Sportul Popular, februarie 1955 (Anul 10, nr. 2563-2574)

1955-02-01 / nr. 2563

Sculptorul G. Pleşa redă în operele sale frumuseţea sportului Sportul numără mulţi spectatori pasionaţi în rîndul artiştilor din Cluj. Nu odată îi puteţi întîlni la un meci de fotbal, la o dispută de baschet, la o întîlnire de scrimă. Ei nu se mulţumesc, însă, cu rolul de spectatori, mulţi fac sport, iar dacă sunt scriitori sau artişti plas­tici ţi redau în operele lor. Sculptorul Carol Pleşa este unul dintre oamenii de artă din Cluj, ca­re s-a consacrat în ultima vreme lucrărilor cu subiecte inspirate din bogata activitate sportivă a tinere­tului patriei noastre. Intrînd în micul său atelier din str. Bethlem ai să vezi aproape numai sculpturi cu temă sportivă. Intr-un colţ doi boxeri angajaţi în luptă, ceva mai încolo doi luptători care-şi dispută întîietatea, apoi un aruncător de disc, un alergător, un trăgător cu spada, un fotbalist, doi jucători de volei, luptînd pentru minge ,în a­­propierea plasei, un gimnast exe­­cutînd un exerciţiu. Ultima lucrare a sculptorului Carol Pleşa este un bust al schiorului Gh. Cristolovea­nu, campion al ţării la slalom uriaş şi coborîre pe 1954. Majoritatea acestor lucrări vor împodobi, peste puţin timp, noua sală de gimnastică a uzinelor Ianos Herbak. Strădania sculptorului de a reda în opere de artă frumuseţile sportului va fi admirată de toţi sportivii şi iubitorii de sport care vor veni în această sală. (de la subredacţia noastră din Cluj) Bustul campionului de schi al R.P.R., Gh. Cristoloveanu, lucrat de C. Pleşa --------------------­„Mezinul” echipei Mulţi din Sibiu îl cunosc pe tînărul Mihai Albu, deşi el nu are decit 16 ani. Pe terenul de volei, pe pîrtia de schi, la bazinul de nataţie şi la jocurile de baschet, Albu s-a făcut întotdeauna remar­cat. O contribuţie însemnată în în­drumarea tînărului sportiv a avu­t-o atît colectivul sportiv Con­structorul Sibiu din care face parte, cît şi antrenorul de stat Si­gismund Ferenczi. După cîştigarea­ campionatului orăşenesc, ech­ipa Constructorul a început pregătirile pentru jocurile din faza de regiune. Mihai Albu a fost introdus în lot şi pregătit cu atenţie pentru a putea face faţă grelei competiţii. In lot, Albu a continuat să-şi dezvolte calităţile tehnice, devenind un element din ce în ce mai preţios pentru echi­pă. La jocurile disputate de Con­structorul Sibiu, în compania echi­pelor bucureştene Locomotiva P.T.T. şi Ştiinţa I.C.F. mai mulţi antrenori au remarcat şi ei pe tînărul baschetbalist, socotirrdu-1 un element de mare viitor. Intr-a­­­devar, tînărul sibian are precizie la coş, viteză şi şi-a însuşit multe noţiuni de tehnică şi tactică, ne­cunoscute chiar de baschetbalişti mai vîrstnici ca el. După un an de activitate, echipa de baschet Constructorul Sibiu a promovat în categoria A. Ea pose­dă un lot format din elemente ti­nere, fără nume consacrate. Dar, aceşti tineri luptă cu multă însu­fleţire şi credem că şi în anul vii­tor ei vor apăra cu toată hotărîrea culorile colectivului din care fac parte. Alături de ceilalţi echipieri, Mihai Albu, „mezinul echipei“, are toate posibilităţile să recolteze noi şi frumoase succese pe terenul de baschet. M. VLADOIANU (de la subredacţia noastră din S­iiu) ----------- Campionatul republican de scrimă categoria B In cadrul etapei a doua a cam­pionatului republican de scrimă pe echipe — categoria B — s-a­u înre­gistrat duminică următoarele rezul­tate: Flacăra Ploeşti-Constructorul Tg. Mureş 8-8 la floretă bărbaţi, 7-9 la sabie şi 12-4 la floretă fete; Flam­ura roşie Sibiu-Rezer­­vele de muncă Arad 16-0 (floretă fete), 13-3 (floretă bărbaţi) şi 10-6 (sabie); Progresul Tg. Mu­­reş-Progresul Oradea 11-5 (floretă bărbaţi), 11-5 (floretă fete) şi 12-4 (sabie). Cea mai echilibrată întîlnire şi ca atare cea mai disputată a avut loc la Ploeşti între Flacăra şi Constructorul. Cu excepţia meciu­lui de floretă fete, în care Flacăra şi-a impus superioritatea, cîştigînd detaşat cu 12-4, calelalte două me­ciuri au oferit o luptă strînsă, scorul alternînd în decursul luptei. De altfel meciul de floretă bărbaţi nu a avut până la urmă un cîşti­­gător, rezultatul de egalitate ilus­­trînd valoarea apropiată a celor două echipe. Dar elementul princi­pal al acestei întîlniri a fost pre­zenţa pe planşă a trăgătorilor ti­neri. Cu excepţia trăgătorilor Paip şi Petrovici de la Flacăra, toţi ceilalţi au fost juniori. In mo­d deosebit s-au remarcat: Horvath (Constructorul Tg. Mureş) şi Iso­­pescu (Flacăra Ploeşti). La Tg. Mureş, cunoscuta rivali­tate dintre cele două echipe Pro­gresul (Tg. Mureş şi Oradea) s-a rezolvat de această dată în favoa­rea Progresului I.M.F. Tg. Mureş, în toate cele trei meciuri. Cei mai buni trăgători ai învingătorilor au fost: Gazdovics I şi Dieneş (flo­retă bărbaţi), Szentkirally (floretă fete) şi Nagy şi Péterfi (sabie). Pentru arădeni, cele mai bune re­zultate le-au obţinut: László (flo­retă bărbaţi), Setean (floretă fete) şi Gyurefalvy (sabie). Organizarea întîlnirii a lăsat mult de dorit, mai cu seamă în privinţa arbitrajului. In lipsa ar­bitrului principal delegat, care nu s-a prezentat (Ladislau Orban- Gluj), au condus pe rind asaltu­rile arbitri din cadrul echipelor participante, aceștia judecind însă subiectiv. F­ILATELIE înfăţişăm cititorilor noştri fila­te­list­ timbre ce ilustrează hocheiul pe gheaţă. Această disciplină sportivă a fost ilustrată­ pe cîte un timbru în U.R.S.S. (1949), R. Cehoslovacă (1952) şi R. P. Polonă (1954). Valoarea de 20 lei din emisiunea ocazionată de cea de a IX-a ediţie a Jocurilor Mondiale Universitare de iarnă de la Poiana Stalin din 1951 — apărută în ţara noastră, înfăţi­­şează de asemenea hocheiul pe gheaţă. D­UPĂ TURUI­ EGIPTULUI A doua ediţie a Turului ciclist al Egiptului a depăşit caracterul de cursă oarecum „exotică“, pe ca­re l-a avut anul trecut această competiţie. Lupta sportivă, deose­bit de îndîrjită, determinată­­de prezenţa la start a numeroase echi­pe redutabile — ca şi mediile ora­re surprinzătoare — au atras a­­tenţia întregii lumi sportive şi, mai ales, a specialiştilor. Astfel, cercurile cicliste din dife­rite ţări comentează pe larg excep­ţionalele medii orare realizate în numeroase etape. însuşi preşe­dintele Uniunii Internaţionale de Ciclism, Achille Joinard (Fran­ţa) — care s-a deplasat special în Egipt pentru a urmări ultimele e­­tape — a rămas impresionat. In­tr-o declaraţie făcută într-un cerc de gazetari, Achille Joinard a re­cunoscut că primii zece clasaţi in acest Tur, posedă o clasă superi­oară multor ciclişti profesionişti, obişnuiţi ai tururilor Franţei şi I­­taliei, şi că mediile orare înre­gistrate pe şoselele egiptene con­stituie un mare progres în ciclis­mul rutier. El a remarcat în deo­sebi pe bulgarul Koţev, pe Con­stantin Dumitrescu şi pe libianul Singhaita. Iată acum o serie de date şi ci­fre comparative, cu privire la cele două ediţii ale probei. Anul trecut belgianul Van Me­­enen a îmbrăcat tricoul galben după prima etapă (pe care o cîştigase) şi l-a purtat pînă la sf­ir­şi­tul pro­bei în care a totalizat un număr de 5 victorii în etape. Anul acesta belgianul Schaepens, cîștigînd prima etapă, a îmbrăcat tricoul galben, pe care l-a cedat apoi lui Muradian­­(Liban), după termina­rea celei de a treia etape. Acesta, la rîndu-i, a cedat tricoul la ca­pătul etapei a 5-a lui C. Dumi­trescu. Reprezentantul nostru l-a purtat pînă în etapa 8-a, cînd bul­garul Koţev a preluat conducerea în clasamentul general individual. Koţev a deţinut tricoul galben do­uă etape. După etapa a 10-a da­nezul Andersen trecuse în fruntea clasamentului, joc pe care l-a pă­strat pînă la Cairo, punctul ter­minus al competiţiei. Anul trecut, traseul a măsurat 1.569 de km. parcurși în 44 h. 58’36”, media orară. 34,850 km. Anul acesta cei 1.722 km. ai pro­bei au fost parcurși în 47 h. 18’57”, media orară fiind 36,700 km. In 1954, cea mai mare medie orară a fost de 42,600 km., în e­­tapa IX-a, Port-Said-Ismailia. 77 de km., iar anul acesta 45.402 km., în etapa 7-a, El Ghizel-Suez, pe o distanţă aproape dublă (140 de km.). In 1954, de la Luxor la El Ghi­­zeh, porţiune cu şosele fără asfalt, cei 697 km., au fost parcurşi in 20 h. 50’16”, media orară 33,420 km. In 1955, de la Luxor la El Ghizeh, însă pe 726 de km., s-a realizat timpul de 21 h. 34’51”, media orară 33,600 km. De la El Ghizeh la Tanta, pe şosele asfal­tate, cei 528 km. au fost parcurşi in 1954 şi 14 Îl 25T0’, meata o­­rară 36,600 km. Anul acesta, pe aceeaşi porţiune asfaltată 592 km., au fost acoperiţi în 14 h. 31T0”, media orară 40,776 km. In ultime­­le două etape, anul trecut de la Tanta la Cairo (344 km.), au fost parcurşi în 9 h. 43T0”, meda o­­rară 35,400 km. Anul acesta, de­­la Tanta la Cairo, însă pe 404 km., s-a obţinut timpul de 10 h. 53’28", media orară 37,116 km. In ultima etapă, anul trecut, cei 219 km., care despart Alexandria de Cairo, au fost străbătuţi în 5 h 40'02”, media orară 38,600 km., iar anul acesta, pe aceeaşi distan­ţă de 219 km. s-a realizat media orară de 41,520 km (timp: 5 h. 16*21 ”). Kilometrajul dintre diferite puncte de traseu, amintite mai sus în cele două ediţii, diferă­­tv trucît, de data aceasta, au fost Eh cute unele ocoluri. Reiese, deci, clar că a doua ediţie a turului ciclist al Egiptului s-a si tuat la un nivel tehnic deosebit —­ depăşind uneori cele mai bune re* zultate obţinute pînă acum m­ rile întreceri cicliste internaţion®* le. Ţinînd seama de toate acestea se poate­ afirma cu deplină satis­­facţie că reprezentativa noastră, una din animatoarele permanente ale cursei, a avut o comportare valoroasă, aducînd o contribuţie importantă la afirmarea cicrismu­­lui nostru dincolo de hotare. I. EMILIAN Un bun prilej de a cunoaşte sportul maghiar Rinduri despre expoziţia „Sportul in R. P. Ungară Puskás... Tumpek... Csermák... Ci­ne n-a întîlnit în ziare, cine n-a auzit la radio aceste nume care sînt mîndria sportului maghiar şi care au făcut de nenumărate ori ocolul lumii ? Pe aceşti trei spor­tivi de frunte ai R.P. Ungare, ca şi pe mulţi alţii care au adus pa­triei lor medalii de campioni olim­pici, titluri de campioni mondiali sau recorduri mondiale îi puteţi ve­dea la expoziţia „Sportul în R.P. Ungară“. Expoziţia, recent deschi­să sub auspiciile Institutului Ro­mân pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea, în sala din Bd. Ma­­gheru, dă vizitatorului ocazia ca, prin fotografii şi grafice sugestive, să cunoască o bună parte din rea­lizările mişcării sportive din ţara vecină şi prietenă. Iată, în primul rind, cîteva as­pecte din activitatea de masă în colectivele sportive din fabrici, uzi­ne, cooperative, şcoli şi de la sate, acolo unde cresc generaţiile de sportivi care vin să împrospăteze mereu rîndurile campionilor şi să înalţe tot mai sus prestigiul spor­tului maghiar. Cum te-ar mai putea mira faptul că R.P. Ungara are scrimeri neîntrecuţi, cînd vezi cîtă sîrguinţă depun muncitoarele de la uzina Ganz în antrenamentul de floretă ? Cum te-ar putea mira strălucitele performanţe ale îno­tătorilor cînd vezi bazinele pline de copii ? Şi nici clasa înaltă a fot­balului maghiar n-o să mai pară de neînţeles cînd vezi că pregăti­rile fotbaliştilor încep de timpuriu — din anii copilăriei — şi că tu­caton ca Puskaş vin în mijlocul ce­lor care îi vor înlocui, ca să le îm- I părtăşească din vasta lor expe­rienţă. Imaginile din activitatea Institu­tului de Cultură Fizică redau nu numai bunele condiţii în care se studiază aici, dar şi preocuparea de a asigura o temeinică bază ştiinţifică pregătirii viitorilor tehni­cieni ai sportului maghiar. Cea mai mare parte a expoziţiei este consacrată sportului de per­formanţă. Pot fi văzute, de exem­plu, aspecte de la campionatele mondiale de pentatlon modern (una din fotografii înfăţişează echipa­­ ţării noastre), fotografii care înfă­ţişează pe Csermák executînd aruncarea care i-a adus titlul de campion olimpic la arun­carea ciocanului, pe László Papp, campion olimpic de box (în diferite împrejurări: pe ring și în mijlocul pionierilor), pe campionii (olimpici sau mondiali) de scrimă Pal Kovács, A. Gerevich, Sakovics, pe înotătorii Tumpek, Nyéki, Szőke, Gyen­gye, faze din meciurile de fot­­­al cu Anglia (la Londra și la Bu­dapesta), cu echipa U.R.S.S., Uru­­­guay, Iugoslavia, diferite baza sportive importante (marele Sta­­di­on Popular, bazinele de pe insula Margareta, ș. a ). Interesante sunt ch­m­ogramele de gimnastică, fotbal,­ atletism ca și graficele care, sub o­ formă atractivă, arată marea dez­voltare a sportului maghiar în anii puterii populare. Vitrinei, cu echi­pament sportiv, cu cărţi de sport­cupe şi mai ales macheta Stadionu­­lui Popular, atrag de asemenea ,­sa­tenţia vizitatorilor, care pleacă din această expoziţie cu o imagine a­­proape completă a stadiului actual al sportului maghiar. S. BONIFACIU » Un grup de vizitatori privind macheta Stadionului Popular din Budapesta. Din activitatea Comisiei Centrale de alpinism ALPINISM Biroul Comisiei Centrale de alpinism a luat în discuţie, în­­tr-o recentă şedinţă, raportul prezentat de subcomisia de ture şi competiţii, cu privire la cele mai bune performanţe al­pine realizate înn cursul anului 1954. Biroul a stabilit următoa­rea clasificare a turelor şi pre­mierelor : TURE DE IARNA Locul 1. — Traversarea mun­ţilor dintre Jiu şi Olt (gradul IV A) - echipa C.C.A. (Em. Criste­a-A. Irimia). Locul II. — Traversarea mun­ţilor Rodnei (gradul III B) — echipa Metalul­ Cluj (A. Bogo­­mery-C. Zelenka). PREMIERE DE VARA Locul I — Traseul Lespezi din Peretele Văii Albe-Bucegi (gradul V A neomologat) echi­pa C.C.A. (A. Irimia-V. Măciu­­că-L. Caracsony). — Fisura din Cheile Tătarului — Bucegi (gradul V A r­eomo­­logat) — echipa C.C.A.. (V. Măciucă-L. Caracsony). Locul II. — Traseul celor trei surplombe din Peretele Polican­­drului-Bucegi (gradul IV B) e­­chipa Voința (P. Fozokos-I. Io­­nescu-Gh. Enache). — Traseul Metalul — Cheile Bicazului (gradul IV B neo­mologat) echipa Metalul (Gh. Udrea-I. Chiciorea-D. Alexe). Locul III. — Fisura Jderilor — Piatra Craiului (gradul IV A neomologat), echipa Avîntul (Tr. Flucus-I. Teleanu). — Fisura din Hornul Coamei Bucegi (gradul IV A neomolo­gat) echipa Voința (1. lonescu- Gh. Enache). * — Traseul din Valea Iadului — Bucegi (gradul IV neomolo­­gat) echipa Progresul (1. Mi­­hai-E. Csallner). — Muchea nordvestică din Pietrele Doamnei-Rarău (gradul IV A neomologat) echipa C.C.A. (Em. Cristea—V. Măciucă). TURE DE VARA - BARBATI Locul I — Fisura Albastră (gradul V B neomologat) echi­pele C.C.A. (A. Irimia-I. Carac­sony) și Orașul Stalin Locul II — Traseul Eftimie Croitoru (gradul V B) echipele Voinţa (P. Fozokoş-A. Kerekeş), Metalul (I. Chiciorea-Gh. U­­drea) şi FI. roşie (I. Boitoru- Florin Stan). TURE DE VARA — FEMEI Locul I — Surplomba din Pe­retele Gălbinelelor (gradul IV A) echipele Ştiinţa (V. Stoica- L. Mihailovici), Ştiinţa (M. Ertl-N. Vasiliu). — Traseul Furcilor din Perete­le Gălbinelelor (gradul IV A)— echipele Ştiinţa (V. Stoica — V. Drăguş), FI. roşie (M. Picu- S. Roth), Ştiinţa (M. Ertl — O. Bădină­)­. Locul II — Creasta Văii Albe — traseu Coman (gradul II B) — echipa Ştiinţa (V. Stoica- O. Bădină-N. Vasiliu). O C00900000000000C CCOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOOO 3<

Next