătire fizică gene­rală, iar cele mai mici care trec pentru prima dată pragul şcolii au mai întîi posibilitatea să înveţe anumite jocuri spor­tive mai uşoare. Şi chiar cînd vremea nu mai permite conti­nuarea activităţii în aer liber, preocupările pentru sport nu în­cetează. Sala de gimnastică, mare şi luminoasă, adăposteşte adeseori pasionante întreceri sportive. Tot aci au loc antre­namentele elevelor din echipa de gimnastică artistică. Cînd primii fulgi de zăpadă acoperă străzile Capitalei, cen­trul activităţii sportive se mută pe pîrtiile de săniuţe şi schi de pe dealul Cocioc. In perma­nenţă, în orele lor libere, întrl­­neşti la această imensă bază sportivă eleve de la şcoala 43. De multe ori, ele sunt prezente „din proprie iniţiativă“, dar în­­tr-una din zilele săptămînii ele vin în mod organizat, împreună cu profesoara de educaţie fizi­că, în cadrul activităţii cercu­lui sportiv. Ziua aceasta este respectată cu stricteţe şi in pe­rioada activităţii în aer liber. Terenul Constructorul are de mai multe ori pe săptămînă a­ceiaşi oaspeţi , __ elevele şcolii nr. 43. In activitatea elevelor de la această şcoală sportul a deve­nit un prieten nedespărţit. Chiar în recreaţia de 5 minute se încheagă de îndată jocuri cu mingea, iar în pauzele mai mari au loc adevărate partide de volei sau întreceri pe 50 m­­­plat. Gustul acesta pentru jocuri sportive este menţinut în permanenţă şi prin faptul că fiecare grupă, fiecare detaşa­ment, are în proprietatea sa una sau mai multe mingi. A­­vînd, deci, aceste mingi la indenting­, nu este nevoie decit de o simplă iniţiativă a uneia din eleve, pentru ca imediat curtea şcolii să fie transforma­tă în cel mai activ stadion. Dar elevele de la şcoala 43 se dovedesc a fi bune sportive nu numai în cadrul şcolii, ci chiar şi în întrecerile de mai mare amploare. __ De pildă, cu prilejul disputării finalelor de atletism pe raion ale Sparta­chiadei pionierilor aceste eleve au avut o frumoasă compor­tare. Spectatorii prezenţi în tri­bunele stadionului din str. Ve­seliei au aplaudat îndelung pe Rodica Pescaru (săritura în lungime) şi pe Constanţa Po­­pescu (aruncarea la ţintă). Iar atunci cînd pioniera Mecheni Victoria a trecut ştacheta ridi­cată la 1,15 m­, însăşi profesoa­ra a îmbrăţişat-o. Ciştigătoarea acestei probe a simţit de multe ori grija părintească a profe­soarei Constanţa Stavrescu, dar bucuria victoriei a simţit-o a­­tunci pentru prima oară. Să nu se creadă însă că la şcoala nr. 43 absolut toate e­­levele fac sport. Mai sunt une­le — deşi puţine la număr —, care se mulţumesc a fi doar... spectatoare. Şi aceasta nu din cauză că ele nu ar avea tra­gere de inimă pentru sport. „Cele care sunt încă mai plă­gi uide, spune profesoara de educaţie fizică, sînt ţinute pe „tuşă“. In şcoala noastră există un control medical riguros şi doctorul nu se lasă impresionat de... lacrimile elevei. Căci noi veghem în permanenţă şi răs­pundem personal de sănătatea copiilor din şcoala noastră“... B. MARI­CA Echipa de atletism a școlii nr. 43 fete, participantă la finalele raionale ale Spartachiadei pionierilor. Colectivul sportiv de la G. A. C. - Iernut * Colectiviştii din Iernut, raionul I­uduş, au terminat printre primii ■Ân regiune însăminţările diferitelor­­culturi. Deopotrivă, ei desfăşoară­­ţi o rodnică activitate în colectivul­­­portiv al gospodăriei.­Prin munca harnică a colectiviş­tilor a fost amenajat din resurse­­locale un frumos teren de fotbal, fumul de volei şi o arenă de popice, şi­ar acum ei lucrează cu însufleţire l­a confecţionarea aparatelor neoe­­■eare secţiei de gimnastică. Colec­tivul sportiv numără 11 secţii pe asamurg de sport în cadrul cărora­­activează numeroşi tineri ţărani ,muncitori. Sportivii din aceste sec­uii se pregătesc cu conştiinciozitate, dornici să obţină rezultate cit mai bune, să reprezinte cu cinste colec­tivul lor în diferitele campionate sau întâlniri prieteneşti cu spor­tivii din comunele învecinate. Dar şi mai vrednici s-au arătat a fi tinerii ţărani muncitori din echipa de fotbal care în prezent ocupă primul loc în clasamentul campio­natului raional şi cei din echipa de volei care au reuşit să învingă o serie de echipe de la oraş. Sportivii de la G.A-C. Iermit sînt o­ pildă şi în munca pentru­­cucerirea insignei G.M.A. De cu­­rînd, încă un număr de 40 de as­piranţi şi aspirante şi-au trecut cu succes examenul de control, deve­nind purtători ai insignei G.M.A. ANDREI POP . Corespondent ! SPORTUL POPULAR QLag. L-a Jur. 243. Luptăm pentru dezvoltarea sportului la sate Comitetul C.F.S. al raionului Piatra Neamţ duce o activitate rodnică pentru ridicarea la un ni­vel mai înalt a activităţii sportive la sate. Pentru aceasta, am trecut de urgenţă la consolidarea organi­zatorică a celor 27 colective să­teşti, organizând adunări generale cu dări de seamă. In cadrul aces­tor adunări au fost dezbătute pro­bleme legate de îmbunătăţirea ac­tivităţii sportive din satele şi co­munele raionului nostru. Majorita­tea colectivelor sportive nu aveau secţii pe ramură de sport bine or­ganizate, iar participarea lor la competiţii se făcea la întâmplare, fără ca ele să fie organizate şi pla­nificate de secţia respectivă. Odată cu terminarea acţiunii de consolidare organizatorică a colec­tivelor sportive au fost înfiinţate noi secţii pe ramură de sport, în special la atletism, şah, oină, vo­lei şi fotbal. Pentru cuprinderea acestei munci a fost folosit deopo­trivă activul obştesc al comitetului. Din cadrul acestui activ, numeroşi activişti au fost trimişi în sprijinul colectivelor săteşti, ajutindu-le şi îndrumindu-le spre o bună organi­zare a competiţiilor sportive cît şi în planificarea muncii. Pentru a exista o continuitate a acestei ac­ţiuni au fost organizate şedinţe trimestriale cu colectivele sportive, profesorii de educaţie fizică şi cu instructorii voluntari. Aceste şedin­ţe au avut caracterul unor valo­roase schimburi de experienţă şi au fost pline de învăţăminte. Dacă la începutul anului 1953 n-au existat în colectivele săteşti decât 20 de purtători G.M.A., acum, datorită eforturilor depuse de ac­tivul şi cadrele obşteşti, avem în momentul de faţă un număr de 174 tineri purtători ai insignei G.M.A. Pentru a împărtăşi din experien­ţa sportivilor de la oraş tinerilor de la sate am deplasat echipe spor­­tive model din cadrul colectivelor sportive sindicale, îndrumând aceste echipe în special spre comunele cu o slabă activitate sportivă, cum ar fi Gîrcina, Negreşti şi Ştefan cel Mare. De asemenea, o mare parte din sportivii fruntaşi, buni meseriaşi din întreprinderi, cum ar fi, de pil­dă, Dinu Const, şi Humă Mihiai, s-au deplasat în mai multe comune, aju­­tindu-i pe ţăranii muncitori la re­pararea uneltelor agricole şi în campania de insămînţări. Datorită întăririi legăturii comi­tetului C.F.S. cu masele de sportivi din satele raionului, pe timpul se­zonului de iarnă am reuşit ca în întreg raionul să confecţionăm pes­te 250 de schiuri şi 120 de figuri de şah. In urma acestui fapt, spor­tivii de la sate au putut participa în condiţiuni satisfăcătoare la di­feritele competiţii sportive. La fel, în timpul sezonului în aer liber am luat iniţiativa ca în diferite comune, cum ar fi Dragomireşti, Cata­lapa, unde nu exista nici un teren de sport, să amenajăm mai multe baze sportive. Faţă de posibilităţile existente în acest raion, realizările puteau fi cu mult mai mari dacă nu ar fi existat şi o serie de lipsuri. Tre­buie să arătăm că nu am colaborat încă destul de strâns cu organiza­ţiile de masă, iar dacă uneori s-a făcut acest lucru el a avut un ca­racter sporadic. Nu ne-am preocu­pat de împletirea cantităţii cu ca­litatea, astfel că la mijlocul anului 1954 avem acelaşi număr de spor­tivi clasificaţi ca la începutul anu­­lui trecut. Preocupaţi de diferite competiţii cu caracter local sau re­publican, nu am reuşit să folosim pe deplin puterea creatoare a in­structorilor voluntari şi a absolven­ţilor şcolilor sportive de tineret. Din această cauză, instructorii Ion Apăvăloae din Boldeşti şi C. Pascu din Pîngăraţi nu au dus nici un fel de activitate pe linie sportivă şi nici n-au fost activizaţi. In munca de teren, unii activişti au întâmpinat şi unele greutăţi din cauză că nu toţi preşedinţii sfatu­rilor populare apreciază în mod just activitatea sportivă. Aşa s-a întim­plat în comunele Mărgineni şi Bălăneşti, unde aceşti tovarăşi motivează lipsa lor de sprijin prin faptul că sînt „aglomeraţi“ cu alte probleme, mult mai importante. Pentru viitor, noi ne propunem să privim cu mai multă atenţie pro­blema sportului la sate, îngrij­indu­rte din timp de repartizarea sarci­nilor pe oameni, exercitând totodată un control sistematic asupra înde­plinirii acestor sarcini. Respectîn­­du-ne acest angajament şi cu spri­jinul efectiv al organizaţiilor de masă şi al sfaturilor populare, ac­tivitatea sportivă va putea atinge şi în satele din raionul nostru un ridicat nivel tehnic şi organizatoric. PETRE COVRIG preşedintele comitetului C.F.S. raional Piatra Neamţ Spartachiada sindicală în plină desfăşurare Con.UiSioile din prima etapă a Spartachiadei sindicale se află în plină desfăşurare. Zi de zi ne so­sesc la redacţie nenumărate scrisori în care sînt descrise dragostea şi entuziasmul cu care tineri şi vârst­nici se întrec în­ cadrul acestei minunate competiţii. Astfel, în Ca­pitală, majoritatea colectivelor sportive au organizat primele con­cursuri care s-au bucurat de un deosebit succes mobilizatori­­. Spre exemplu,, pînă în prezent peste 12.000 de tinere şi tineri, aparţi­nând colect­ivelor sportive Ştiinţa, şi-au disputat cu însufleţire întîie­­tatea în întrecerile de atletism, oină şi tir. Cu această ocazie mii de tineri şi-au trecut probele G.A­.A. la atletism, iar peste 3.000 de aspiranţi au obţinut norma de tir. Dintre colectivele sportive stu­denţeşti care au muncit fără pre­get în acţiunea de organizare la timp şi în bune condiţiuni a între­cerilor din faza pe colectiv se cu­vine să evidenţiem pe membrii con­­siliului colectivului Politehnica şi pe cei de la Institutul de construc­ţii care, datorită unei susţinute campanii propagandistice, au reuşit să atragă un mare număr de spor­tivi la startul acestor întreceri. „ Cu aceeaşi sîrguinţă au muncit şi muncesc membrii consiliului co­lectivului sportiv Atelalul Steagul roşu din Oraşul Stalini pentru re­uşita deplină a concursurilor din prima etapă. Astfel, la primul con­curs de atletism au participat peste 150 de muncitori şi muncitoare, iar atleţii fruntaşi ai colectivului, ca Emil Pandrea, Beta Bakai, Ni­­colae Simion şi alţii au fost în mijlocul concurenţilor, ajutînd la buna desfăşurare a probelor. Din­tre concurenţi, frumoase calităţi în practicarea atletismului au arătat tinerii Gh. Baciu, câştigătorul cursei de 1500 m. plat,­f. Toth, Iosif Iva­­nuc şi Anatilda Daniel, care s-au clasat pe primele locuri la celelalte probe. In prezent, consiliul colectivului sportiv Metalul Steagul roşu a în­ceput lucrările de amenajare a pla­toului pe care le vor desfășura concursurile de tir, iar echipa de oină se pregăteşte­­cu intensitate, sub supravegherea instructorului voluntar Ion Oniţă, în vederea jocurilor din eta­pa superioară. DESPRE ECHIPA DE FOTBAL PREFERATĂ A ORĂDENILOR Dacă ai avut vreodată prilejul să vizitezi Oradea şi să-i cunoşti pe locuitorii ei, ţi-a atras desigur a­­tenţia dragostea şi mândria cu care vorbesc orădenii despre oraşul lor, despre frumuseţile lui şi ale împre­­jurimilor, despre calităţile ce gos­podari şi despre hărnicia oamenilor de prin partea locului. Dacă oră­­deanul cu care ai vorbit era şi tî­­năr, atunci nu încape îndoială­ că el ţi-a vorbit cu mult entuziasm despre dezvoltarea sportului la O­­radea şi nu a uitat să-ţi amintească de faptul că zeci de sportivi frun­taşi ai ţării sânt arădeni. Şi pri­mul lucru despre care ţi-ar fi vor­bit tînărul orădean, ar fi fost de­sigur, echipa de fotbal de catego­ria A, Progresul... Asta însă cu doi, trei ani în urmă... Acum, pe oricine îl vei întreba despre echipa Progresul, îţi va răspunde puţin stânjenit. Iţi va spune că în 1950 echipa a fost cam­pioană R P.R., că în anul următor a obţinut rezultate frumoase, deşi n-a mai fost campioană, dar va sfîrşi întotdeauna cu aceste cuvinte : „echipa noastră nu mai e ce a fost...“ Şi, fetit-adevăr, orădeanul are dreptate. E de ajuns să priveşti clasamentul categoriei A la fotbal ca să-ţi dai seama că echipa Pro­gresul Oradea este departe de a fi făcut... progrese ! Cu toate aces­tea, în echipă figurează nume de jucători talentaţi, de jucători in­ternaţionali ca Bodo şi Zilahi care au posibilităţi din cele mai fru­moase. Şi totuşi... Vom căuta să arătăm câteva din cauzele principale ale slabei com­portări a echipei­ de fotbal Pro­gresul Oradea. Este clar că vina cea mai gravă o poartă conducerea vechiului colectiv Progresul I.C.O., care a avut o atitudine cu totul greşită faţă de membrii echipei de fotbal. Deşi, în aparenţă, tovarăşii se preocupau îndeaproape de echi­pă, s-ar putea spune chiar în ex­clusivitate, aceasta era numai în vorbe şi nu şi in fapte. Astfel, în ceea ce priveşte încadrarea oameni­lor în producţie, nu s-a ţinut sea­ma de specializarea sau meseria lor, fapt care a atras după sine un dezinteres faţă de muncă din par­tea fotbaliştilor. Neţinându-se seamă de pregătirea şi capacitatea oame­nilor, aceştia, în mod firesc, nu au putut da un raal affient cores-­ punzător în muncă, şi nu au putut beneficia de avantajele la care le dă dreptul pregătirea lor profesio­nală. De asemenea, nu a existat nici o preocupare din partea colectivu­lui şi a conducerii secţiei de fotbal pentru ca secţia să aibă echipa­ment bun şi materiale în cantitate suficientă. In loc să meargă pe linia promo­vării elementelor tinere ridicate din rîndul salariaţilor, conducerea sec­ţiei de fotbal a preferat să alerge după jucători gata formaţi şi l-a adus în echipă pe Justin Zăhan. Acesta, nu numai că nu s-a înca­drat în muncă la I.C.O. sau undeva, î­n Oradea, refuzând posturile cores­punzătoare ce i-au fost oferite, dar a dovedit în permanenţă o lipsă totală de dragoste faţă de colec­tiv. Cu prilejul unui meci, e- a re­fuzat să joace spumînd că nu este destul de pregătit, iar altădată a părăsit Oradea în ajunul unui meci important urmînd sa se întoarcă pentru a participa la foc. Dar, în loc să se întoarcă, aşa cum pro­misese, el a trimis o simplă carte poştală, anunţând că nu poate veni şi că se... antrenează singur. Toate acestea, au contribuit la slăbirea moralului echipei şi a dus la situaţia in care se află în pre­zent. Insă lipsurile au fost sezisate şi, de curînd, s-a constituit o nouă conducere a colectivului şi a secţiei de fotbal. Prima preocupare a tova­­răşului Andrei Dauer, responsabi­lul secţiei de fotbal, a fost aceea de a se încadra oamenii în posturi corespunzătoare cu pregătirea lor. Noua conducere a secţiei nu mai merge pe linia promisiunilor care creaseră o atmosferă cu totul ne­sănătoasă în rîndul fotbaliştilor. Antrenamentele se desfăşoară în bune condiţiuni, oamenii doresc să obţină rezultate tot mai bune, ast­fel că în mod normal echipa’ Pro­gresul Oradea trebuie să-şi îmbu­nătăţească rezultatele, să redevină o echipă fruntaşă. Rămâne m­iraai ca jucătorii echipei,­ împreună cu antrenorul şi avînd sprijinul colec­tivului şi al conducerii secţiei, să lupte cu toată dragostea pentru ca în viitoarele meciuri să poată ob­­ţinfe şi ei victorii, victorii care să le atragă din nou aprecierea oră­­denilor și a tuturor iubitorilor de fotbal. PAULA NAVRE(\ ....

Next