Sportul Popular, ianuarie 1956 (Anul 11, nr. 2750-2762)

1956-01-03 / nr. 2750

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, IN­IŢI-VAU ORGAN AL COMITETULUI PENTRU CULTURĂ FIZICĂ ŞI SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINIŞTRI ŞI AL CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. 8 pagini 25 bani Marţi 3 ianuarie 1956 ANUL XIi Nr. 2750 Din toate coifurile patriei In cadrul lunii G.M.A. consiliul sportiv regional Locomotiva Timi­șoara a realizat succese însemnate. Astfel 489 membri ai colectivelor sportive au devenit purtători ai insignei G.M.A. gr. I, 88 purtători G.M.A. gr. II, iar 60 purtători F.G.M.A. Tot cu această ocazie, în­ cadrul concursurilor de casă a­u participat la concursurile de tir, şah, baschet, fotbal şi popice peste 2200 sportivi. S-au evidenţiat în munca de mobilizare, colectivele sportive Locomotiva complex C.F.R. Timişoara şi Direcţia regio­nală C. F. R. (De la subredacţia noastră din Timişoara). La Reşiţa se va termina în cu­­rîind construcţia unui modern ba­zin de înot. La această frumoasă acţiune contribuie colectivul spor­tiv Metalul Reşiţa cît şi conduce-' ■rea Combinatului metalurgic, GA. Dobrescu corespondent Printre sportivii colectivului Fla­mura roşie Galaţi care au obţinut de curînd insigna G.M.A. gr. II, se numără şi componenţii echipei de lupte care activează în catego­ria A. Dintre aceştia se remarcă luptătorii I. Chiriţă strungar, Gh. şi Constantin Hagiu laminatori, care-şi depăşesc cu 150—200 la sută planul de producţie. V. Gurău şi C. Dudnic corespondenţi De curînd unui număr de 18 ac­tivişti obşteşti din regiunea Timi­şoara li s-a acordat insigna „Me­rite sportive“. Printre cei care au muncit în mod temeinic pentru progresul sportului în această re­giune se numără: C­iororacov­­schi preşedintele colegiului regio­nal de antrenori de fotbal, E. M.n­tra preşedintele comisiei raionale de volei Reşiţa, M. Mărgineanui profesor de educaţie fizică din Deta, S. Lungu, preşedintele colec­tivul­ui sportiv Locomotiva conf, plex C.F.R. Timişoara, E. Weinert arbitru de fotbal din Oraviţa, Dumitru Cuş instructor voluntar din Buziaş, I. Szilaghi instructor de box din Reşiţa şi alţii. AU GROSS In vizită la Expoziţia interregională de pictură, sculptură şi grafică Spre ora amiezii, cînd se deschid uşile spaţioaselor saloane ale Pa­latului Republicii şi ale sălii Dal­les, zeci şi zeci de trecători, atraşi de uriaşele panouri de la intrare, vin să admire numeroasele lucrări expuse in cadrul Expoziţiei inter­regionale de pictură, sculptură şi grafica. Admirînd cele mai recente realizări ale pictorilor, sculptorilor şi graficienilor noştri, vizitatorii expoziţiei nu pot trece desigur cu vederea nici cele cîteva opere in­spirate din viaţa sportivă şi care dovedesc că artiştii noştri plastici au înţeles să vină pe stadion pen­tru a afla acolo subiecte expresi­ve, pline de sensuri şi de conţinut. Interesant este şi faptul că, deşi cantitativ încă insuficiente, lucră­rile cu temă sportivă sunt prezente în aproape toate genurile repre­zentate la această expoziţie. Am remarcat cu deosebire mo­numentala sculptură ,răiscobolul“ (autori: Eugen Ciucă şi Dimitriu­ Bîrlad) care impresionează prin li­niile sale viguroase şi prin detalii bine realizate. Foarte expresivă este şi statueta „Alergări la ţară" în care Elly Hette surprinde un sugestiv moment dintr-o întrecere hipică sătească. Cu multă natura­lețe este redată in această lucrare încordarea care caracterizează lup­ta pentru intiietate in clipa deci- . ^ _ sivă. Sculptorul Ion Jiga expune un interesant ,,Atlet linitrM. Chipul plin de prospeţime al copilului care de-abia a păşit pe stadion, privirea cutezătoare, pieptul încă firav, dar care va deveni cindva puternic şi oţetit, totul denotă perfecta cunoaştere de către artist a lumii micilor sportivi. In sfîrşit, tot în domeniul sculpturii, Constantin Iordache este prezent şi de data aceasta, cu un bust al maestrului sportului Ion Seter, dovedind o lăudabilă constanţă pe drumul, ocolit de alţii, al sculpturii cu temă sportivă. Multe acuarele prezintă colţuri pitoreşti de ţară in măsură să-i intereseze pe turişti şi alpinişti. Asemenea lucrări expun printre alţii: Clara Cantemir („Vedere din Păltiniş") şi Horia Teodoru („Va­lea Peleşului“). Din păcate, în acest domeniu, ca şi in cel al picturii, lipsesc subiectele sportive de stadion, lipsă cu atit mai surprinză­toare cu cit tocmai acestea sunt, prin dinamismul lor, foarte plas­tice. Nu mai puţin regretabilă este şi absenţa afişelor sportive. Sin­gurul afiş sportiv prezent este cel al Campionatelor Internaţionale de atletism.,, realizat de Vicenţiu G­rigorescu, remarcabil, de altfel, prin sobrietatea şi simplitatea elegantă a subiectului. Şi mai neaşteptată este absenţa tematicii sportive în domeniul caricaturii. Am întilnit doar desenul lui Gh. Marinescu, intitulat „Cum urcă anui’ în care se satirizează obiceiul unor „turişti“ de a porni la drum încărcaţi cu felurite obiecte inutile, linele tangenţe cu sportul are şi caricatura „Sportul criticului", dar mai mult prin tratarea în sens sportiv a subiectului. Este vorba de cursa de slalom pe care criticul lipsit de păreri personale o face printre nenumăra­tele romane, piese de teatru, nuvele şi alte opere beletristice. Oare din marele număr de caricaturi sportive realizate In cursul anului nu puteau fi selecţionate şi alte lucrări izbutite ? In orice caz se poate spune că Expoziţia interregională de pic­tură, sculptură şi grafică are darul de a arăta că sportul îşi face tot mai mult joc în preocupările artiştilor noştri plastici. Succesele obţinute pînă acum in acest domeniu — şi care nu sînt de loc ne­­glijabile — vor trebui să însemne un imbold spre noi şi marcante realizări în direcţia reflectării sportului în arta plastică. Sportivii aşteaptă aceasta cu firească nerăbdare. MARIUS GODEANU ,,Alergăm­ la ţară“ — o interesantă statuetă realizată de Ely Hette Gn foite sporite tn iwuT ap die mancă î «•RIMELE ZILE ale unui nou r an— Bucuria de a­­nunei.# 1 trăi iritr-o t«ă liberă'se în* împletește cu nădejdile îhtr-o viață Vdin ce în ce mai fericită. Acum, în zilele celui de al doilea cinci­nal, aceste nădejdi sunt mai pu­ternice ca orieînd. Ele se înteme­iază pe marile realizări obţinute de poporul nostru pe drumul fău­ririi noii sale vieţi, pe drumul so­cialismului. Ele se întemeiază pe istoricele hotărâri ale Congresului al H-lea al Partidului, luminos program de muncă şi de luptă pentru succese din ce în ce mai mari. Realizările însemnate dobindite de poporul muncitor în anul 1955 sunt un puternic imbold în lupta pentru îndeplinirea sarcinilor din noul an­ de muncă. 1955 este anul încheierii cu succes, înainte de ter­men, a sarcinilor primului plan cincinal, an­l Înălţării unor noi fabrici şi uzine, unor noi centrale electrice, unor noi lăcaşuri de cul­tură. A intrat în funcţiune mo­derna fabrică de antibiotice de la Iaşi, au fost construite înainte de termen termocentralele de la Bor­­zeşti şi Paroşeni, a fost străpuns tunelul uriaşei hidrocentrale de la Bicaz, s-au dat în exploatare liniile ferate Tg. Jiu—Tismana şi Ozana—Cracău. Anul 1955 a fost un an de noi înfăptuiri pe drumul ridicării nivelului de trai al celor ce muncesc. Satisfacţia unui bilanţ încărcat de roade la capătul anului 1955 o trăiesc şi sportivii patriei noas­tre. Ei au adus o frumoasă contri­buţie la succesele întregului popor muncitor. Neîncetat sosesc la redac­ţia ziarului nostru veştile despre rea­lizările în producţie ale sportivilor, mărturia cea mai elocventă a aces­tei contribuţii. Pe de altă parte, în anul 1955 au fost obţinute o serie de importante succese ale mişcării noastre sportive, succese care re­prezintă răspunsul la grija şi spri­jinul permanent pe care partidul şi guvernul Ie acordă mişcării noas­tre sportive. S-a întărit baza de masă a activităţii noastre de cul­tură fizică şi sport. Concursurile sportive ale tineretului, desfăşurate in intîmpinarea Festivalului de la Varşovia, au pătruns pina în cele mai îndepărtate colţuri ale ţării, angrenînd un mare număr de par­­ticipanţi. Alegerea noilor organe sportive sindicale a contribuit la întărirea structurii organizatorice a mişcării noastre sportive. S-au fă­cut paşi însemnaţi înainte pe calea ridicării măiestriei sportivilor noş­tri, paşi concretizaţi in performanţe de valoare internaţională, în suc­cese pe tărîm internaţional. Mari succese au obţinut jucătoarele şi jucătorii de tenis de masă. Cuce­rirea a trei titluri mondiale la campionatele de la Utrecht, ca şi victoriile obţinute în turneele în­treprinse în ultimul timp, au în­tărit faima de care se bucură te­nisul de masă romînesc în arena sportivă internaţională. Performan­ţele unor sportivi romîni ca Io­­landa Balaş, Ilie Savel, Ion Opriş, Alexandru Popescu, figurează prin­tre cele mai bune rezultate mon­diale ale anului. O frumoasă com­portare a avut delegaţia sportivi­lor români la intâlnirile desfăşu­rate cu prilejul Festivalului de la Varşovia. Echipa de atletism a ţării noastre a întrecut puternicele echipe ale Norvegiei şi Franţei, cea de lupte clasice pe cele ale»­eEvifamiei şi Republicii Federale» GejTigiţie. Rugbiştii noştri au în­treprins­ un strălucit turneu în An­­glia, lăsând o puternică impresia» în patria sportului cu balonul oval. Excelente rezultate la campionatelor europene din acest an au obţinut canotorii şi canotoarele noastre. Acestea sunt numai o parte din şi­rul lung de succese pe tărîm in­ternaţional ale sportivilor noştri. Anul 1956, an de înfăptuire a­ unor importante obiective privind*­ dezvoltarea economiei naţionale şi ridicarea bunăstării poporului mun­citor, reprezintă un serios examen pentru mişcarea noastră sportivi­ Activiştii organelor şi organzaţ­ţiilor sportive au sarcini deosebit de importante în îndeplinirea obiec­tivelor legate de asigurarea conti­nuităţii sportului de masă in lunii­ de iarnă, de buna organizare a­ Spartachiadei de iarnă a Tineretu­lui şi a celorlalte mari competiţii, de masă. In acelaşi timp, ei au da­toria să muncească cu şi mai multă, hotărire pentru întărirea organiza­torică a colectivelor noastre spor­tive, pentru Întărirea bazei mate­riale, pentru creşterea numărului de­­membri de colectiv, sportivi clasi­ficaţi şi purtători ai insignei G­MA. Toate acestea vor contribui efectiv la dezvoltarea pe baze şi mai largi a sportului de mase din ţara noas­tră. O atenţie sporită trebuie acor­dată atragerii de noi şi noi oameni ai muncii î­ntr-o activitate organiza­tă, chezăşie a succeselor viitoare. Jocurile Olimpice de iarnă bat la uşă. Olimpiada de la Melbourne ridică de asemenea în faţa antre­norilor şi sportivilor de frunte probleme serioase în ceea ce pri­veşte atingerea, la momentul po­trivit, a formei sportive celei mai înalte. Pregătirile în vederea Olim­piadei trebuie să se desfăşoare sub semnul unirii forţelor tuturor ca­drelor tehnice ale sportului nostru şi ale sportivilor fruntaşi. In afara Jocurilor Olimpice, programul in­ternaţional, care se anunţă extrem de bogat, va supune pe sportivii noştri unor dificile încercări. Şi în vederea acestor intilniri trebuie asigurată o pregătire temeinică, cu atât mai mult cu cit sportivii noştri vor avea de apărat lauri cuceriţi în anii precedenţi şi,­­»■ deosebi, în ultimul an. Noile realizări din anul 1956 nu vor­­ cu putinţă fără o analiză profundă, în spirit critic şi autocritic, a re­­zultatelor obţinute în anul trecut. Cu toată hotărirea trebuie conti­­nuată acţiunea de lichidare a lip­surilor din fotbal, box şi alte ra­muri sportive, lipsuri care au ieşit la iveală în ultimul timp. In via­­ţa organizaţiilor noastre sportive trebuie să-şi ocupe locul cuvenit problema educării comuniste a sportivilor, căreia i s-a acordat o insuficientă atenţie pînă în prezent. De asemenea, trebuie întărită cu e­laborarea între organizaţiile spor­tive, sindicale şi IXT.M. Păşind în cel de al doilea cinci­nal, poporului nostru i se deschid perspectivele unei vieţi mai bune, mai fericite, însufleţiţi de aceste perspective, să luptăm fără preget cu toată energia şi cu tot avintul tineresc, pentru a Înfăptui cuvîn­­tul partidului, pentru a construi socialismul In scumpa noastră pa­trie. Prima competiţie de schi a anului Organizatori ai întrecerii de schi „Cupa Predeal“, întrecere care marchează deschiderea oficială a sezonului 1956, sportivii de la Ca­sa Centrală a Armatei au fost prevăzători indicînd în regulamen­tul acestei competiţii că „Îşi rezer­vă dreptul ca în caz de condiţii nefavorabile să schimbe locul, da­ta şi ordinea desfăşurării probe­lor.“ Lucrul acesta se va întâmpla chiar, deoarece lipsa de zăpadă din aceste zile ii obligă pe schiorii militari să caute un alt loc de des­făşurare pentru întrecerile progra­mate iniţial la Predeal, în zilele de 6, 7, şi 8 ianuarie. Ei s-au şi fixat pentru Poiana Stalin, unde în Cantzer şi Poiana Ruia vom pu­tea asista la prima întrecere de schi a acestui sezon. N-ar fi de loc exclus ca pină la data concursului să cadă zăpadă abundentă şi astfel „Cupa Poiana“ — întrecerea îşi schimbă numele odată cu locul de disputare — să se bucure de cadrul potrivit. Pen­tru că, trebuie să recunoaştem, un concurs organizat numai pe C­an­­tzer şi în Poiana Ruia nu repre­zintă decît o părticică a ceea ce in­seamnă o adevărată competiţie in Poiana Stalin. Dar veţi putea găsi în altă pagină a ziarului date care arată că în majoritatea ţărilor eu­ropene lipsa zăpezii se face sim­ţită şi tocmai de aceea concursu­rile sunt amînate mereu sau nu se dispută de loc. Cu toată această lipsă de zăpa­dă, majoritatea schiorilor din ţara noastră au căutat să folosească fiecare prilej pentru a-şi desăvtrşi pregătirea. Componenţii echipelor diferitelor asociaţii care vor lua parte la concursurile acestui sezon deţin de pe acum o „formă“ mul­ţumitoare. Ceea ce este interesant de remarcat se referă la vîrsta multora dintre cei care formează aceste echipe. In acest început de sezon loturile au fost completate cu numeroase elemente tinere care s-au evidenţiat cu prilejul întrece­rilor de anul trecut, aceştia dînd dovadă de multă putere de muncă şi de o lăudabilă dorinţă de afir­mare. De­sigur, pregătirea lor tre­buie îndrumată cu o atenţie deose­bită de către antrenorii respectivi Zilele acestea ne-au venit însă veşti îmbucurătoare, mai ales în ceea ce priveşte stratul de zăpadă, de­­ Borşa, unde anul acesta a fost redeschis un important cen­­tru de schi. In această regiune a ţării, adică în munţii Rodnei, s-a constatat şi în acest an că zăpada cade foarte timpuriu şi mai ales într-o cantitate suficientă. Studenţii Institutului de Cultură Fizică, care au ca specializare schiul, se pre­gătesc de mult timp aci, în condi­ţii foarte bune. Există un strat de zăpadă pulver de circa 30 cm, aş­ternut peste o bază tare, astfel că nici nu este necesar ca ei să-şi pregătească pîrtiile pentru antre­nament. In fiecare zi îşi aleg altă pîrtie, antrenamentele desfăşurîn­­du-se în condiţii din cele mai bune. Am dat aceste cîteva amănunte cu privire la centrul de schi de la Borşa unde există, în acelaşi timp, şi toate condiţiile pentru cazare, pentru a îndemna pe schiorii din partea de nord a ţării să foloseas­că acest minunat loc de pregătire. Sigur vor exista unii care vor o­­biecta asupra distanţei destul de mari la care se află acest centru. Dar condiţiile sunt atît de bune la Borşa, încît distanța nu trebuie să însemne o greutate de neînfruntat.

Next