Sportul Popular, iunie 1954 (Anul 9, nr. 2431-2447)

1954-06-01 / nr. 2431

Campioana mondială de tenis de masă, Angelica Rozeanu, își ia rămas ban de la micuții săi prieteni de la Palatul pionierilor. DUPĂ ETAPA A III-A A CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE ATLETISM PE ECHIPE Pe certe trei stadioane tie care s-aM desfășurat întffinfir.'le etape! a 3-b a aampiofsateimi republican de «rtrtertrtsm­ pe echipe, numeroase asi foist­rezMteitere și cximportărMe care merită să fie comertate. Sunt chiar artif­ole numeroase, incit vom rewrwa puţine rtowturi fiecăreia, ponrtmu a putea cuprinde cit mai multe dintre ele. ■ Qngareaarwd conc­urstMiloe a fost k fal de bună wi toate cele trei pon­tre. îndeosebi te T-măsoiira, 'â^od­aiţiia Vocniţa a depus foart­e străduinţele să asigure întrece» ,iar cadrul tehnic cei mai potrivit. Pen­tru aceasta a procurat materitare noi, le-a vopsit pe cele mei vechi, a înzestrat stadion«! Locosnotiva cu o groapă de berton peniTM ater­­găn­e cu obstacole, din*) ţ„ aceteşi timp un aspect sărbătoresc foire­­fjukti stadion. Spre deosebire de cei'e îmrtimplarte acum două săptă­­m-tinî la Oraşul Stelie, organizatori' d»e te Timişoara au fosî «jurtaţi de CjF.S. orăşenesc Timişoara şi de cortegiul de arbitri din locaiiate. ■ Ceea ce n-a mulţumit arci ia °!M şi rud­­e Bucureşti a fost a­­­portul cron­ometrari'or. Verlifictod în Capitelă fetei! în care am fost înre­­grteunate sosirile, în special în eler­de viteză, am putut constata, «erente apreciabile de timp între rezol­tartele marcate de cronometrele «rbrtrrlor și cele ale unor specia- I«ști care se aflau în tribună, chiar pe 'Unta de sosire. Aceasta nu scuză «isă performanţele slabe obţinute de sprinteri, în schimb îi obligă pe arbitrii cronometrori ^ exerseze , "M" des folosirea cronomertrurlui »i să-şi facă o cit mai temeinică a atenţiei. Multe din re­­zultatele pe care ei ie înregistrează sunt eronate, deoarece, nefrînd su­­ficienrt de atenți, pornesc cromome­­trde ma' devreme seu mai tfrziu de momentul În care văd fumul p'sto­ul aprondu-to de asemenea mo» repede ,sau cu în die ziere la trecerea li«*«« de sosire. Iartă, de pil’dă, cum art înregistrat cronometronul de te CM soarea lu Karte Măgdaș ia «0 m.: 10,9 sec. — 10.7 sec. _ 10.9 s«c. ■ 5» In etapa de simbârtă si du. "***". .razuri te ^re atleţi, si alteţele atl fost ?resit Mir­rmatf *,,, p s.a ^ te două probe grele fn­­nmp sour!. U 0hlJ «pwwirtof Ftonica Dumitru a con­­«mart la 200 m. plat și, «port după "i’feTânf de 8 k­"* s‘ertuI V h 900 • undk a fost la un pas *“*“ *** U Timișoara. atlet,,1 Edgar Preke y* J* «participat te 5 km. mars ikîΠfärä voi* »*»°­^i«oote. ,«ieaaWtoco ff "7 El ar ft trebuit n­­­reKeTVei saV- Nrtdotee își * ***** în- 2^ penrtni proba „ obsta­r* d SnTM ti,nP suferindă de Cu toarte acestea deşi .?^r câ **“ Poarte concuna în c v»fa d-t«mii normale, „»ai „tes cx Z bolnav o . T iTM s* 3,hr^ lotuşi ea a SLa d 'a 800 m­«Irtinta dintre concurente si putf.od şi înrăutăţească boa­te. ■ Con«ten Ion Grecescu a reuşit duminică cert mai bun rezultet al său pe 5.000 m. plat, coborînd pen­tru prima oară surtr 15 minute. Performanta sa ar fi putut fi şi mai rorocoasă, dacă ei nu s-ar fi iTRirttum'rt să facă de-a lungul a ■aproape 10 ture o cursă de aştep­tare, supra­veghindu-l pe Du­mi Optea şi aşteptîndu-1 pe coechi­­pierurl său Victor Pop, a cărui com­portare se vădea a fi sub ww.partea o­bişnuirtă. Cu mai mult curaj, în­crezător în forţele sal­e, el ar fi putut să ducă o trenă mai rapidă, care să-l ajute să obţină un rezul­tat mult mai bun. De altieri, Gre­cescu a terminat cursa cu multe resurse.­­ l­a Timişoara, la 800 m. femnei, o strtuaţie asemăr­ftoare, însă ceva mei complicartă. De ce ? Jom­loaca Ana Popa este în acest an categoric superioară Comeriiei Tase, colega sa de şcoală şi de echipă. Drintr-o prietenie greşit înţeleasă, Ana Popa n-a conentart dum'inică de adevărata sa vartonie, neforţînd atît cît este oa­pabil­ă, pentru a nu o întrece cu prea mulţi metri pe colega sa şi pen­tru a ra-i prejudicia în felul acesta situaţia de birtutară în loburi republican de junioare. Ana Popa trebuie să reflecteze bine asupra a­­cestei greşite latitudini şi să se comporte în viitor corect.­­ Tot de Timişoara. Ferdinand­­Moscovici, netinid­d seama că are în Dumitru U­­runch­i un adversar foarte puternic, pe care toţi spec­tatorii îl vedeau învingător în cursa de 1500 metri, a luptat totuşi din răsputeri pentru a obţine un rezul­tat bun şi să aducă echipei sale cete 7 puncte al­e locurlui în‘îî. A reuşit şi merită toate fel clitările. In schimb, la Bucureşti, tînăr­a Ga­briela Belu din echipa Dimamo, ru numai că nu s-a străduit să obţină un rezultat cît mai bun la lungime, dar a şi dart dovadă de o totală lipsă de seriozitate şi respect faţă de întrecere şi faţă de adversare. Ea a concurat la lungime, aşa, numai ca să nu zică vreunui­ că nu a concurat.­­ Dacă după cursa de 800 m. de­ la Timişoara, Paul Popescu, fericit că a obţinut una din cele mari bune performanţe arte sale, mărturisea că aceasta s-ar datori şi faptului că a înţeles justeţea criticii aduse de ziaru­l nostru, tot la acest concurs am putut afla, că Ştefan Kadar n-a venitt la Timiişoara, deoarece în a­­cel­aşi ti­mp avea de disputat un meci de fotbal în campionatul re­giorial de Tg. Mureş. De ce n-a venit Kadar la Timişoara ? Ar fi bine ca direcţia şcoli din C.C.F.S. şi comisia centrală de atletism să aducă o rezor­vare în situaţia a­­cestui atlet. ■ Ne-au bucigat rezultatele obţi­nute de Elisa­berta Nemet la săritura în kwigine şi de Sorim Ioan la 110 m. garduri. Studente Institut­urturt de Curltură Fizică a obţinut cea mai bună performanţă din acest an în ţara noastră, pentru că s-a antre­nat cu nerseverenţă, în ciuda fap­tului că a fost suferindă mult tiimp. Sorin Ioan a făcut dovadă odată în plus că posedă calităţi excep­ţionale, care îl recomandă ca pe un decartomrtat de nădejde. ■ După desfăşurarea meciurilor celor trei etape de pînă acum, c­a­­­samentu! campionatului republican de attettem pe echipe are urmă­­toarea înfăţişare: Ştiinţa ciul 6 S a 0 »19 12 Dinamo Bucureşti 8 5 0 0 783,5 12 Ştiinţa S.M.T.C.F. + Voinţa 8 5 0 0 675 12 Locomotiva 6 3 0 3 630 6 Metalul 6 3 0 3 029 6 Constructorul -ti Fr. roşie 6 1 0 5 593 2 Ştiința București 8 1 0 5 575 2 Progresul 8 1 0 5 553 2 C.C.A. •#•«!­» I La Palatul pionierilor, Angelica Rozeanu s-a mtîlnit cu cei mai mici sportivi din Capitala , încăpere mare, albă, luminoa­să. Pe uşă scrie: „Garniera de jocuri". Pe pereţi, nenumărate de­sene şi p­aturi. Un elefant cu trom­pa lungă, un iepure cu urechile ciulite, o veveriţă zburlită, un co­cor gate să-şi ia zborul. Pe podea, nenumărate scăunele,­înşirate sime­tric unele după­ altele. Şi pe scău­nele, riscîn­d nerăbdători, din pi­cioruşe, cei mai „mari” sportivi din Capitală, rep­rezenten­ţi­­i cu invita­ţii!) a­ şcolilor elementare. — Te pomeneşti că nu mai vine, spune Adrian Anghel de la şcoala 3 B. — Ei aşi, îi răspunde o „gom­­­astă” (Cecilia Bucur de la şcoala nr. 23 fete). Cum îţi închipui că o sa uite? Dar e încă prea devreme. Ai să vezi. In cinci minute e aici. Şi intr-adevar, la ora 10 fix apare campioana mondială Angelica Ro­zeanu, însoţită de fetiiţa ei Mi­­haela, de 8 ani. Micii auditori freamătă de bucurie şi cît ai clipi din ochi, amuţesc, cuminţi, Angelica Rozeanu povesteşte ...A început să joace tente de masă de opt ani şi jumătate. La 14 ani a ajuns campioana ţări. A în­trerupt antrenamentele în anii grei ai războiului, vreme îndelungată... şi a reînceput să joace, să se an­treneze de nou, cu dtrzemie, de la sfîrşirul a­nu­lui­ 1944. I s-au creat, ei ca şi tuturor celorlalţi sportivi din ţara noastră, condiţii de antrena­ment deosebite... Au început din nou marile succese... Jucătoa­rea se evocă : Budapesta 1950... Viena 1951... Bombay 1952... Bucureşti a­­nul trecut... Londra anul acesta... Micii sportivi din sală ascultă cu in­teres. La sfîrşit pun întrebări. Vor să şt­ie o mulţime de lucruri . — Dacă e adevărat că în India era atît de cald îneît concurent­i au trebuit să lupte cu leşinul dn cau­za zăpuşelii. Dacă e adevărat că la Londra competiţia s-a desfăşurat la zero grade într-o sală cu un pa­­rioer artificial sub podele... Cu­noscuta sportivă, bucuroasă că vor­beşte în faţa unor ascultători atît de bine informaţi, răspunde afirma­tiv la întrebările puse. Şi, apoi, nu încheere, le mai povesteşte că, la Londra, nenumăraţi jucători străini i-au­ epus . Cete mari birne organi­zate d­ntre campionatele mondiale de tenis de masă la care am luati parte au fost cele de la Bucureşti.­ La sfîlişrttul consfătuirii, o mică sportivă, Alexandra Achim de la şcoala pedagogică nr. 1 fete, îi oferă vorbitoarei un buch­et de flori. Apoi­ toată lumea pleacă să se plimbe în grădină. Se fac fotogra­fii, în cele din urmă, grupul co­boară spre stad­onul din parc, unde tocmai se desfăşoară Sparted­iada pionierilor din Capitală. Cu toţii pri­vesc voios la un meci de volei foar­te disputa­t şi aport aplaudă pe alergătoarea Karin Artz, care cîş­­tigă „după o luptă grea" în cursa de 50 m., întreeind-o pe Elena Fota, o „temută" adversară... Şi îşi ţii răsuflarea cînd Mircea Axenie (de la liceu! nr. 9 d­in fi elemen­tar) porneşte în a treia încercare pentru săritura în lungime... — Extraordinari spune un pionieri Are 11 ani şi a sărit 4,34 m.l... Şi cînd te gîndeşti că nu e singurul... Se pare că avem, în toată ţara, ne­număraţi şcolari care scot rezul-» tate foarte apropiate de acesta ! Intr-un ttrzhi, în timp ca con-* cursul se desfășoară aprig mai de* parte, Angelica Rozeanu își ia ră­mas bun de la micii sportivi. Iar copiii rămîn să urmărească tdtîmpla probe ale Spartachiadei. Discuții­ sînt în toi cu subiectul: Ija ce aș vrea să ajung să bat un record­ R.P.R.? — La triplu salt, spune Că­lu. Mardare... Ba, eu la înălţime... Pri­n parcul Cotrocenilor, soarele­­îşi plimbă spre amiază razele do­mol. Vîntul poartă alene puful pă­­pădiilor printre pomi, peste alei şî (pe stadion) peste copiii senini şi fericiţi, peste copiii încrezători şi îndrăgostiţi de viaţă, care (mulţu­mită condiţ­iei excepţ­onale crearte­­opume pentru ei), realizează din punct de vedere sportiv performanţe din ce in ce mai prom­ţărtoare. Dum­ni­­eria de 30 mai a fost pentru toţi copii­i sporiiei ai Capitalei ca şi pentru­­toţi copiii ţării, o zi mare lu­minoasă dectt toate celelalte... IRINA MARIIT Concurs de trotinete Printre numeroasele man­if­est­aţii sportive care au avut lor Î11 cinstea Zilei Internaţionale a Cup­oului, s-a desfăşurat şi un concurs de troti­nete organizat în parcelarei Fio­­reasca de către comitetul orăşenesc C.F.S. La acest concurs au part­i­cipat peste 60 de „concurenţi” care s-au întrecut cu dîrzenie pentru primele locuri. Cert mai bine... pre­gătiţi s-au dovedit a fi: Elena Vă­­sescu, care a reuşit să-şi întreacă ,red­versa­rele” pe distanţa de 50 m, şi Mihail Dobovic­ care a sosit pri­mul în proba de 80 m. Dintre fete s-au evidenţiat Maria Marin cîştigărtoarea în cursa de 80 m, iar dintre băieţi Alexandru An­drei, care a învins în proba de 120 m. Micii cîştigători au fost răsplă­tiţi cu numeroase aplauze,­­dar şi cu premii construci­n11 materiale şi echipament sportiv. E. FILIP corespondent Concurs popular de tenis de masă Datorită preocupării serioase care a existat pentru creşterea şi pre­gătirea tinerelor cadre de jucători şi jucătoare s-au ridicat în ult­ima vreme o serie de elemente talen­tate ca Matei Gantner, actualul campion republican, Tiberiu Hanasz­­tos­, Mircea Popescu, Ella Zeyer, Zaharia Bujor, campionul republi­can de juniori, Alexandru Strib­­­ean, Marius Lăză­rescu, Viorel Preo­­tesei, Robert Fleischer, Miara G­­lorenţa şi alţii. Situaţia mi este la fel de bună, în această privinţă, în rindul ca­­­drelor feminine, ca la băieţi. Cu cîteva mici excepţii, nu s-au ridicat, jucătoa­re cu reale aptitudini şi pers­pect­ie­e, care, supuse unei pre­gătiri temeinice, să poată fi pro­movate î­n lotul nostru reprezenta­tiv. În vederea descoperiri­ de noi elemente feminine cu perspective, comisia centrală de tenis de masă, şi colaborare cu inspecţia respec­tivă din C.C.F.S., a luat iniţiativa organizării unui concurs popular de tente de masă, deschis tuturor tinerelor jucătoare începătoare, le­gitimate sau meleg­itimate, care nu au împlinit încă vârsta de 17 ani. întrecerile acestei competiţii care vor avea loc sîmbătă şi duminică în sate Floreasca din Capitală, vor fi urmărite de antrenorii lotului re­prezentativ, iar jucătoarele eviden­ţiate vor fi apoi pregătite sub su­pravegherea celor mari buni antre­nori. Inscrieriite se fac prin colectivele sportive şi individual, în fiecare zi între orele 8-14 de sediul C.C.F.S. din str. Vasi­le Conta nr. 16 etajul V, camera 118. SPORTUL POPULAR NL 2431 PaS 3 a DUPĂ CEA D£ A VI-A ETAPA A CAMPIONATULUI REPUBLICAN DE RUGBI Desfăşurarea celei de a Vl-a e­­tape a campionatului republican de rugbi — categoria A — a arătat odată mai mult că frumuseţea şi spectaculozitatea jocului cu balonul oval ies în evidenţă mai ales cînd disputa este angajată între o for­­maţie mai bună şi una mai slabă. Şi e firesc să fie aşa, deoarece e­­chipa superioară, neîntîmpinînd o rezistenţă prea mare, poate să a­­pl­ice schema tactică ce­a mart fru­moasă şi în acelaşi timp cea mart eficace: jocul la m­înă, cu atacuri rapide pe ta rola de 3/4, cu Incursiuni spectaculoase pe aripi. Ori, tocmai aceste elemente pun în adevărata for lumină caracteristicile rugbiu­tei: viteză în păr cu­nxiere și suc­cesiune rapidă de faze. Jocurile presrta­te duminică de e­­chipe de Dinamo, C.C.A. — în ca­tegoria A — și de Dinamo IX. — în categoria B — în compania for­maţiilor Progrese»! Sănătatea, Ştiin­ţa Bucureşti şi Locomotiva Buzău, duc tocmai către concluzia că me­ciurile frumoase sunt realizate mai ales atenei când partenerii lui sîn­t de valori egale. Firesc este ca în aceste tutiuniri cei mari slabi să înveţe din experie­ţa celor mari bine pregătiţi. Totuşi, o astfel de dis­pută este folosită cîteodată şi ca prilej de indisciplină pe teren. Aşa s-a întimplat, de pildă, în meciul C.C.A.—Ştiinţa­ în care arbituri a trebuit să intervină cu energie de cîteva ori pentru a pune capăt pro­testelor şi discuţiilor stăruite de studenţi, şi nu cu ceil mari potrivit ton. Desigur, şi o îotrivnire între e­­chipe de forţe egale poate pasiona, mai ales pe cunoscătorii acestui sport, cu condiţia însă ca jucătorii să cunoască şi să aplice strict re­­gu­tate de joc şi, mait ales, să se comporte în limitele sportivităţii şi ale jocului bărbătesc. U11 astfel de joc l-au prestat duminică forma­ţiile bucureştene Constructorul şi Progresul F. B. Deşi şarjele pe 3/4 au lipsit aproape cu desăvîrşire, totuşi dinamismul jocului s-a men­ţinut tot timpul prin impetuozita­tea a­tacurilor pe ioatrit­ate şi prin viteza cu care jucătorii — folosind loviturile de picior şi driblingurile — au căutat să pătrundă către botu­l advers. Ceea ce a caracterizat in special acest joc a fost însufleţirea cu care a fost disputat fiecare baton. S-a văzut aceasta şi în fermitatea apă­rător­lor şi îu hotărîrea atacanţi­lor, dar, s-a văzut mart ares în in­sistenţa cu care au acţionat jucă­torii de la Constructorul, în spe­cie­ în ultimele minute de joc, cînd, deşi conduşi, au găsit totuşi sufi­ciente resurse morale şi fizice pen­tru a înscrie punctele victoriei. Me­ri­ul dintre Construciocu­ şi Progres­sul F.B. s-a desfăşurat, în general,­­într-o notă de sportivitate. Dar sîrrt de semnatari şi o serie de lip­suri, pentru a căror remediere ju­cătorii­ ambelor echipe au datora să se străduiască. Aşa, de pildă, multe dintre nl­icare au fost de­fectuos execute­te sau îndreptată asupra unor adversari care în mo­mentul acela rău mart aveau bato­rit 1'. Apoi, jocul de grămadă des­chisă a fost foarte puţin practi­cat, deşi ambele echipe au luceat numai pe înaintare. S« Impimo aport ca ambele formaţii să se preo­cupe şi de reuşita şarjelor pe 3/4, care dau pătrunderi mari eficace şi acom­erează mai mult ritmul te­­ne. TOMA POPESCU ★ Meciul de categoria A­dela Po­li­ssier, disputat If live echipa jocal­ă Minerul şi Locomotiva Gr­ivi­ţa Roşie s-a terminat cu scorul de 6-5 (8-5) în favoarea echpei bucure-te-ie. •k După etapa a VI-a în cartegoria I și a III-a în categoria B, clasa­­men-tele se prezintă astfel: CATEGORIA X CATEGORIA B (SERIA I) SERIA I­ Dinamo București 6 0 0 0 137 : 6 13 C.C.A. * 5 0 1 113: 1 15 Locom. Gr. Roșie­­ * 0 1 112: 14 HI Progr. Sănătatea 0 3 1 3 18:125 11 Progresul F. B. 5 2 1 3 26: 37 10 Constructorul Buc. 5 2 1 2 20: 25 10 Constructorul Oraşul Stalin 5 1 0 4 8: 91 7 Minerul Petroşani Stut 11: 5­ 6 Ştiinţa Bucureşti 8 1 0 8 18:106 8 Ştiinţa Timişoara 3 3 0 0 46: 5 9 Ştiinţa Arad 3 2 1 0 9: 3 8 Ştiinţa Cluj 3 2 0 1 15:11 7 Locomotiva Cluj 3 111 1208 0 Locomotiva I.C.F. Bucureşti 2 1 0 1 19­­6 1 Flacăra Tirnăveni 2 10 1 3:16 4 Locom. Timişoara 3 0 9 3 3:48 3 Fi. roşie Oraşul Stalin 3 9 0 3 0:24 3 Dinamo IX Bucureşti 3 3 1o 6 - 1 Minerul Bucureşti 3 2 0 1 51- 14 1 Ştiinţa Galaţi 2 2 0 1 22: 16­­1 Ştiinţa Iaşi 3 1 0 1 8: 14 1 Metalul Bucureşti 2 1 0 1 15: 14 ( Progresul Tecuci 2 10 1­0: :5­­ Locomotiva Buzău 3 0 0 3 8: 52 , Flacăra Ploești 3 0 0 3 11:100 ■

Next