Sportul Popular, februarie 1955 (Anul 10, nr. 2563-2574)

1955-02-01 / nr. 2563

Pentru întărirea muncii de organizare a Spartachiadei de iarnă a satelor Au trecut mai mult de două luni de cînd a început în toate regiunile ţării munca de pregătire şi de organizare a Spartachiadei de iarnă a satelor. In această perioadă, în multe sate şi comune au fost obţinute succese însemnate. Dar succesele au fost şi mai evidente acolo unde munca a fost bine planificată şi activul obştesc a fost folosit din plin. CU AJUTORUL ACTIVULUI OBŞTESC Dacă, în regiunea Suceava, Spartachiada de iarna a satelor se bucură de un deosebit succes, cuprinzînd în întreceri un mare noimar de ţărani muncitori, dacă aci au fost terminate de mult constituirile tuturor comisiilor de organizare ale Spartachiadei, acest lucru se datoreşte în primul rînd, folosirii unui larg activ obştesc. Cunoscrind roadele muncii colective, comisia regională a hotărît înfiinţarea comisiilor de organizare nu numai în comune şi sate, ci şi pe lîngă fiecare G.A.S. şi S.M.T. După ce s-a efectuat instruirea comisiilor, în fiecare raion a fost trimis cite un tovarăş din comisia regională, cu sarcina precisă de a îndruma şi controla felul în care sînt organizate întrecerile incolective. Dacă, în unele locuri, directorii căminelor culturale şi sfaturile populare comunale nu sprijină munca Spartachiadei, în schimb, în regiunea Suceava nu se pot întîlni asemenea cazuri. Tot datorită muncii activului obştesc şi iniţiativelor pornite din masa sportivilor de la sate, au fost construite pe scară locală mii de schiuri, săniuţe şi şahuri. Tinerii ţărani muncitori din regiunea Suceava au acum la dispoziţie 913 perechi schiuri, 746 săniuţe, 416 şahuri confecţionate de ei. MUNCA DE PROPAGANDA ŞI AGITAŢIE Aproape că nu există sat, cît de îndepărtat, în care oamenii să nu fi aflat despre Spartachiada de iarnă a satelor. Numai că, în unele locuri, vestea a ajuns ca un „zvon’*, pe cînd, în altele, datorită intensei munci de popularizare, această competiţie este cunoscută de la mic la mare Exemple pot fi date cu sutele. Dar, cele mai semnificative sînt tot cele din regiunea Suceava, unde comisiile comunale nu s-au mulţumit numai să răspîndească afişele primite de la centrele de raion, ci pentru a populariza mai bine întrecerile Spartachiadei, au luat o serie de iniţiative menite să întărească această muncă. De pildă, au fost făcute diferite lozinci mobilizatoare, au fost construite panouri de scînduri, iar în unele comune electrificate, ca de pildă la Boroaia (raionul Fălticeni), Panaci şi Argestru (raionul Vatra Dornei) şi Putna (raionul Rădăuţi) au fost confecţionate chiar lozinci luminoase. In toată regiunea au fost confecţionate 26 de panouri mari, care au fost aşezate in locurile cele mai vizibile din comune, au fost folosite permanent gazetele de perete ca şi staţiile de radio amplificate. Presa regională a sprijinit de asemenea munca de popularizare Exemplele de mai sus trebuie urmate şi de alte comisii de organizare ale Spartachiadei, deoarece ele aduc un sprijin şi mai eficace acestei acţiuni. Folosirea gazetelor de perete, a staţiilor de radioamplificare, ţinerea de conferinţe pe această temă, trebuie să fie preocupări de seamă ale comisiilor comunale. Sarcini deosebite au ziarele regionale care pot şi trebuie să aducă o parte de contribuţie. SPRE ÎNTĂRIREA ORGANIZATORICA A COLECTIVELOR Scopul organizării Spartachiadei de iarnă a satelor este nu numai acela al atragerii unui mare număr de concurenţi în întreceri. Prin organizarea Spartachiadei trebuie urmărită şi Mărirea organizatorică a colectivelor sportive săteşti. Cum poate fi obţinut acest lucru ? In primul rînd prin lărgirea bazei materiale, lucru care s-a obţinut în multe locuri. Ne strat cunoscute exemple de colective sportive săteşti care şi-au procurat materiale şi echipamerat sportiv, fie prin secţiunile culturale ale sfaturilor populare, fie prin colectivele sportive sindicale care le patronează, fie — şi acestea stat cele mai multe — prin resurse locale. Avînd întărită baza materială, colectivele sportive se pot dezvolta şi din punct de vedere canficativ. întrecerile Spartachiadei vor atrage cu siguranţă noi membri în colectivele sportive care vor deveni apoi sportivi cu activitate continuă. Tot cu acest prilej, poate fi intensificată şi munca de încasare a cotizaţiilor. Dar, prin Spartachiadă, se realizează sarcina deosebit de importantă a cuprinderii cît mai multor colective sportive săteşti în asociaţia Recolta. Zeci şi zeci de colective sportive săteşti din regiunile Suceava, Constanţa, Cluj, Hunedoara, Bucureşti etc. au făcut cereri de adeziune la asociaţia Recolta. Numai din regiunea Piteşti au aderat pînă în prezent 59 de colective sportive săteşti. Odată cu Spartachiada iau fiinţă noi colective sportive. In regiunea Constanţa, la G.A.S. Poarta Albă, G.A.S. Jegălia, G.A.S. Dunărea şi în comuna Ţăndărei, cu prilejul constituirii comisiilor comunale de organizare a Spartachiadei, au luat fiinţă şi colective sportive. DAR MAI SUNT ŞI LIPSURI In munca de organizare şi desfăşurare a Spartachiadei de iarnă a satelor sunt încă multe lipsuri, majoritatea provenind dintr-o greşită înţelegere a sarcinilor pe care le au cei ce răspund direct de organizarea acestei competiţii. Nu este întîmplător faptul, că în regiunea Hunedoara în multe cămine culturale nu se poate juca şah, din lipsă de căldură. In raionul Orăştie, organizaţiile U.T.M. nu sunt la înălţimea sarcinilor pe care le au. Ele se dezinteresează complet de munca Spartachiadei. Insuficient este şi sprijinul dat de către secţiunile culturale, de învăţămînt şi sănătate ale sfaturilor populare, începînd cu cele regionale şi termtataid cu cele din comună. Rare, chiar foarte rare, sint cazurile în care acestea se ocupă — pe linia sarcinilor pe care le au — die Spartiachiadă. Nici unele comitete C.FS. nu-şi fac pe deplin datoria, ajutînd formal, de la birou, această importantă acţiune. Comitetele C.F.S. orăşeneşti Tîrgovişte şi Ploeşti (regiunea Ploeşti), comitetul regional C.F.S. şi cele raionale din regiunea Hunedoara nu au trimis echipe model la sate. Pentru ca Spartachiada de iarnă, a satelor să se desfăşoare în cele mai bune condiţiuni este nevoie ca, acum, cît mai este timp, să fie lichidate atitudinile de dezinteres, de formalism şi birocratism manifestate de multe comisii regionale. Tovarăşii care formează aceste comisii nu trebuie să uite nici o clipă că prin exemplu personal vor ajunge la rezultatele dorite. In anul 1949, prin grija Uniunii Sindicatelor C.F.R., a luat fiinţă în complexul sportiv Giuleşti, un cabinet de medicină sportivă, dotat cu aparate, materiale, mobilier şi medicamente adecvate. De la înfiinţare şi pînă în prezent, medicii sportivi care au deservit acest cabinet, îndrumaţi de asociaţia Locomotiva, au avut realizări frumoase în stabilirea diferitelor diagnostice atît pentru sportivii din Bucureşti cît şi pentru sportivii din ţară, membri ai asociaţiei. In ultimul an activitatea cabinetului a fost rodnică datorită unor metode bune de muncă, aplicate cu grijă pentru controlul sănătăţii sportivilor participanţi la diferite competiţii de mase (cros, Spartanii iada simţit oală etc.) sau a sportivilor angrenaţi în diferite competiţii raionale, orăşeneşti, regionale, campionate de categoria A. Acest lucru a fost posibil şi datorită unei munci, planificate, în raport cu cerinţele multilaterale a ale activităţii sportive din ţara noastră. Iată, de pildă răsfoind registrele din anul trecut ale cabinetului de medicină sportivă Giuleşti,vom afla cîteva date care pot constitui un exemplu şi, totodată, un îndemn pentru toţi ceilalţi medici sportivi. Preocuparea pentru o cît mai largă răspîndire in masă a unor probleme deosebit de importante pentru dezvoltarea sportivilor a reieşit şi din faptul că au fost organizate un număr însemnat de conferinţe, la acestea participînd majoritatea sportivilor asociaţiei. O grijă deosebită a fost arătată sportivilor bolnavi, care au fost vizitaţi de medicii sportivi, fie acasă, fie în spitalele unde se aflau internaţi. De asemenea, s-a muncit pe linia controlului sanitar la toate celelalte baze sportive, care aparţin de asociaţia Locomotiva, făcînduse propuneri pentru îmbunătăţirea condiţiilor sanitare, propuneri care au fost rezolvate de către asociaţie. In acelaşi timp ori de cîte ori a fost nevoie a fost asigurat şi un control, îmbinat cu muncă de asistenţă medicală, în diferite tabere de pregătire. La baza activităţii medicilor care deservesc cabinetul a stat şi grija unei minuţioase examinări medicale înaintea manifestaţiilor de mase, neadmiţindu-se drumul spre stadion fără a se trece mai tatii în cabinetul medical. Şi, într-adevăr, pe baza observaţiilor şi examinărilor medicale făcute, o serie de tovarăşi au fost găsiţi inapţi pentru efort fizic. Acestora li s-a explicat că la primul rrad, ea vor trebui să-şi îngrijească sănătatea. In acelaşi timp, conducerea consiliilor colectivelor sportive a fost sezisată pentru ca tovarăşii în cauză să fie absolviţi de eforturi fizice şi să nu fie solicitaţi să participe la diferite competiţii sportive. Pe baza rezultatelor medicale obţinute în funcţie de caracteristicile sportivilor consultaţi, medicii i-au îndrumat pe aceştia la practicarea diferitelor sporturi, pentru care aveau însuşiri evidente. Rezultatele obţinute de medicii care lucrează la cabinetul de medicină sportivă Giuleşti se datoresc şi colaborării cu antrenorii, în procesul de antrenamet. La cabinet se precizează diagnostice de supraantrenamant, se depistează fenomenele de oboseală, se individualizează antrenemantul, se stabilesc principiile efortuluide intensitate maximă, se pun avizele medicale peratru aptitudinile sportivilor începători, se disgnostichează diferitele afecţiuni sau traumatisme, se aplică tratamente. Desigur că ar putea fi încă multe de spus despre activitatea acestui cabinet de medicină sportivă. Sunt, de pildă şi unele lipsuri şi ele trebuie înlăturate. Dacă, în mare măsură, s-a reuşit să se asigure o asistenţă medicală organizată la cabinet, nu în aceeaşi proporţie s-a reuşit a se asigura un control mai exigent al sportivilor trimişi de colectivele sportive să facă vizita medicală pentru diferite competiţii sportive şi aceasta, din cauză că în cabinet nu există încă aparatura completă. De pildă, lipsa unui aparat Roentgen, a aparatelor de raze ultrascurte şi ultraviolete, care ar uşura munca de depistare a diferitelor boli, pe de o parte, şi pe aceea de tratament, pe de altă parte. Deşi bună, metoda prezentării în faţa sportivilor a diferitelor conferinţe a suferit din cauză că temele au fost tratate prea general, fără a se arăta concret cum s-au petrecut şi au evoluat diferitele cazuri din cadrul colectivelor deservite de cabinetul de medicină sportivă şi cum ar fi putut evita sportivii fiecare îmbolnăvire sau accident în parte. Deşi obiectul acestor conferinţe era destul de interesant şi ar fi putut fi folositor oricărui sportiv, din cauza modului prea general în care au fost expuse conferinţele, ele nu au fost urmărite cu atenţia cuvenită de sportivi. O serie de lipsuri decurg şi din slaba înţelegere de care dau dovadă unele consilii ale colectivelor sportive, în care colaborarea între antrenori, instructori sportivi și medici nu este pe deplin sudată. Consiliile sportive ale acestor colective desconsideră munca pe mariml medical sportiv sau o neglijează, uitînd că aportul acesteia este de o importanţă capitală în pregătirea ştiinţifică a sportivului de tip nou. Activitatea cabinetului de medicină sportivă Giuleşti, ar fi putut fi şi mai bună, dacă ea ar fi adras în muncă un larg activ obştesc format din medici care să ajute la rezolvarea diferitelor probleme. Astfel, s-ar fi putut veni şi cu propunerea înfiinţării unui „centru de corectare a deficienţelor fizice“ necesar sportivilor şi salariaţilor C.F.R. Rezolvând problema activului obştesc, cît şi celelalte probleme, centrul de medicină sportivă Giuleşti poate păşi mai denart" printre cabinetele medicale fruntașe. A CATAROS Din activitatea unui cabnet medico - sportiv SPORTUL POPULAR 2-a Nr. 2563 ! Să desfăşurăm o largă propagandă şi agitaţie in jurul alegerilor organelor sportive sindicale Alegerile organelor sportive sindicale, expresie vie a aplicării principiilor democraţiei muncitoreşti în cadrul organizaţiilor sportive, au menirea de a contribui la întărirea organizatorică a colectivelor sportive, la îmbunătăţirea muncii sportive din întreprinderi şi instituţii şi la aducerea în fruntea organizaţiilor sportive a celor mai pricepuţi tovarăşi capabili să îndrume activitatea sportivă spre noi succese. Instrucţiunile Consiliului Central al Sindicatelor prevăd desfășurarea alegerilor organelor sportive sindicale în două etape: în prima etapă intre 5 februarie și 5 martie, vor fi alese comitetele sau responsabilii cercurilor sportive iar între 5 martie și 5 aprilie 1955 vor fi organizate adunările generale pentru alegerea consiliilor colectivelor sportive. In această perioadă principalele preocupări ale consiliilor colectivelor sportive trebuie să fie întocmirea dărilor de seamă şi munca de propagandă şi agitaţie în jurul alegerilor pe cercuri şi colective sportive. In privinţa întocmirii dărilor de seamă s-a mai discutat în coloanele ziarului nostru. Rămîne deci să vedem caresînt mijloacele şi obiectivele muncii de propagandă şi agitaţie în această periodaă. Acţiunea de propagandă şi agitaţie la jurul alegerilor organelor sportive sindicale are un dublu scop. Pe de o parte, ea trebuie să asigure un cadru sărbătoresc întregii acţiuni de pregătire a alegerilor, precum şi adunările generale pe cercuri ,secţii şi colective. Pe de altă parte, ea are importantul rol de a aduce la cunoştinţa maselor principalele probleme ale activităţii sportive, de a pregăti terenul pentru ridicarea adunărilor generale de alegeri la un înalt nivel, de a provoca discuţii în jurul realizărilor şi lipsurilor din munca sportivă şi, în general, de a trezi interesul maselor largi de salariaţi asupra alegerilor organelor sportive sindicale. Dacă acestea stat scopurile principale ale muncii de propagandă şi agitaţie în perioada pregătitoare a alegerilor, să vedem, în cîteva cuvinte, care ar fi principalele mijloace pentru îndeplinirea acestor scopuri. Experienţa trecutelor alegeri ale organelor sportive sindicale ne arată importanţa folosirii celor mai vii mijloace de propagandă şi agitaţie în deplina reuşită a acestei acţiuni. In colectivele sportive ca Metalul Reşiţa, Locomotiva Griviţa Roşie, Constructorul Petroşani, Ramura roşie U.T.A. Arad etc., felul în care s-a dus munca de popularizare a alegerilor constituie preţioase învăţăminte. Desigur, agitaţia vizuală, aşa cum este ea făcută în cele mai multe colective sportive, folosirea largă a lozincilor mobilizatoare, a afişelor ca şi pavoazarea cluburilor, colţurilor roşii şi a sălilor sportive — este deosebit de importantă, mai ales în sensul atingerii primului scop al acţiunii: asigurarea unui cadru sărbătoresc de desfăşurare a alegerilor. Este însă o mare greşeală să se rezume întreaga acţiune de propagandă şi agitaţie la folosirea acestor mijloace agitatorice cum s-a întîmplat în multe colective sportive, cu ocazia trecutelor alegeri. Modul de desfăşurare a alegerilor, regulamentul de organizare şi funcţionare a colectivului sportiv, realizările şi lipsurile consiliului colectivului şi ale comitetelor de cercuri şi secţii, stat probleme ce treime cunoscute şi frământate de întreaga masă de salariaţi. Şi tot astfel, conţinutul dării de seamă, ca şi felul în care au muncit membrii aleşi ai conducerii colectivelor sportive. In general, trebuie dusă o intensă acţiune de lămurire a maselor de salariaţi asupra problemelor vieţii sportive din întreprindere şi asupra importanţei alegerii celor mai bune, mai cinstite şi mai pricepute cadre în conducerea treburilor sportive. Toate aceste probleme de propagandă cer mijloace adecvate. Este vorba, în primul rînd, de gazetele de perete, de staţiile de radioamplificare şi de gazetele de uzină, care vor ilustra în această perioadă cele mai edificatoare aspecte ale muncii sportive, vor populariza activiştii sportivi care au îndreptăţit încrederea celor ce i-au ales, criticînd pe cei care n-au răspuns prin fapte acestei încrederi. In general, accentul trebuie pus pe forma vie, atrăgătoare şi concretă, a mijloacelor agitatorice şi propagandistice folosite iar în această acţiune, comitetele de întreprindere pot da cel mai preţios sprijin, incluzând în sarcinile echipelor culturale obiectivele principale ale muncii de propagandă şi agitaţie în vederea alegerilor. Cel mai preţios sprijin îl pot da brigăzile cultural-artistice, care, în cadrul scenetelor, scheciurilor şi monologărilor satirice pe care le prezintă, pot critica diferitele aspecte negative din munca sportivă. Alături de toate aceste metode, vitrinele cu trofeele colectivului sportiv, graficele înfăţişind creşterea mişcării sportive din unitatea de muncă respectivă şi standurile de cărţi sportive stat preţioase mijloace de trezire a interesului maselor faţă de problemele sportive. Inţelegînd importanţa muncii de propagandă şi agitaţie în reuşita deplină a alegerilor organelor sportive sindicale, trebuie să întrebuinţăm cât folos perioada de pregătire a alegerilor, să folosim toate mijloacele pentru a populariza în masele largi de salariaţi problemele activităţii sportive.