Sportul Popular, iunie 1955 (Anul 10, nr. 2627-2646)
1955-06-02 / nr. 2627
uin tratat al păcii şi EPUTAŢII Marii Adunări Naţionale a Republicii Populare Romine, reprezentanţi ai poporului nostru, au votat în unanimitate legea pentru ratificarea Tratatului de prietenie. Colaborare şi asistenţă mutuală dintre cele opt state participante la Conferinţa de la Varşovia. Acest vot exprimă voinţa poporului nostru de a contribui la apărarea păcii lumii, de a-şi păzi martie cuceriri şi victorii obţinute în sânii regimului de democraţie populară. Expunerea făcută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra Tratatului şi asupra conferinţei de la Varşovia, a relevat marea însemnătate internaţională a acestui Tratat, importanţa sa pentru poporul nostru. Evoluţia evenimentelor internaţionale a făcut necesară încheierea acestui Tratat. Ratificarea acordurilor de la Paris de către ţările vesteuropene — acorduri care duc la reînvierea militarismului german — constituie un pericol pentru statele iubitoare de pace. In faţa acestei situaţii, popoarele ţărilor europene din lagărul socialist, popoare care îşi construiesc în pace şi linişte, prin muncă rodnică, un trai tot mai fericit, au încheiat Tratatul de la Varşovia care prevede măsurile necesare pentru garantarea securităţii lor şi pentru a bara drumul agresorului în Europa, încheiat în conformitate cu principiile Chartei Organizaţiei Naţiunilor Unite, avind un caracter profund paşnic şi defensiv, acest Tratat erte expresia politicii de pace a celor opt state semnatare, a năzuinţei lor de a crea un sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe participarea tuturor statelor europene. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de la Varşovia, spre deosebire de tratatele care se încheie între statele capitaliste, este un Tratat încheiat între state libere cu respectarea principiului suveranităţii şi independenţei naţionale, de la egal la egal,între state care doresc în mod sincer şi dezinteresat să se ajute unul pe altul, să contribuie la asigurarea păcii lumii. Oamenii muncii din patria noastră au primit cu nespusă bucurie vestea semnării Tratatului de la Varşovia. Ne simţim mîndri de faptul că ţara noastră se numără printre cele opt state semnatare ale acestui Tratest. De-a lungul veacurilor, poporul român a luptat, cu nenumărate jertfe şi suferinie, pentru a-şi cuceri libertatea. Abia după 23 August 1944 poporul român a cunoscut cu adevărat libertatea, o viaţă nouă şi minunată în care munca paşnică şi constructivă ocupă cel mai important loc. Astăzi, libertatea, viaţa terikîtă a pooporului nostru sunt ameninţate de uneltirile imperialiştilor, menite să ducă la reînvierea maşinii de război a militarismului german, de pe urma căruia poporul nostim a avut edit die suferit. Politica externă a statului nostru urmăreşte prevenirea acestui pericol, încheierea Tratatul securităţii popoarelor lui de la Varşovia constituie o stavilă de netrecut în calea aventurilor războinice, o chezăşie a întăririi securităţii ţărilor din lagărul socialismului. Iată de ce, deputaţii care au luat cuvîntul în Marea Adunare Naţională, cu prilejul ratificării Tratatului de la Varşovia, şi-au exprimat, în numele milioanelor de oameni ai muncii pe care-i reprezintă, aprobarea pe care întregul nostru popor o dă Tratatului de la Varşovia, politicii de pace ce stă la baza acestui însemnat document istoric. Niciodată, în decursul frămîntatei sale istorii, ţara noastră n-a dispus de o garanţie atît de puternică a securităţii sale, a independenţei şi suveranităţii sale de stat.împreună cu sute de mii de oameni cinstiţi din lumea întreagă, oamenii muncii din patria noastră cred in posibilitatea rezolvării paşnice pe calea tratativelor a tuturor problemelor internaţionale litigioase. Istoria zilelor noastre a dovedit că politica de pe poziţii de forţă este sortită eşecului, a dovedit cît de absurde sînt pretenţiile imperialiştilor de a se amesteca în problemele interne ale altor ţări. Cercurile imperialiste continuă usă să încerce a interveni în treburile interne ale altor state. Dovadă, pretenţia absurdă de a se pune în discuţia conferinţei şefilor de guverne ale celor patru mari puteri problema restabilirii vechilor regimuri in ţările de democraţie populară. Poporul nostru aminteşte duşmanilor săi că istoria nu poate fi oprită din mersul ei, că popoarele din lagărul păcii dispun de forţa necesară pentru a-şi apăra marile lor cuceriri. In ceea ce priveşte chestiunea regimului de stat tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat: „Chestiunea regimului de stat al Romîniei a fost hotărîtă odată pentru totdeauna de poporul român, conform voinţei şi intereselor sale şi nici un fel de putere străină nu are căderea s-o pună în discuţie“. Portanul nostru a primit cu bucurie vestea semnării Tratatului şi a ratificării acestuia de către Marea Adunare Naţională. Acest Tratat este o chezăşie a întăririi securităţii ţării noastre,a tuturor ţărilor din lagărul păcii, chezăşia unor noi succese pe drumul construirii socialismului, a vieţii noi Şi fericite. Alături de întreg poporul româ, sportivii ţării noastre salută cu entuziasm ratificarea Tratatului de la Varşovia de către Marea Adunare Naţională a R.P.R. Sportivii, alături de întregul popor, vor întări semnătura depusă pe Tratat de caăre delegaţia guvernameit fială a statului român la conferinţa de la Varşovia, muncind cu mai mult spor, contribuind mai mult la înflorirea patriei, la apărarea păcii. Sportivii noştri iubesc pacea, contribuie prin activitatea lor sportivă la apărarea, ei. Ei sunt, însă, gata să-şi apere patria, să apere minunatele drepturi şi libertăţi cucerite de poporul nostru de oameni harnici şi muncitori în anii regimului de democraţie populară. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-Va ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURă FIZICă Şl SPORT De PE LÎNfră CONSIUUL DE MINIŞTRI Şl aL CONSILIULUI CENTRAL Al SINDICATROR DIN R. P. R. ANUL XI Nr. 2627 * Joi 2 iunie 1955★ Noi recorduri ale înotătorilor sovietici In cazruul dscrlirii de la Baku, în cadrul îfrecerilor republicane de înot, a evaluat în afară de concurs tînărul sportiv dim Moscova, Vladimir Stirujanov (Rezervele de Muncă). La 28 mai el a făcut o tentativă de record în cursa de 200 m. flutiune. Tentativa a fost încununata de succes, Vladimir Strujamov pare ungirad distanţa în 2:27,4, performanţă care constituie timul ddin cele mai bune realitate mondiali din istoria probei. Vechiul recard uonal era de 2:30,2 şi-l aparţinea tot lui V. Strujamov. A doua zi timorul înotător a luat startul în proba combinată 4 x 100 m. J’arcuirgînid cele 8 lungimi de bazin în 5:09,5, V/ Strujanov a ameliorat cu 5,9 sec. propriul său record mondial. 1 1 In întrecerea feminină pe 200 m. fluture, Zoia Ermakova a realizat 2:56,7, stabilind unnou record unionail cu un rezultat de valoare mondială. 4 pagini 25 bani ~ , In numărul de azi t I • Pe marginea articolului „Insiată cu înălţimea" (pag. 2-a) 'j • Concursurile Sportive ale Tineretului (pag. 2-a) j • După întrecerile de călărie de la Sibiu (!) (pag. 3-a) ;j • Declaraţii după meciul de la Lodz (pag- 3-a) i • Campionatele europene de box (pag. l-a) ;j • Inttlnirile internaționale ale sportivilor noştri (pag. 4-a) J • Carnet atletic (pag. 4-a) •_ ___________________.| Competiţia ciclistă „Cursa prieteniei româno-bulgare“ Bucureşti — Sofia Miine începe o noua competiţie sportivă care se desfăşoară sub semnul luptei pentru pace şi al prietenei intre popoare. Este vorba de importanta întrecere ciclistă „Cursa prieteniei rommobulgare”, BUCUREŞTI — SOFIA, organizată de ziarele INFORMAŢIA BUCUREŞTIULUI şi VECERNI NOVINI (Sofia), şi care se desfăşoară cu prilejul împlinirii unui an de la inaugurarea podului de peste Dunăre, care leagă ţara noastră de ţara prietenă şi vecină R. P. Bulgaria. Prima etapă se desfăşoară vineri 3 iunie pe distanţa Bucureşti- Giurgiu-Ruse-Gaibrovo (210 km.). Etapa următoare (sâmbătă 4 iunie), numără 165 km. şi leagă Gabrovo de Plovdiv, şoseaua străbătând renumita vale a Trandafirilor. Este o etapa deosebit de dificilă din cauza durităţii trustului şi a lungului urcuş (18 km.) in senpeume al trecătorii Şipca. A treia etapă — şi ultima — (duminică 5 iunie), Plovdiv- Sofia, 156 km. Delegaţia bulgară — condusă de Totiu BELCEFF, redactor şef al ziarului „Vecerni Novini“ — a sosit în ţară in cursul zilei de marţi. Cicliştii bulgari au parcurs rupa Giurgiu — Bucureşti pe biciclete, fiind întîmpinaţi pe traseu de numeroase plutoane de ciclişti români. Direotul bulgar fac parte: maeştrii sportului Moo DIMOV, Ilia KRISTEV, Dimiter BOBCEV, Ianko OGNENSCHI, precum şi alergători valoroşi: Kiril ILIEV, Luben GHEORGHIEV, Tvetan BASEV, Vasil ASENOV, Alexander GORNACOV, Peter DIMITROV, Costa GHEORGHIEV, Liubslav VENCOV, Vasil RADEV, Peter STOICEFF, Hristo LALEV, Ivan VENCOV. Lotul bulgar este condus de antrenorul de Stat Alexander BITCEFF ci antrenorii Nedau RACEV și Eniul MOLDOVANSCHI. Lotul nostru îl alcătuiesc: Comstantin DUMITRESCU, Ion IONIŢA Gabriel MOICEANU, Nicolae MAXIM, Constantin ISTRATEI Ştefan SEBE, Gheorghe ŞERBAN, Ion HORA, Dobre GLO* DEA, Ion CONSTANTINESCU, Rudolf SCHUSTER, Nicolae VASILESCU, Dumitru ŢUPA Petre, NUŢA şi Ştefan ŞTEFU Antrenor: Alexandru SOMEŞAN şi Dumitru PANTAZESCU. Iată ce ne-a declarat, în legăttură cu această competiţie, anteeonorul bulgar A. Bitceff: „Fără îndoială că această întrecere prietenească va prilejui o luptă sportivă deosebit de dirză. In lotul dos, ca şi in cel bulgar se află o serie de maeştri ai sportului, alăturite care tinerii ciclişti bulgari, debutanţi în probe internaţionale, ca şi tinerele dvs. elemente, vor avea prilejul unui schimb de experienţă deosebit de folositor pentru ambele formaţii”.. Plecarea festivă se va da mii-* ne la ora 9, din faţa ziarului „In-3 formaţia Bucureştiului“ (str. Brezoianu), iar startul efectiv de la km. 8 de pe şoseaua Bucureşti- Giurgiu. ★ ★ Portarul echipei selecţionate a asociaţiei Locomotiva, Dungu, plonjează in picioarele atacantului Emîşev (TDSA) şi reuşeşte să blocheze balonul. Fază din jocul TDSALocomotiva, disputat vinerea trecută pe stadionul Dinamo din Moscova şi ciştigâd cu 2-0 de fruntaşa campionatului de fotbal al Uniunii Sovietice. •k ★ * întrecerile cicliştilor sovietici . Timp de 9 zile o serie da cicliişti fruntaşi din U.R.S.S. au luat pante la o cursă ciclistă desfăşurată pe traseul Lemmigna'de Taffin - Lenongrad, măsurînd 1207 kilometri. De la prima etapă, ''conducerea în cursă a luat-o re- prezentare fiul asociaţiei „Kalev“ diin Tallin, L. Matveev. El a şi cîştigat cursa parcurgîind cei 1207 km. în 34 ore 35 min. 15 secunde. Pe locul doi s-a clasat ciclistul Vostrikov, iar pe locul trei H. Kocher. Pe echipe, victoria a revenit reprezentanţilor asociaţiei „Kalev“. ■ In R.S.S. Armeană a avut loc o cursă ciclistă de fond, măsurind 1500 km., pe distanţa Erevan-Tbilisi-Ereva,n. învingător a ieşit dinamovistul Sarkis Manukian care a deţinut tricoul roşu în toate ceile 12 etape. Eli a, parcurs 1500 km. şi 45 are 32 min. şi 3 secunde.