Sportul Popular, septembrie 1955 (Anul 10, nr. 2681-2696)
1955-09-01 / nr. 2681
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INIŢI-VA1 ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ Şl SPORT DE PE LÎNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL XI Nr. 2681 * Joi 1 septembrie 1955 ★ 4 pagini 25 bani Canotorii romini, victorioşi la Campionatele europene, s-au intors in Capitală . „Cine ar fi îndrăznit să pronosticheze, acum trei zile, o victorie românească La proba de patru fără cirmaci? Şi, cu toate acestea, romînii, deşi întrecuţi in prima serie de către Elveţia, au triumfat — finalmente — în modul cel mai firesc şi mai categoric". ...Aşa îşi începe ziarul belgian „LES SPORTS” din Bruxelles, comentariile asupra răsunătoarei victorii pe care au obţinut-o canotorii români în proba de schit 4 f.c., la campionatele europene de la Gând. De altfel, cam pe acelaşi ton de surpriză şi totodată de totală admiraţie pentru excepţionala comportare a celor 4 vîslaşi ai noştri (ŞTEFAN PONGRAT, RADU NICOLAE, ANTON SINCEAC, TIBERIU MACEAN) vorbesc şi celelalte ziare belgiene despre această performanţă. Pentru a cîştiga titlul de campioni ai Europei, cei 4 vîslaşi ai noştri au trebuit să ducă o luptă sportivă acerbă, să facă apel la ultimele fărîme de energie, pe care nu le-au precupeţit nici un moment, dornici să ducă la izbîndă culorile dragi ale ţării. învinşi în prima serie eliminatorie, ei au făcut apoi un admirabil efort, cîștigînd — în trei zile — întreceri cu cele mai bune echipaje din Europa și făcînd ca — pînă la urmă — steagul patriei noastre să fîlfîie pe cel mai înalt catarg, deasupra pistei „LA GANTOISE". „Cind am urcat pe podiumul învingătorilor — ne-a spus Anton Sînceac — cînd au răsunat primele acorduri ale imnului nostru şi cind drapelul roşu-galben-albastru cu stema Republicii a început să se ridice, m-am simţit gîtuit de emoţie, de fericire. Am uitat în acele clipe toată oboseala celor 4 zile de efort. Am strîns încet mina tovarăşilor mei de echipă şi gindurile meie şi ale lor au zburat către ţară... Au fost cele mai frumoase momente din viaţa mea de sportiv" Şi maestrul sportului Anton Sînceac, care ne-a spus aceste cuvinte marţi seara, la sosirea lotului la aeroportul Băneasa, ne-a dat şi alte amănunte interesante despre memorabila cursă, la capătul căreia sportivii noștri au primit coroana campionilor... „După ce vineri, în recalificări, am întrecut echipa Austriei de o manieră categorică, în cercurile specialiștilor de la Gând se spunea că seria a ll-a a semifinalei de sîmbătă este de fapt o veritabilă finală. Lucrul acesta nu era de mirare, din moment ce aici se întreceau: Danemarca (campioană în 1953), Italia (campioană în 1954), U.R.S.S. (cîştigâtoare în serie, joi) şi echipa noastră, care lăsase o bună impresie pină atunci. Victoria noastră şi in semifinală a făcut să se vorbească de noi ca despre ,,out-sideri" periculoşi, totuşi nu prea ni se acorda creditul de a fi socotiţi favoriţi principali, avîndu-se in vedere că noi trăsesem trei curse înainte de finală. In finală, am făcut cea mai bună cursă a noastră! Am mers cu un elan puternic, am fost „toţi odată" (Sineeac se referă la omogenitatea vîstului) şi am făcut un finiş de credeam că... zboară barcal” (In aceste condiţii nu e de mirare că vîslaşii noştri au scos — ca timp — cea de a doua performanţă mondială a tuturor timpurilor. Un timp mai bun a scos anul trecut, la Amsterdam, echipa Italiei, dar cu un puternic vlnt ajutător). Unul din conducătorii lotullui nostru, Gh. Bunescu, ne-a făcut cîteva declaraţii de ordin general. „Prin numărul mare al ţărilor participante (21), prin timpurile realizate în cele 7 probe, campionatele europene de anul acesta s-au ridicat deasupra celor anterioare. Sub raport tehnic s-a remarcat o superioritate de necontestat a sportivilor sovietici care au cucerit trei titluri de campion şi un joc secund. Prin aceste rezultate, UJt.S.S. a ciştigatca şi în 1953 şi 1954 CUPA GLANDAZ, care se atribuie naţiunii cu cel mai mare număr de victorii, şi CUPA TRANSMISIBILA CARLO MONTU, atribuită pe baza rezultatelor obţinute in toate cursele de către cei 4 finalişti. Ca urmare a condiţiilor de pregătire ce li se pun la dispoziţie, sportivii din ţările de democraţie populară au obţinut două titluri de campion (noi unul şi polonezii — prin Kocerka — pe cel de al doilea). Ţin să mulţumesc clubului nautic con Gand, care ne-a pus la dispoziţie timp de 4 zile bărci pentru a ne face antrenamentele, deoarece bărcile noastre au venit cu mare intirziere". Cei patru vîslași ai bărcii de schij , fără cirmaci, campioni ai Europei, fotografiaţi la sosirea pe aeroportul Băneasa. Ei poartă coroana oferită de FI.S.A echipajelor campioane. Echipa de lupte Dinamo Bucureşti, ciştigătoarea „Cupei Jadran“,s-a înapoiat in Capitală Ieri dimineaţă grupuri de tineri şi tinere, purtind buchete de flori, împînzeau peroanele Gării de Nord. Şi atunci cind crainica a anunţat sosirea trenului accelerat 106 de la Timişoara, pe feţele tuturor au apărut semnele unei emoţii fireşti, a emoţiei cu care aştepţi pe cineva drag. Cu câteva clipe după ora II, acceleratul de Timişoara1 a oprit la peron şi dintr-unul din vagoane au coborit luptătorii echipei Dinamo Bucureşti, purtimd in braţe trofeele cucerite la turneul internaţional de la Pona (R.P.F. Iugoslavia). Câştigătorii „Cupei Jadiran“ au fost intimpinaţi — în afara grupurilor de tineri şi tinere de la Dinamo şi alte asociaţii sportive — de reprezentanţi ai Inspecţiei de lupte din C.C.F.S., ai comisiei centrale de lupte şi aii asociaţiei Dinamo. Din partea Comisiei centrale, tov. N. Deak i-a urat bun venit şi i-a felicitat pentru excelenta performanţă realizată Tov. A. Aman, din conducerea lotului de luptători dinaimovişti, ne-a spus următoarele: „A fost un turneu dificil, la care au participat luptători de înalta valoare. Cu atât mai mare este, deci, meritul luptătorilor noştri, dintre care mulţi veneau direct de la întrecerile turneului de lupte din cadrul Festivalului de la Varşovia. Ne-am bucurat in tot timpul şederii noastre de multă atenţie şi de calda simpatie a locuitorilor oraşului Polo. Pe viitor, luptătorii noştri au datoria de a obţine noi performanţe de valoare, care să întărească prestigiul acestui sport". Reamintim că din 7 meciuri Inamo Bucureşti a cîştigat 6 şi a terminat la egalitate unul, totalizâind 13 puncte din 14, iar următoarea clasată, Partizan (R.P.F. Jug.) care s-a clasat pe locul doi, a obținut 10 puncte. S-AU REDESCHIS PORŢILE ŞCOLILOR MINUNATE AU FOST zilele vacanţei ! La munte ori la mare, tineretul studios al patriei noastre şi-a petrecut vacanţa în voioşie, practic hrul sporturile, îmbogăţindu-şi mintea cu noi cunoştinţe, vizitind diferite locuri pitoreşti ale ţârii, inmnuuseţînd străzile oraşelor ori şcolilor lor, dindu-şi cu bucurie ajutorul unde era nevoie. Şi, cu toate acestea, ziua de 1 septembrie, în care porţile şcolilor urmau să se deschidă, a fost aşteptată cu nerăbdare de elevi şi studenţi. Dorul de şcoală i-a ficat pe mulţi dintre aceşti tineri să treacă înainte de 1 septembrie pe la şcolile lor, unde s-au regăsit cu bucurie alături de profesorii care-i învaţă, alături de mulţi dintre colegii lor. Împreună, ei au pregătit deschiderea noului an şcolar Astăzi, şcolile noastre îşi reîncep activitatea. Cu acest prilej numeroşi tineri vor păşi pentru prima oară pragul instituţiilor noastre de invăţămint, iar alţii vor trece în facultăţi şi institute superioare, marcind astfel o nouă etapă în pregătirea lor viitoare. Avem în aceste zile imaginea uriaşei dezvoltări pe care a luat-o invăţămintul în ţara noastră, datorită grijii pe care partidul o poartă operei de instruire şi educare a tineretului sub toate aspectele. Astăzi, cei ce vor să înveţe nu mai întîlnesc piedici în calea lor. Numărul şcolilor a crescut faţă de trecut, manualele sunt editate în cantităţi suficiente şi în condiţii grafice corespunzătoare, cadrele didactice sînt bine pregătite, iar localurile destinate şcolilor se înmulţesc şi se îmbunătăţesc continuu. Astăzi se poate spune, pe drept cuvînt ,cartea a pătruns adine în viaţa poporului nostru. Copiii muncitorilor, ai ţărănimii muncitoare, ai funcţionarilor au posibilităţi variate de a urma cursurile şcolilor. Vremurile de tristă amintire, in care şcoala era un bun rezervat doar celor avuţi, cind numărul mic al instituţiilor de invăţămint şi scumpetea manualelor, a uniformelor obligatorii în anumite şcoli ţineau departe pe fiii oamenilor muncii de izvorul de lumină al cărţii, aparţin acum trecutului şi nu se vor mai reîntoarce niciodată. Statul nostru democrat-popular sprijină pe cei care iubesc cartea. Burse substanţiale răsplătesc pe elevi şi studenţii sîrguincioşi, cămine curate şi primitoare adăpostesc pe cei care învaţă, iar în sălile cantinelor iau masa foarte mulţi tineri studioşi. Activitatea sportivă a devenit un fenomen obişnuit al vieţii şcolarilor şi studenţilor din ţara noastră. Astfel, începind cu cursurile de 7 ani, elevii practică în cadrul programului claselor 5—7 cite două ore de educaţie fizică pe săptămînă iar, la grupe de cite 3 clase, ei fac 2 ore de sport în cercul sportiv; în învăţămîntul mediu programa de invăţămint prevede 2 ore de educaţie fizică pentru toate clasele săptăminal, iar pe grupe de cîte 3 clase au loc 2 ore de colectiv sportiv în acelaşi interval ; în sfîrşit, în învăţămintul superior studenţii practică în mod obligatoriu în primii doi ani educaţia fizică, cite două ore pe săptămînă, iar in mod voluntar ei îşi pot desăvîrşi pregătirea fizică şi sportivă pînă la sfirşitul studiilor, avînd pentru aceasta la dispoziţie profesori, materiale sportive şi baze. O frumoasă activitate desfăşoară şi asociaţia Ştiinţa, în cadrul căreia sunt cuprinşi studenţii. Rezultatele reprezentanţilor acestei asociaţii sunt bine cunoscute şi nu de puţine ori numeroşi membri ai Ştiinţei au îmbrăcat tricourile echipelor noastre naţionale. Numeroşi profesori de educaţie fizică s-au remarcat în munca profesională. Dintre ei amintim de Popa Romulus (Bucureşti), Pop Alexe (Arad) şi Sica Vasile (Făgăraş) care şi-au organizat bine procesul didactic, avînd rezultate deosebite în ceea ce priveşte activitatea sportivă a elevilor lor. Totuşi, atît profesorii de educaţie fizică, a căror misiune nu se limitează la munca profesională ci include şi educarea patriotică a elevilor, cît şi asociaţia Ştiinţa, care trebuie să acorde mai multă atenţie aspectului de mase al sportului în invăţămintul superior şi, de asemenea, toţi cei angrenaţi în munca de educaţie fizică a tineretului studios mai au încă multe de făcut pentru a-şi îmbunătăţi necontenit munca. Astfel, organizarea muncii de instruire sportivă trebuie mai atent făcută, amenajarea bazelor sportive cu mijloace locale trebuie extinsă, selecţionarea elevilor cu calităţi fizice deosebite pentru a urma şcolile sportive de elevi trebuie făcută cu seriozitate şi competenţă, iar organizarea cercurilor pedagogice ca şi schimburile de experienţă trebuie făcute in mod temeinic şi cu mult simţ de răspundere. Pentru buna reuşită a tuturor acestor sarcini va trebui să se colaboreze cu organizaţiile U.T.M. şi cu cele pioniereşti, direct interesate in procesul de educare a tinerilor şcolari şi studenţi. Inţelegînd importanţa acestei activităţi, profesorii de educaţie fizică, toţi cei care se preocupă de creşterea unui tineret luminat la minte şi puternicla trup în ţara noastră, pot colabora pentru desăvîrşirea acestei sarcini de cinste care le revine, întrucît tineretul este viitorul patriei. SUCCES DEPLIN PRIMEI Congresul Uniunii Internaţionale de Tir, ţinut la Helsinki in 1952, a hotărit ca începind din anul 1955 să fie organizate periodic Campionatele Europene de Tir. Pentru organizarea primei ediţii a Campionatelor Europene a fost desemnată Federaţia Romină de Tir a cărei activitate rodnică reuşise să se impună pe plan internaţional. In felul acesta, peste citeva zile, de la 11 şi pînă la 18 septembrie, cei mai de seamă trăgători cu arma, pistolai şi puşca de vinătoare din Furopia, îşi vor disputa întretatea pe Poligonul Tunari. Acest eveniment sportiv este cu atît mai important cu cit marchează desfăşurarea paralelă a trei Campionate Europene, cel masculin, cel feminin şi cel de tururi. încă de la Congresul U.I.T. din 1952, reprezentanţii Federaţiilor de Tir din Europa şi-au manifestat interesul pentru organizarea şi desfăşurarea acestor campionate europene. Preocuparea lor a crescut pe măsură ce data campionatelor s-a apropiat. Federaţiile de Tir din Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Egipt, Elveţă, Finlanda, Franţa, R. F. Germană, Italia, Iugoslavia, Monaco, Norvegia, Polonia, România, Saar, Suedia, Ungaria şi Uniunea Sovietică — deci din 21 de ţări europene — şi-au confirmat participarea cu un număr de concurenţi care, in cele mai multe cazuri, a depăşit cifra aşteptată. La aceste întreceri vor fi prezenţi aproape 500 de trăgători, cifră care este egală cu numărul participanţilor la ultimele Campionate Mondiale. ALEXANDRU SIPERCO Preşedintele Comisiei de Organizare a Campionatelor Europene de Tir Printre cei care s-au înscris se găsesc cei mai renumiţi maeştri ai armei, majoritatea campionilor şi recordmanilor mondiali. Numărul mare de concurenţi şi valoarea lor recunoscută ne îndreptăţesc să aşteptăm întreceri sportive de tir de cel mai înalt nivel tehnic. Primele probe din cadrul campionatelor vor avea loc in ziua de 11 septembrie, urnind ca pnă la 18 septembrie, in fiecare zi între orele 9—18 cu o pauză in timpul primului, să se desfăşoare cele 25 de întreceri in cadrul programului. La sfirşitul probelor vor fi acordate 25 de titluri de campioni individuali ai Europei şi 21 de titluri pentru echipele campioane europene. Cu începere de la 9 septembrie, chiar în zilele rezervate probelor de campionat, vor avea loc concursuri pentru insigna de maestru trăgător. Preceding concursurile sportive, la 7 septembrie va fi inaugurat Congresul Extraordinar al Uniunii Internaţionale de Tir, cu ocazia căruia va fi susţinut raportul de activitate a Comitetului Executiv U.I.T., vor fi stabilite data şi locul viitoarelor Campionate Mondiale şi vor fi adoptate noi statute ale Uniunii Internaţionale de TV. Locul de desfăşurare a acestei prime ediţii a Campionatelor Europene va fi Poligonul Tunari, situat la pădurea Băneasa din imediata apropiere a oraşului Bucureşti. Aici a f fost construite noi poligoane (skeet, cerb alergător ) şi noi standuri pentru pistol viteză la siluete şi talere aruncate din şanţ, iar poligoanele şi standurile existente au fost înzestrate cu instalaţiile cele mai moderne pentru funcţionare. Acum citeva zile, la invitaţia Comisiei de Organizare, d-l Karl August Larsson (Suedia), secretarul general al U.I.T., a vizitat Poligonul Tunari, manifestîndu-şi mulţumirea faţă de condiţiile asigurate pentru desfăşurarea campionatelor. Paralel cu munca intensă de organizare, Federaţia Română de Tir s-a îngrijit şi de pregătirea lotului ţării noastre. Rezultatele obţinute în ultimele intilniri internaţionale au făcut dovada că trăgătorii români sunt capabili de performanţe înalte la nivelul valoroaselor întreceri ce le stau la In organizarea campionatelor, o atenţie deosebită a fost acordată asigurării unui program extra sportiv, in cadrul căruia oaspefii noştri işi vor petrece timpul liber in mod cit mai plăcut, vor cunoaşte arta populară rominească şi vor avea prilejul să constate munca paşnică şi rodnică a poporului român. Participanţii la Campionatele Europene vor face cunoştinţă cu creaţiile artistice romîneşti, vor vizita oraşul Bucureşti şi împrejurimile sale. Astfel, această competiţie de răsunet mondial are create toate condifile pentru a se desfăşura Intr-o atmosferă de sinceră prietenie, pentru a fi o nouă dovadă a legăturilor strinse ce există intre toţi oamenii cinstiţi care doresc pacea la adreaga lume^ ! EDIŢII A CAMPIONATELOR EUROPENE DE TIR