Sportul Popular, ianuarie 1956 (Anul 11, nr. 2750-2762)
1956-01-03 / nr. 2750
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, INIŢI-VAU ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 8 pagini 25 bani Marţi 3 ianuarie 1956 ANUL XIi Nr. 2750 Din toate coifurile patriei In cadrul lunii G.M.A. consiliul sportiv regional Locomotiva Timișoara a realizat succese însemnate. Astfel 489 membri ai colectivelor sportive au devenit purtători ai insignei G.M.A. gr. I, 88 purtători G.M.A. gr. II, iar 60 purtători F.G.M.A. Tot cu această ocazie, în cadrul concursurilor de casă au participat la concursurile de tir, şah, baschet, fotbal şi popice peste 2200 sportivi. S-au evidenţiat în munca de mobilizare, colectivele sportive Locomotiva complex C.F.R. Timişoara şi Direcţia regională C. F. R. (De la subredacţia noastră din Timişoara). La Reşiţa se va termina în curîind construcţia unui modern bazin de înot. La această frumoasă acţiune contribuie colectivul sportiv Metalul Reşiţa cît şi conduce-' ■rea Combinatului metalurgic, GA. Dobrescu corespondent Printre sportivii colectivului Flamura roşie Galaţi care au obţinut de curînd insigna G.M.A. gr. II, se numără şi componenţii echipei de lupte care activează în categoria A. Dintre aceştia se remarcă luptătorii I. Chiriţă strungar, Gh. şi Constantin Hagiu laminatori, care-şi depăşesc cu 150—200 la sută planul de producţie. V. Gurău şi C. Dudnic corespondenţi De curînd unui număr de 18 activişti obşteşti din regiunea Timişoara li s-a acordat insigna „Merite sportive“. Printre cei care au muncit în mod temeinic pentru progresul sportului în această regiune se numără: Ciororacovschi preşedintele colegiului regional de antrenori de fotbal, E. M.ntra preşedintele comisiei raionale de volei Reşiţa, M. Mărgineanui profesor de educaţie fizică din Deta, S. Lungu, preşedintele colectivului sportiv Locomotiva conf, plex C.F.R. Timişoara, E. Weinert arbitru de fotbal din Oraviţa, Dumitru Cuş instructor voluntar din Buziaş, I. Szilaghi instructor de box din Reşiţa şi alţii. AU GROSS In vizită la Expoziţia interregională de pictură, sculptură şi grafică Spre ora amiezii, cînd se deschid uşile spaţioaselor saloane ale Palatului Republicii şi ale sălii Dalles, zeci şi zeci de trecători, atraşi de uriaşele panouri de la intrare, vin să admire numeroasele lucrări expuse in cadrul Expoziţiei interregionale de pictură, sculptură şi grafica. Admirînd cele mai recente realizări ale pictorilor, sculptorilor şi graficienilor noştri, vizitatorii expoziţiei nu pot trece desigur cu vederea nici cele cîteva opere inspirate din viaţa sportivă şi care dovedesc că artiştii noştri plastici au înţeles să vină pe stadion pentru a afla acolo subiecte expresive, pline de sensuri şi de conţinut. Interesant este şi faptul că, deşi cantitativ încă insuficiente, lucrările cu temă sportivă sunt prezente în aproape toate genurile reprezentate la această expoziţie. Am remarcat cu deosebire monumentala sculptură ,răiscobolul“ (autori: Eugen Ciucă şi Dimitriu Bîrlad) care impresionează prin liniile sale viguroase şi prin detalii bine realizate. Foarte expresivă este şi statueta „Alergări la ţară" în care Elly Hette surprinde un sugestiv moment dintr-o întrecere hipică sătească. Cu multă naturalețe este redată in această lucrare încordarea care caracterizează lupta pentru intiietate in clipa deci- . ^ _ sivă. Sculptorul Ion Jiga expune un interesant ,,Atlet linitrM. Chipul plin de prospeţime al copilului care de-abia a păşit pe stadion, privirea cutezătoare, pieptul încă firav, dar care va deveni cindva puternic şi oţetit, totul denotă perfecta cunoaştere de către artist a lumii micilor sportivi. In sfîrşit, tot în domeniul sculpturii, Constantin Iordache este prezent şi de data aceasta, cu un bust al maestrului sportului Ion Seter, dovedind o lăudabilă constanţă pe drumul, ocolit de alţii, al sculpturii cu temă sportivă. Multe acuarele prezintă colţuri pitoreşti de ţară in măsură să-i intereseze pe turişti şi alpinişti. Asemenea lucrări expun printre alţii: Clara Cantemir („Vedere din Păltiniş") şi Horia Teodoru („Valea Peleşului“). Din păcate, în acest domeniu, ca şi in cel al picturii, lipsesc subiectele sportive de stadion, lipsă cu atit mai surprinzătoare cu cit tocmai acestea sunt, prin dinamismul lor, foarte plastice. Nu mai puţin regretabilă este şi absenţa afişelor sportive. Singurul afiş sportiv prezent este cel al Campionatelor Internaţionale de atletism.,, realizat de Vicenţiu Grigorescu, remarcabil, de altfel, prin sobrietatea şi simplitatea elegantă a subiectului. Şi mai neaşteptată este absenţa tematicii sportive în domeniul caricaturii. Am întilnit doar desenul lui Gh. Marinescu, intitulat „Cum urcă anui’ în care se satirizează obiceiul unor „turişti“ de a porni la drum încărcaţi cu felurite obiecte inutile, linele tangenţe cu sportul are şi caricatura „Sportul criticului", dar mai mult prin tratarea în sens sportiv a subiectului. Este vorba de cursa de slalom pe care criticul lipsit de păreri personale o face printre nenumăratele romane, piese de teatru, nuvele şi alte opere beletristice. Oare din marele număr de caricaturi sportive realizate In cursul anului nu puteau fi selecţionate şi alte lucrări izbutite ? In orice caz se poate spune că Expoziţia interregională de pictură, sculptură şi grafică are darul de a arăta că sportul îşi face tot mai mult joc în preocupările artiştilor noştri plastici. Succesele obţinute pînă acum in acest domeniu — şi care nu sînt de loc neglijabile — vor trebui să însemne un imbold spre noi şi marcante realizări în direcţia reflectării sportului în arta plastică. Sportivii aşteaptă aceasta cu firească nerăbdare. MARIUS GODEANU ,,Alergăm la ţară“ — o interesantă statuetă realizată de Ely Hette Gn foite sporite tn iwuT ap die mancă î «•RIMELE ZILE ale unui nou r an— Bucuria de anunei.# 1 trăi iritr-o t«ă liberă'se în* împletește cu nădejdile îhtr-o viață Vdin ce în ce mai fericită. Acum, în zilele celui de al doilea cincinal, aceste nădejdi sunt mai puternice ca orieînd. Ele se întemeiază pe marile realizări obţinute de poporul nostru pe drumul făuririi noii sale vieţi, pe drumul socialismului. Ele se întemeiază pe istoricele hotărâri ale Congresului al H-lea al Partidului, luminos program de muncă şi de luptă pentru succese din ce în ce mai mari. Realizările însemnate dobindite de poporul muncitor în anul 1955 sunt un puternic imbold în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor din noul an de muncă. 1955 este anul încheierii cu succes, înainte de termen, a sarcinilor primului plan cincinal, anl Înălţării unor noi fabrici şi uzine, unor noi centrale electrice, unor noi lăcaşuri de cultură. A intrat în funcţiune moderna fabrică de antibiotice de la Iaşi, au fost construite înainte de termen termocentralele de la Borzeşti şi Paroşeni, a fost străpuns tunelul uriaşei hidrocentrale de la Bicaz, s-au dat în exploatare liniile ferate Tg. Jiu—Tismana şi Ozana—Cracău. Anul 1955 a fost un an de noi înfăptuiri pe drumul ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Satisfacţia unui bilanţ încărcat de roade la capătul anului 1955 o trăiesc şi sportivii patriei noastre. Ei au adus o frumoasă contribuţie la succesele întregului popor muncitor. Neîncetat sosesc la redacţia ziarului nostru veştile despre realizările în producţie ale sportivilor, mărturia cea mai elocventă a acestei contribuţii. Pe de altă parte, în anul 1955 au fost obţinute o serie de importante succese ale mişcării noastre sportive, succese care reprezintă răspunsul la grija şi sprijinul permanent pe care partidul şi guvernul Ie acordă mişcării noastre sportive. S-a întărit baza de masă a activităţii noastre de cultură fizică şi sport. Concursurile sportive ale tineretului, desfăşurate in intîmpinarea Festivalului de la Varşovia, au pătruns pina în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, angrenînd un mare număr de participanţi. Alegerea noilor organe sportive sindicale a contribuit la întărirea structurii organizatorice a mişcării noastre sportive. S-au făcut paşi însemnaţi înainte pe calea ridicării măiestriei sportivilor noştri, paşi concretizaţi in performanţe de valoare internaţională, în succese pe tărîm internaţional. Mari succese au obţinut jucătoarele şi jucătorii de tenis de masă. Cucerirea a trei titluri mondiale la campionatele de la Utrecht, ca şi victoriile obţinute în turneele întreprinse în ultimul timp, au întărit faima de care se bucură tenisul de masă romînesc în arena sportivă internaţională. Performanţele unor sportivi romîni ca Iolanda Balaş, Ilie Savel, Ion Opriş, Alexandru Popescu, figurează printre cele mai bune rezultate mondiale ale anului. O frumoasă comportare a avut delegaţia sportivilor români la intâlnirile desfăşurate cu prilejul Festivalului de la Varşovia. Echipa de atletism a ţării noastre a întrecut puternicele echipe ale Norvegiei şi Franţei, cea de lupte clasice pe cele ale»eEvifamiei şi Republicii Federale» GejTigiţie. Rugbiştii noştri au întreprins un strălucit turneu în Anglia, lăsând o puternică impresia» în patria sportului cu balonul oval. Excelente rezultate la campionatelor europene din acest an au obţinut canotorii şi canotoarele noastre. Acestea sunt numai o parte din şirul lung de succese pe tărîm internaţional ale sportivilor noştri. Anul 1956, an de înfăptuire a unor importante obiective privind* dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea bunăstării poporului muncitor, reprezintă un serios examen pentru mişcarea noastră sportivi Activiştii organelor şi organzaţţiilor sportive au sarcini deosebit de importante în îndeplinirea obiectivelor legate de asigurarea continuităţii sportului de masă in lunii de iarnă, de buna organizare a Spartachiadei de iarnă a Tineretului şi a celorlalte mari competiţii, de masă. In acelaşi timp, ei au datoria să muncească cu şi mai multă, hotărire pentru întărirea organizatorică a colectivelor noastre sportive, pentru Întărirea bazei materiale, pentru creşterea numărului demembri de colectiv, sportivi clasificaţi şi purtători ai insignei GMA. Toate acestea vor contribui efectiv la dezvoltarea pe baze şi mai largi a sportului de mase din ţara noastră. O atenţie sporită trebuie acordată atragerii de noi şi noi oameni ai muncii într-o activitate organizată, chezăşie a succeselor viitoare. Jocurile Olimpice de iarnă bat la uşă. Olimpiada de la Melbourne ridică de asemenea în faţa antrenorilor şi sportivilor de frunte probleme serioase în ceea ce priveşte atingerea, la momentul potrivit, a formei sportive celei mai înalte. Pregătirile în vederea Olimpiadei trebuie să se desfăşoare sub semnul unirii forţelor tuturor cadrelor tehnice ale sportului nostru şi ale sportivilor fruntaşi. In afara Jocurilor Olimpice, programul internaţional, care se anunţă extrem de bogat, va supune pe sportivii noştri unor dificile încercări. Şi în vederea acestor intilniri trebuie asigurată o pregătire temeinică, cu atât mai mult cu cit sportivii noştri vor avea de apărat lauri cuceriţi în anii precedenţi şi,»■ deosebi, în ultimul an. Noile realizări din anul 1956 nu vor cu putinţă fără o analiză profundă, în spirit critic şi autocritic, a rezultatelor obţinute în anul trecut. Cu toată hotărirea trebuie continuată acţiunea de lichidare a lipsurilor din fotbal, box şi alte ramuri sportive, lipsuri care au ieşit la iveală în ultimul timp. In viaţa organizaţiilor noastre sportive trebuie să-şi ocupe locul cuvenit problema educării comuniste a sportivilor, căreia i s-a acordat o insuficientă atenţie pînă în prezent. De asemenea, trebuie întărită cu elaborarea între organizaţiile sportive, sindicale şi IXT.M. Păşind în cel de al doilea cincinal, poporului nostru i se deschid perspectivele unei vieţi mai bune, mai fericite, însufleţiţi de aceste perspective, să luptăm fără preget cu toată energia şi cu tot avintul tineresc, pentru a Înfăptui cuvîntul partidului, pentru a construi socialismul In scumpa noastră patrie. Prima competiţie de schi a anului Organizatori ai întrecerii de schi „Cupa Predeal“, întrecere care marchează deschiderea oficială a sezonului 1956, sportivii de la Casa Centrală a Armatei au fost prevăzători indicînd în regulamentul acestei competiţii că „Îşi rezervă dreptul ca în caz de condiţii nefavorabile să schimbe locul, data şi ordinea desfăşurării probelor.“ Lucrul acesta se va întâmpla chiar, deoarece lipsa de zăpadă din aceste zile ii obligă pe schiorii militari să caute un alt loc de desfăşurare pentru întrecerile programate iniţial la Predeal, în zilele de 6, 7, şi 8 ianuarie. Ei s-au şi fixat pentru Poiana Stalin, unde în Cantzer şi Poiana Ruia vom putea asista la prima întrecere de schi a acestui sezon. N-ar fi de loc exclus ca pină la data concursului să cadă zăpadă abundentă şi astfel „Cupa Poiana“ — întrecerea îşi schimbă numele odată cu locul de disputare — să se bucure de cadrul potrivit. Pentru că, trebuie să recunoaştem, un concurs organizat numai pe Cantzer şi în Poiana Ruia nu reprezintă decît o părticică a ceea ce inseamnă o adevărată competiţie in Poiana Stalin. Dar veţi putea găsi în altă pagină a ziarului date care arată că în majoritatea ţărilor europene lipsa zăpezii se face simţită şi tocmai de aceea concursurile sunt amînate mereu sau nu se dispută de loc. Cu toată această lipsă de zăpadă, majoritatea schiorilor din ţara noastră au căutat să folosească fiecare prilej pentru a-şi desăvtrşi pregătirea. Componenţii echipelor diferitelor asociaţii care vor lua parte la concursurile acestui sezon deţin de pe acum o „formă“ mulţumitoare. Ceea ce este interesant de remarcat se referă la vîrsta multora dintre cei care formează aceste echipe. In acest început de sezon loturile au fost completate cu numeroase elemente tinere care s-au evidenţiat cu prilejul întrecerilor de anul trecut, aceştia dînd dovadă de multă putere de muncă şi de o lăudabilă dorinţă de afirmare. Desigur, pregătirea lor trebuie îndrumată cu o atenţie deosebită de către antrenorii respectivi Zilele acestea ne-au venit însă veşti îmbucurătoare, mai ales în ceea ce priveşte stratul de zăpadă, de Borşa, unde anul acesta a fost redeschis un important centru de schi. In această regiune a ţării, adică în munţii Rodnei, s-a constatat şi în acest an că zăpada cade foarte timpuriu şi mai ales într-o cantitate suficientă. Studenţii Institutului de Cultură Fizică, care au ca specializare schiul, se pregătesc de mult timp aci, în condiţii foarte bune. Există un strat de zăpadă pulver de circa 30 cm, aşternut peste o bază tare, astfel că nici nu este necesar ca ei să-şi pregătească pîrtiile pentru antrenament. In fiecare zi îşi aleg altă pîrtie, antrenamentele desfăşurîndu-se în condiţii din cele mai bune. Am dat aceste cîteva amănunte cu privire la centrul de schi de la Borşa unde există, în acelaşi timp, şi toate condiţiile pentru cazare, pentru a îndemna pe schiorii din partea de nord a ţării să folosească acest minunat loc de pregătire. Sigur vor exista unii care vor obiecta asupra distanţei destul de mari la care se află acest centru. Dar condiţiile sunt atît de bune la Borşa, încît distanța nu trebuie să însemne o greutate de neînfruntat.