Sportul Popular, septembrie 1955 (Anul 10, nr. 2681-2696)

1955-09-01 / nr. 2681

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INIŢI-VA1 ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ Şl SPORT DE PE LÎNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL XI Nr. 2681 * Joi 1 septembrie 1955 ★ 4 pagini 25 bani Canotorii romini, victorioşi la Campionatele europene, s-au intors in Capitală . „Cine ar fi îndrăznit să pro­nosticheze, acum trei zile, o vic­torie românească La proba de pa­tru fără cirmaci? Şi, cu toate a­­cestea, romînii, deşi întrecuţi in prima serie de către Elveţia, au triumfat — finalmente — în modul cel mai firesc şi mai categoric". ...Aşa îşi începe ziarul belgian „LES SPORTS” din Bruxelles, comentariile asu­pra răsunătoarei victorii pe care au obţinut-o ca­notorii români în proba de schit 4 f.c., la campionatele europene de la Gând. De al­tfel, cam pe acelaşi ton de surpriză şi totoda­tă de totală admiraţie pentru ex­cepţionala comportare a celor 4 vîslaşi ai noştri (ŞTEFAN PON­­GRAT, RADU NICOLAE, AN­TON SINCEAC, TIBERIU MA­­CEAN) vorbesc şi celelalte ziare belgiene despre această perfor­manţă. Pentru a cîştiga titlul de cam­pioni ai Europei, cei 4 vîslaşi ai noştri au trebuit să ducă o lup­tă sportivă acerbă, să facă apel la ultimele fărîme de energie, pe care nu le-au precupeţit nici un moment, dornici să ducă la izbîn­­dă culorile dragi ale ţării. învinşi în prima serie eliminatorie, ei au făcut apoi un admirabil efort, cî­­știgînd — în trei zile — întreceri cu cele mai bune echipaje din Eu­ropa și făcînd ca — pînă la ur­mă — steagul patriei noastre să fîlfîie pe cel mai î­n­alt catarg, deasupra pistei „LA GANTOISE". „Cind am urcat pe podiumul în­vingătorilor — ne-a spus Anton Sînceac — cînd au răsunat pri­mele acorduri ale imnului nostru şi cind drapelul roşu-galben-alba­­stru cu stema Republicii a început să se ridice, m-am simţit gî­­tuit de emoţie, de fericire. Am ui­tat în acele clipe toată oboseala celor 4 zile de efort. Am strîns încet mina tovarăşilor mei de e­­chipă şi gindurile meie şi ale lor au zburat către ţară... Au fost cele mai frumoase momente din viaţa mea de sportiv" Şi maestrul sportului Anton Sînceac, care ne-a spus aceste cu­vinte marţi seara, la sosirea lo­tului la aeroportul Băneasa, ne-a dat şi a­lte amănunte interesante despre memorabila cursă, la ca­pătul căreia s­portivii noștri au primit coroana campionilor... „După ce vineri, în recalificări, am întrecut echipa Austriei de o manieră categorică, în cercurile specialiștilor de la Gând se spu­nea că seria a ll-a a semifina­lei de sîmbătă este de fapt o ve­ritabilă finală. Lucrul acesta nu era de mirare, din moment ce aici se întreceau: Danemarca (campioană în 1953), Italia (campioană în 1954), U.R.S.S. (cîştigâtoare în serie, joi) şi e­­chipa noastră, care lăsase o bu­nă impresie pină atunci. Victoria noastră şi in semifinală a făcut să se vorbească de noi ca despre ,,out-sideri" periculoşi, totuşi nu prea ni se acorda creditul de a fi socotiţi favoriţi principali, a­­vîndu-se in vedere că noi trăse­­sem trei curse înainte de finală. In finală, am făcut cea mai bună cursă a noastră! Am mers cu un elan puternic, am fost „toţi oda­tă" (Sineeac se referă l­a omo­genitatea v­îs­­t­ului) şi am făcut un finiş de credeam că... zboară barcal” (In aceste condiţii nu e de mi­rare că vîslaşii noştri au scos — ca timp — cea de a doua perfor­manţă mondială a tuturor timpu­rilor. Un timp mai bun a scos anul trecut, la Amsterdam, echipa Italiei, dar cu un puternic vln­t a­­jutător). Unul din conducătorii lotullui nostru, Gh. Bunescu, ne-a făcut cîteva declaraţii de ordin general. „Prin numărul mare al ţărilor participante (21), prin timpurile realizate în cele 7 probe, campio­natele europene de anul acesta s-au ridicat deasupra celor ante­rioare. Sub raport tehnic s-a remar­cat o superioritate de necontestat a sportivilor sovietici care au cuce­rit trei titluri de campion şi un joc secund. Prin aceste rezultate, UJt.S.S. a ciştigat­­ca şi în 1953 şi 1954 CUPA GLANDAZ, care se atribuie naţiunii cu cel mai mare număr de victorii, şi CUPA TRANSMISIBILA CARLO MON­­TU, atribuită pe baza rezultatelor obţinute in toate cursele de către cei 4 finalişti. Ca urmare a condiţiilor de pre­gătire ce li se pun la dispoziţie, sportivii din ţările de democraţie populară au obţinut două titluri de campion (noi unul şi polone­zii —­ prin Kocerka — pe cel de al doilea). Ţin să mulţumesc clubului nau­tic con Gand, care ne-a pus la dispoziţie timp de 4 zile bărci pentru a ne face antrenamentele, deoarece bărcile noastre au venit cu mare intirziere". Cei patru vîslași ai bărcii de schij , fără cirmaci, campioni ai Euro­pei, fotografiaţi la sosirea pe aeroportul Băneasa. Ei poartă coroana oferită de FI.S.A­ echipajelor campioane. Echipa de lupte Dinamo Bucureşti, ciştigătoarea „Cupei Jadran“,s-a înapoiat in Capitală Ieri dimineaţă grupuri de tineri şi tinere, purtind buchete de flori, împînzeau peroanele Gării de Nord. Şi atunci cind crainica a anunţat sosirea trenului accelerat 106 de la Timişoara, pe feţele tuturor au apărut semnele unei emoţii fireşti, a emoţiei cu care aştepţi pe cineva drag. Cu câteva clipe după ora II, acceleratul de Timişoara1 a oprit la peron şi din­­tr-unul din vagoane au coborit luptătorii echipei Dinamo Bucu­reşti, purtimd in braţe trofeele cu­cerite la turneul internaţional de la Pon­a (R.P.F. Iugoslavia). Câştigătorii „Cupei Jadiran“ au fost intimpinaţi — în afara gru­purilor de tineri şi tinere de la Dinamo şi alte asociaţii sportive — de reprezentanţi ai Inspecţiei de lupte din C.C.F.S., ai comisiei cen­trale de lupte şi aii asociaţiei Dinamo. Din partea Comisiei cen­trale, tov. N. Deak i-a urat bun venit şi i-a felicitat pentru exce­lenta performanţă realizată­ Tov. A. Aman, din conducerea lotului d­e luptători dinaimovişti, ne-a spus următoarele: „A fost un turneu dificil, la care au partici­pat luptători de înalta valoare. Cu atâ­t mai mare este, deci, meritul luptătorilor noştri, dintre care mulţi veneau direct de la întrecerile turneului de lupte din cadrul Fes­tivalului de la Varşovia. Ne-am bucurat in tot timpul şederii noas­tre de multă atenţie şi de calda simpatie a locuitorilor oraşului Polo. Pe viitor, luptătorii noştri au datoria de a obţine noi per­formanţe de valoare, care să întă­rească prestigiul acestui sport". Reamintim că din 7 meciuri I­­­namo Bucureşti a cîştigat 6 şi a terminat la egalitate unul, totali­­­zâind 13 puncte din 14, iar urmă­toarea clasată, Partizan (R.P.F. Jug.) care s-a clasat pe locul doi, a obținut 10 puncte. S-AU REDESCHIS PORŢILE ŞCOLILOR M­INUNATE AU FOST zilele va­canţei ! La munte ori la mare, tineretul studios al patriei noastre şi-a petrecut vacanţa în voioşie, practic hrul sporturile, îmbogăţin­­du-şi mintea cu noi cunoştinţe, vizitind diferite locuri pitoreşti ale ţârii, inmnu­useţînd străzile oraşe­lor ori şcolilo­r lor, dindu-şi cu bucurie ajutorul unde era nevoie. Şi, cu toate acestea, ziua de 1 septembrie, în care porţile şcoli­lor urmau să se deschidă, a fost aşteptată cu nerăbdare de elevi şi studenţi. Dorul de şcoală i-a ficat pe mulţi dintre aceşti tineri să treacă înainte de 1 septembrie pe la şcolile lor, unde s-au regăsit cu bucurie alături de profesorii care-i învaţă, alături de mulţi din­tre colegii lor. Împreună, ei au pregătit deschiderea noului an şco­lar Astăzi, şcolile noastre îşi reîn­cep activitatea. Cu acest prilej numeroşi tineri vor păşi pentru prima oară pragul instituţiilor noastre de invăţămint, iar alţii vor trece în facultăţi şi institute superioare, marcind astfel o nouă etapă în pregătirea lor viitoare. Avem în aceste zile imaginea uriaşei dezvoltări pe care a luat-o invăţămintul în ţara noastră, da­torită grijii pe care partidul o poartă operei de instruire şi edu­care a tineretului sub toate as­pectele. Astăzi, cei ce vor să în­veţe nu mai întîlnesc piedici în calea lor. Numărul şcolilor a crescut faţă de trecut, manualele sunt editate în cantităţi suficiente şi în condiţii grafice corespunză­toare, cadrele didactice sînt bine pregătite, iar localurile destinate şcolilor se înmulţesc şi se îmbu­nătăţesc continuu. Astăzi se poate spune, pe drept cuvînt ,­cartea a pătruns adine în viaţa poporului nostru. Copiii muncitorilor, ai ţă­­rănimii muncitoare, ai funcţionari­lor au posibilităţi variate de a urma cursurile şcolilor. Vremurile de tristă amintire, in care şcoala era un bun rezervat doar celor avuţi, cind numărul mic al insti­tuţiilor de invăţămint şi scum­­petea manualelor, a uniformelor obligatorii în anumite şcoli ţineau departe pe fiii oamenilor muncii de izvorul de lumină al cărţii, aparţin acum trecutului şi nu se vor mai reîntoarce niciodată. Statul nostru democrat-popular sprijină pe cei care iubesc cartea. Burse substanţiale răsplătesc pe elevi şi studenţii sîrguincioşi, cămine curate şi primitoare adă­postesc pe cei care învaţă, iar în sălile cantinelor iau masa foarte mulţi tineri studioşi. Activitatea sportivă a devenit un fenomen obişnuit al vieţii şcolarilor şi studenţilor din ţara noastră. Astfel, începind cu cursu­rile de 7 ani, elevii practică în cadrul programului claselor 5—7 cite două ore de educaţie fizică pe săptămînă iar, la grupe de cite 3 clase, ei fac 2 ore de sport în cercul sportiv; în învăţămîntul mediu programa de invăţămint prevede 2 ore de educaţie fizică pentru toate clasele săptăminal, iar pe grupe de cîte 3 clase au loc 2 ore de colectiv sportiv în ace­laşi interval ; în sfîrşit, în învăţă­­mintul superior studenţii practică în mod obligatoriu în primii doi ani educaţia fizică, cite două ore pe săptămînă, iar in mod voluntar ei îşi pot desăvîrşi pregătirea fizi­că şi sportivă pînă la sfirşitul studiilor, avînd pentru aceasta la dispoziţie profesori, materiale sportive şi baze. O frumoasă activitate desfăşoa­ră şi asociaţia Ştiinţa, în cadrul căreia sunt cuprinşi studenţii. Re­zultatele reprezentanţilor acestei asociaţii sunt bine cunoscute şi nu de puţine ori numeroşi membri ai Ştiinţei au îmbrăcat tricourile echipelor noastre naţionale. Numeroşi profesori de educaţie fizică s-au remarcat în munca profesională. Dintre ei amintim de Popa Romulus (Bucureşti), Pop Alexe (Arad) şi Sica Vasile (Fă­găraş) care şi-au organizat bine procesul didactic, avînd rezultate deosebite în ceea ce priveşte acti­vitatea sportivă a elevilor lor. Totuşi, atît profesorii de educa­ţie fizică, a căror misiune nu se limitează la munca profesională ci include şi educarea patriotică a elevilor, cît şi asociaţia Ştiinţa, care trebuie să acorde mai multă atenţie aspectului de mase al sportului în invăţămintul superior şi, de asemenea, toţi cei angre­naţi în munca de educaţie fizică a tineretului studios mai au încă multe de făcut pentru a-şi îmbu­nătăţi necontenit munca. Astfel, organizarea muncii de instruire sportivă trebuie mai atent făcută, amenajarea bazelor sportive cu mijloace locale trebuie extinsă, selecţionarea elevilor cu calităţi fizice deosebite pentru a urma şcolile sportive de elevi trebuie făcută cu seriozitate şi compe­tenţă, iar organizarea cercurilor pedagogice ca şi schimburile de experienţă trebuie făcute in mod temeinic şi cu mult simţ de răs­pundere. Pentru buna reuşită a tuturor acestor sarcini va trebui să se colaboreze cu organizaţiile U.T.M. şi cu cele pioniereşti, direct interesate in procesul de educare a tinerilor şcolari şi studenţi. Inţelegînd importanţa acestei activităţi, profesorii de educaţie fizică, toţi cei care se preocupă de creşterea unui tineret luminat la minte şi puternic­­la trup în ţara noastră, pot colabora pentru desăvîrşirea acestei sarcini de cinste care le revine, întrucît tine­retul este viitorul patriei. SUCCES DEPLIN PRIMEI Congresul Uniunii Internaţio­nale de Tir, ţinut la Helsinki in 1952, a hotărit ca începind din anul 1955 să fie organizate pe­riodic Campionatele Europene de Tir. Pentru organizarea primei ediţii a Campionatelor Europene a fost desemnată Federaţia Ro­­mină de Tir a cărei activitate rod­nică reuşise să se impună pe plan internaţional. In felul acesta, peste citeva zile, de la 11 şi pînă la 18 sep­tembrie, cei mai de seamă trăgători cu arma, pistolai şi puşca de vinătoare din Fur­opia, îşi vor disputa întretatea pe Poligonul Tunari. Acest eveniment sportiv este cu atît mai important cu cit marchează desfăşurarea paralelă a trei Campionate Europene, cel masculin, cel feminin şi cel de tururi. încă de la Congresul U.I.T. din 1952, reprezentanţii Federaţiilor de Tir din Europa şi-au manifes­tat interesul pentru organizarea şi desfăşurarea acestor campio­nate europene. Preocuparea lor a crescut pe măsură ce data cam­pionatelor s-a apropiat. Federa­ţiile de Tir din Anglia, Austria, Belgia, Bulgaria, Cehoslovacia, Danemarca, Egipt, Elveţă, Fin­landa, Franţa, R. F. Germană, Italia, Iugoslavia, Monaco, Norvegia, Po­lonia, România, Saar, Suedia, Un­garia şi Uniunea Sovietică — deci din 21 de ţări europene — şi-au confirmat participarea cu un număr de concurenţi care, in cele mai multe cazuri, a depăşit cifra aşteptată. La aceste între­ceri vor fi prezenţi aproape 500 de trăgători, cifră care este ega­lă cu numărul participanţilor la ultimele Campionate Mondiale. ALEXANDRU SIPERCO Preşedintele Comisiei de Or­ganizare a Campionatelor Europene de Tir Printre cei care s-au înscris se găsesc cei mai renumiţi maeştri ai armei, majoritatea campioni­lor şi recordmanilor mondiali. Numărul mare de concurenţi şi valoarea lor recunoscută ne în­dreptăţesc să aşteptăm întreceri sportive de tir de cel mai înalt nivel tehnic. Primele probe din cadrul cam­pionatelor vor avea loc in ziua de 11 septembrie, urnind ca pnă la 18 septembrie, in fiecare zi între orele 9—18 cu o pauză in timpul primului, să se desfăşoare cele 25 de întreceri in cadrul programului. La sfirşitul probe­lor vor fi acordate 25 de titluri de campioni individuali ai Eu­ropei şi 21 de titluri pentru e­­chipele campioane europene. Cu începere de la 9 septembrie, chiar în zilele rezervate probelor de campionat, vor avea loc con­cursuri pentru insigna de maes­tru trăgător. Preceding concursurile sporti­ve, la 7 septembrie va fi inau­gurat Congresul Extraordinar al Uniunii Internaţionale de Tir, cu ocazia căruia va fi susţinut ra­portul de activitate a Comitetului Executiv U.I.T., vor fi stabilite data şi locul viitoarelor Campio­nate Mondiale şi vor fi adoptate noi statute ale Uniunii Interna­ţionale de TV. Locul de desfăşurare a acestei prime ediţii a Campionatelor Eu­ropene va fi Poligonul Tunari, situat la pădurea Băneasa din imediata apropiere a oraşului Bucureşti. Aici a f fost construite noi poligoane (skeet, cerb aler­gător ) şi noi standuri pentru pis­tol viteză la siluete şi talere aruncate din şanţ, iar poligoanele şi standurile existente au fost înzestrate cu instalaţiile cele mai moderne pentru funcţionare. Acum citeva zile, la invitaţia Comisiei de Organizare, d-l Karl August Larsson (Suedia), se­cretarul general al U.I.T., a vi­zitat Poligonul Tunari, manifes­­tîndu-şi mulţumirea faţă de con­diţiile asigurate pentru desfăşu­rarea campionatelor. Paralel cu munca intensă de organizare, Federaţia Română de Tir s-a îngrijit şi de pregătirea lotului ţării noastre. Rezultatele obţinute în ultimele intilniri in­ternaţionale au făcut dovada că trăgătorii români sunt capabili de performanţe înalte la nivelul va­loroaselor întreceri ce le stau la­­ In organizarea campionatelor, o atenţie deosebită a fost acor­dată asigurării unui program ex­tra sportiv, in cadrul căruia oas­­pefii noştri işi vor petrece timpul liber in mod cit mai plăcut, vor cunoaşte arta populară romineas­­că şi vor avea prilejul să constate munca paşnică şi rodnică a po­porului român. Participanţii la Campionatele Europene vor face cunoştinţă cu creaţiile artistice romîneşti, vor vizita oraşul Bucu­reşti şi împrejurimile sale. Astfel, această competiţie de răsunet mondial are create toate condifile pentru a se desfăşura Intr-o atmosferă de sinceră prie­tenie, pentru a fi o nouă dovadă a legăturilor strinse ce există intre toţi oamenii cinstiţi care doresc pacea la adreaga lume^ ! EDIŢII A CAMPIONATELOR EUROPENE DE TIR

Next