Sportul Popular, iunie 1955 (Anul 10, nr. 2627-2646)

1955-06-02 / nr. 2627

uin tratat al păcii şi EPUTAŢII Marii Adunări Na­ţionale a Republicii Populare Romine, reprezentanţi ai po­porului nostru, a­u votat în unani­mitate legea pentru ratificarea Tra­tatului de prietenie. Colaborare şi asistenţă mu­tuală dintre cel­e opt state participante la Conferinţa de la Varşovia. Acest vot exprimă voinţa poporu­lui nostru de a contribui la apă­rarea păcii lumii, de a-şi păzi martie cuceriri şi victorii obţinute în sânii regimului de democraţie populară. Expunerea făcută de tovarăşul Gheorghe Gheorghiu-Dej asupra Tratatului şi asupra conferinţei de la Varşovia, a relevat marea în­semnătate internaţională a acestui Tratat, importanţa sa pentru po­porul nostru. Evoluţia evenimente­lor internaţionale a făcut necesară încheierea acestui Tratat. Ratifi­carea acordurilor de la Paris de că­tre ţările vesteuropene — acorduri care duc la reînvierea militarismu­lui german — constituie un peri­col pentru statele iubitoare de pace. In faţa acestei situaţii, popoarele ţărilor europene din lagărul socia­list, popoare ca­re îşi con­struiesc în pace şi linişte, prin muncă rodnică, un trai tot mai fericit, au încheiat Tratatul de la Varşovia care prevede măsurile necesare pentru garantarea securităţii lor şi pentru a bara drumul agresoru­lui în Europa, încheiat în conformitate cu prin­cipiile Chartei Organizaţiei Naţiu­nilor Unite, avind un caracter pro­fund paşnic şi defensiv, acest Tratat er­te expresia politicii de pace a celor opt state semnatare, a năzuinţei lor de a crea un sistem de securitate colectivă în Europa, bazat pe participarea tuturor state­lor europene. Tratatul de prietenie, colaborare şi asistenţă mutuală de la Varşo­via, spre deosebire de tratatele care se încheie între statele capi­taliste, este un Tratat încheiat în­tre state libere cu respectarea prin­cipiului suveranităţii şi independen­ţei naţionale, de la egal la egal,în­tre state care doresc în mod sin­cer şi dezinteresat să se ajute u­­nul pe altul, să contribuie la asi­gurarea păcii lumii. Oamenii muncii din patria noas­tră au primit cu nespusă bucurie vestea semnării Tratatului de la Varşovia. Ne simţim mîn­­dri de faptul că ţara noas­tră se numără printre cele opt sta­te semnatare ale acestui Tratest. De-a lungul veacurilor, poporul ro­mân a luptat, cu nenumărate jertfe şi su­fer­inie, pentru a-şi cuceri libertatea. Abia după 23 August 1944 poporul român a cunoscut cu adevărat libertatea, o viaţă nouă şi minunată în care munca paş­nică şi constructivă ocupă cel mai important loc. Astăzi, libertatea, via­ţa terikîtă a po­oporului nostru sunt ameninţate de uneltirile impe­rialiştilor, menite să ducă la reîn­vierea maşinii de război a milita­rismului german, de pe urma că­ruia poporul­ nostim a a­vu­t edit die suferit. Politica externă a sta­tului nostru urmăreşte prevenirea acestui pericol, încheierea Tratatul securităţii popoarelor lui de la Varşovia constituie o sta­vilă de netrecut în calea aventu­­rilor războinice, o chezăşie a întă­ririi securităţii ţărilor din lagărul socialismului. Iată de ce, deputaţii care au luat cuvîntul în Marea A­­dunare Naţională, cu prilejul rati­ficării Tratatului de la Varşovia, şi-au exprimat, în numele milioa­nelor de oameni ai muncii pe care-i reprezintă, aprobarea pe care în­tregul nostru popor o dă Trata­tului de la Varşovia, politicii de pace ce stă la baza acestui însem­nat document istoric. Niciodată, în decursul frămînta­­tei sale istorii, ţara­ noastră n-a dispus de o garanţie atît de pu­ternică a securităţii sale, a inde­pendenţei şi suveranităţii sale de stat.împreună cu sute de mii de oa­meni cinstiţi din lumea întreagă, oamenii muncii din patria noastră cred in posibilitatea rezolvării paş­nice pe calea tratativelor a tuturor problemelor internaţionale litigioa­se. Istoria zilelor noastre a dovedit că politica de pe poziţii de forţă este sortită eşecului, a dovedit cît de absurde sînt pretenţiile imperia­liştilor de a se amesteca în pro­­blemele interne ale altor ţări. Cercurile imperialiste continuă usă să încerce a interveni în treburile interne ale altor state. Dovadă, pretenţia absurdă de a se pune în discuţia conferinţei şefilor de gu­verne ale celor patru mari puteri problema restabilirii vechilor regi­muri in ţările de democraţie popu­lară. Poporul nostru aminteşte duş­manilor săi că istoria nu poate fi oprită din mersul ei, că popoarele din lagărul păcii dispun de forţa necesară pentru a-şi apăra marile lor cuceriri. In ceea ce priveşte chestiunea regimul­ui de stat tova­răşul Gheorghe Gheorghiu-Dej a arătat: „Chestiunea regimului de stat al Romîniei a fost hotărîtă o­­dată pentru totdeauna de poporul român, conform voinţei şi intere­selor sale şi nici un fel de putere străină nu are căderea s-o pună în discuţie“. Portanul nostru a primit cu bucurie vestea semnării Tratatului şi a ratificării ac­estuia de către Marea Adunare Naţională. Acest Tratat este o chezăşie a întăririi securităţii ţării noastre,­­a tuturor ţărilor din lagărul păcii, chezăşia unor noi succese pe drumul con­struirii socialismului, a vieţii noi Şi fericite. Alături de întreg poporul rom­â, sportivii ţării noastre salută cu en­tuziasm ratificarea­ Tratatului de la Varşovia de către Mare­a Adunare Naţională a R.P.R. Sportivii, ală­turi de întregul popor, vor întări semnătura depusă pe Tratat de ca­ă­re delegaţia guvernameit fială a statului român la conferinţa de la Varşovia, muncind cu mai mult spor, contribuind mai mult la în­florirea patriei, la apărarea păcii. Sportivii noştri iubesc pacea, con­tribuie prin activitatea lor sportivă la apărarea, ei. Ei sunt, însă, gata să-şi apere patria, să apere minu­natele drepturi şi libertăţi cucerite de poporul nostru de oameni har­nici şi muncitori în anii regimului de democraţie populară.­­ PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-Va­­ ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURă FIZICă Şl SPORT De PE LÎNfră CONSIUUL DE MINIŞTRI Şl aL CONSILIULUI CENTRAL Al SINDICATROR DIN R. P. R. ANUL XI Nr. 2627 * Joi 2 iunie 1955★ Noi recorduri ale înotătorilor sovietici In cazruul d­­scrlirii de la Ba­ku, în cadrul îfr­ecerilor republi­cane de înot, a evaluat în afară de concurs tînărul sportiv dim Mos­cova, Vladimir Stirujanov (Rezer­vele de Muncă). La 28 mai el a făcut o tentativă de record în cursa de 200 m. flutiune. Tentativa a fost încununata de succes, Vla­dimir Strujamov pare ungirad dis­tanţa în 2:27,4, performanţă ca­re constituie tim­ul ddin cele mai bune realitate mondiali din istoria probei. Vechiul recard u­onal era d­e 2:30,2 şi-l aparţinea tot lui V. Strujamov. A doua zi timorul îno­tător a luat startul în proba com­binată 4 x 100 m. J’a­rcuirgînid cele 8 lungimi de bazin în 5:09,5, V/ Strujanov a ameliorat cu 5,9 sec. propriul său record mondial. 1­ 1 In întrecerea feminină pe 200 m. fluture, Zoia Ermakova a realizat 2:56,7, stabilind un­­nou record u­­n­ionail cu un rezultat de valoa­re mondială. 4 pagini 25 bani ~ , In numărul de azi t I • Pe marginea articolului „In­si­ată cu înălţimea" (pag. 2-a) 'j • Concursurile Sportive ale Tineretului (p­ag. 2-a) j • După întrecerile de călărie de la Sibiu (!) (pag. 3-a) ;j • Declaraţii după meciul de la Lodz (pag- 3-a) i­ • Campionatele europene de box (pag. l-a) ;j • Inttlnirile internaționale ale sp­ortivilor noştri (pag. 4-a) J • Carnet atletic (pag. 4-­a) •_ ___________________.| Competiţia ciclistă „Cursa prieteniei româno-bulgare“ Bucureşti — Sofia Miine începe o noua competiţie sportivă care se desfăşoară sub semnul luptei pentru pace şi al prietenei intre popoare. Este vor­ba de importanta întrecere ci­­clistă „Cursa prieteniei rom­mo­­bulgare”, BUCUREŞTI — SOFIA, organizată de ziarele INFORMA­ŢIA BUCUR­EŞTIULUI şi VE­­CERNI NOVINI (Sofia), şi care se desfăşoară cu prilejul împli­nirii unui an de la inaugurarea podului de peste Dunăre, care leagă ţara noastră de ţara prie­tenă şi vecină R. P. Bulgaria. Prima etapă se desfăşoară vi­neri 3 iunie pe distanţa Bucureşti- Giurgiu-Ruse-Gaibrovo (210 km.). Etapa următoare (sâmbătă 4 iu­nie), numără 165 km. şi leagă Ga­brovo de Plovdiv, şoseaua stră­bătând renumita vale a Trandafi­rilor. Este o etapa deosebit de dificilă din cauza durităţii tru­st­ul­ui şi a lungului urcuş (18 km.) in senpeum­e al trecătorii Şipca. A treia etapă — şi ultima — (duminică 5 iunie), Plovdiv- Sofia, 156 km. Delegaţia bulgară — condusă de Totiu BELCEFF, redactor şef al ziarului „Vecerni Novini“ — a sosit în ţară in cursul zilei de marţi. Cicliştii bulgari au parcurs rup­a Giurgiu — Bucureşti pe bi­ciclete, fiind întîmpinaţi pe traseu de numeroase plutoane de ciclişti români. Dir­eotul bulgar fac parte: maeştrii sportului M­­oo DIMOV, Ilia KRISTEV, Dimiter BOBCEV, Ianko OGNENSCHI, precum şi alergători valoroşi: Kiril ILIEV, Luben GHEORGHIEV, Tvetan BASEV, Vasil ASENOV, Alexan­der GORNACOV, Peter DIMI­TROV, Costa GHEORGHIEV, Liubslav VENCOV, Vasil RA­­DEV, Peter STOIC­EFF, Hristo LALEV, Ivan VENCOV. Lotul bulgar este condus de antrenoru­l de Stat Alexander BITCEFF ci antrenorii Nedau RACEV și Eniul MOLDOVANSCHI. Lotul nostru îl alcătuiesc: Com­­stantin DUMITRESCU, Ion IO­­­NIŢA Gabriel MOICEANU, Nico­­­lae MAXIM, Constantin ISTRATE­I Ştefan SEBE, Gheorghe ŞE­R­­BAN, Ion HORA, Dobre GLO­* DEA, Ion CONSTANTINESCU­, Rudolf SCHUSTER, Nicolae VA­­SILESCU, Dumitru ŢUPA Petre, NUŢA şi Ştefan ŞTEFU Antre­nor­: Alexandru SOMEŞAN şi Dumitru PANTAZESCU. Iată ce ne-a declarat, în legăt­­tură cu această competiţie, antee­o­norul bulgar A. Bitceff: „Fără în­doială că această întrecere prieten­­ească va prilejui o luptă sporti­­­vă deosebit de dirză. In lotul dos, ca şi in cel bulgar se află o se­rie de maeştri ai sportului, ală­t­­uri­­te care tinerii ciclişti bul­gari, debutanţi în probe interna­ţionale, ca şi tinerele dvs. ele­mente, vor avea prilejul unui schimb de experienţă deosebit de folositor pentru ambele formaţii”.. Plecarea festivă se va da mii-* ne la ora 9, din faţa ziarului „In-3 formaţia Bu­cureştiului“ (str. Brezo­­ianu), iar startul efectiv de la km. 8 de pe şoseaua Bucu­reşti- Giurgiu. ★­­ ★ Portarul echipei selecţionate a aso­ciaţiei Locomotiva, Dungu, plonjează in picioarele atacantu­lui Emîşev (TDSA) şi reuşeşte să blo­cheze balonul. Fază din jocul TDSA­­Locomotiva, dispu­tat vinerea trecută pe stadionul Dina­mo din Moscova şi ciştigâd cu 2-0 de fruntaşa campiona­tului de fotbal al Uniunii Sovietice. •k ★ * întrecerile cicliştilor sovietici . Timp de 9 zile o serie da cicliişti fruntaşi din U.R.S.S. au luat pante la o cursă ci­clistă des­făşurată pe traseul Lemm­igna'de Taffin - Lenong­rad, măsurînd 1207 kilometri. De la prima etapă, ''conducerea în cursă a luat-o re-­ pre­zentare fiul asociaţiei „Kalev“ diin Tallin, L. Matveev. El a şi cîşti­­gat cursa parcurgîind cei 1207 km. în 34 ore 35 min. 15 secunde. Pe locul doi s-­a clasat ciclistul Vostrikov, iar pe locul trei H. Koc­her. Pe echipe, victoria a revenit reprezentanţilor asociaţiei „Kalev“. ■ In R.S.S. Armeană a avut loc o cursă ciclistă de fond, mă­­surind 1500 km., pe distanţa E­­revan-Tbilisi-Ereva,n. învingător a ieşit dinamovistul Sarkis Ma­nuk­ian care a deţinut tricoul roşu în toate ceile 12 etape. Eli a, parcurs 1500 km. şi 45 are 32 min. şi 3 secunde.

Next