Sportul Popular, iunie 1956 (Anul 11, nr. 2825-2841)

1956-06-02 / nr. 2825

Nedumeriri justificate Pentru a afla cine este respon­sabilul cercului sportiv Flamura roşie „Tînăra Gardă“ din Capitală a fost nevoie să cerem informaţii­ unui număr de 10 tineri. Fireşte,­­un asemenea lucru se mai poate întîmpla uneori, în întreprinderi cu mii şi mii de salariaţi, dar ni s-a părut nefiresc într-o făbricuţâ cu cîteva sute de muncitori. După ce am stat însă de vorbă cu tova­răşa Elena Turi, (pe ea o căutam), lămurirea a venit de la sine. Căci, la întrebările noastre, responsabila cercului sportiv nu a putut să ne furnizeze nici un răspuns favorabil. ■Indiferent că a fost vorba de ac­tivitatea G.M.A­, de Spartachiada de vară a tineretului sau de exis­tenţa vreunei modeste echipe de­­­volei sau tenis de masă, ne însem­nam ,pe carnetul de notiţe aceleaşi ‘Cuvinte, nu, n-am făcut nimic! In­­aceaistă situaţie e şi normal ca tineretul să nu cunoască pe cei ■care trebuie să-i î­ndrume în acti­vitatea sportivă. [Situaţia întâlnită la „Tînăra Gar­­dă" nu este izolată. In nenumărate ocazii am încercat să oglindim în Ziarul nostru ,aspecte şi de la alte întreprinderi textile din Capitală. ÎPretutindeni însă, indiferent că a fost vorba de Ţesăturile Reunite, Dacia, Industria Bumbacului, Bella Dram­er sau Domica Simo, ne-am lovit de acelaşi zid al nepăsării şi Epsei de răspundere. De aci şi ■pîniă i la­ concluzia că asociaţia Fla- Snura roşie nu depune toate stră­­­duinţele pentru mobilizarea elemen­tului feminin în practicarea spor­itului, pentru asigurarea unei acti­vităţi sportive cît de modeste în rîndul salariaţilor din industria uşoară şi alimentară nu este decît un pas. In acest an consiliul central al asociaţiei şi-a analizat munca, i-au analizat-o şi comitetele centrale ale celor două sindicate. De fiecare dată au fost întocmite referate însoţite de propuneri şi angaja­mente menite să îndrepte lucrurile într-un viitor cît mai apropiat. Şi iată că, la mijlocul anului, putem constata cum au fost „îndeplinite“ aceste sarcini. B. M. ţ­a 20 iunie vor începe ale- l 8 1 gerile organelor sportive­­. ■*** în cadrul asociaţiei VO­ i INŢA. Organizate pentru prima ( ■ , oară în această asociaţie, alege. î rile organelor sportive vor sti-­­ mula, fără îndoială, activitatea ‘ colectivelor sportive VOINŢA i| rezolvînd, în acelaşi timp, nu- I meroase probleme legate de ac­­­­tualul cadru organizatoric, de I lărgirea bazei de masă a spor­­­­tului în unităţile cooperaţiei I meşteşugăreşti etc. Pentru a ji găsi răspunsul cel mai nimerit­­ în ceea ce priveşte rolul şi sar­■ cinile acţiunii alegerilor precum I şi felul cum acestea sunt pregăti­te, ne-am adresat tov. O. TU­­HAI, preşedintele consiliului­­ central al asociaţiei VOINŢA, în lichidarea fluctuaţiei de cadre. Să nu uităm că numai într-un sin­gur an au fost scim­bate 39 de cadre din colectivele sportive şi din organele regionale, activişti cu pregătire necorespunzătoare. Sis­temul numirilor de activişti ai di­feritelor colective a generat şi o altă situaţie: orientarea către ac­tivişti sportivi care nu aveau nici o legătură cu cooperaţia. Şi aceas­tă orientare şi-a găsit expresia mai departe, în activitatea colec­tivelor sportive, sem­nalîndu-se destule cazuri în care echipe în­tregi erau formate nu din munci­tori cooperatori ci din sportivi din afara cooperaţiei meşteşu­găreşti. Acţiunea alegerilor or­ganelor sportive în cadrul asociaţiei noastre va rezol­va desigur şi multe din problemele legate de disciplina financiară, co­­misiile de revizie devenind, în sfîrşit, organisme vii, care să ve­gheze asupra executării bugetare conform tuturor dispoziţiilor şi în raport cu necesităţile colecti­velor noastre sportive. Trebuie sub­liniată contribuţia pe care această importantă acţiune o va duce în­­întărirea bazei organizatorice a colectivelor sportive, în dezvolta­rea sportului de masă, în creşterea bazei materiale. Alegerile organelor sportive vor duce şi la activizarea cercurilor sportive, la realizarea tuturor obiec­tivelor pe care şi le propun sec­ţiile pe ramură de sport şi, în a­­celaşi timp, vor îmbunătăţi consi­derabil activitatea organelor regio­nale şi a consiliului central al aso­ciaţiei“, ^ I i se răspunde tov. O.­­ I TUHAS, preşedintele I I Consiliului central al j­­ asociaţiei * ?----------- ------------- CUM SE VOR DESFĂŞURĂ ALEGERILE?­ ntre 20 iunie—21 iulie vor avea loc alegerile în cercu­­­­­­rile sportive. In cercurile cu mai puţin de 25 de membri se vor alege responsabili de cerc în timp ce acolo unde numărul mem­brilor trece de 25 se va alege un birou al cercului compus din 3—5 tovarăşi. La sfîrşitul acestei perioa­de vor începe alegerile în cadrul colectivelor sportive, acţiune care se va desfăşura­­între 20 iulie şi 25 august. Iată şi cîteva indicaţii privitoare la numărul de membri ce trebuie aleşi: 5 membri şi 2 supleanţi în colectivele care au pînă la 500 de membri, 7 membri şi 3 supleanţi în colectivele cu 500—1.000 membri, 9 membri şi 5 supleanţi, în colectivele care au de la 1.000 de membri în sus. In adunările de alegeri pentru colectivul sportiv se vor face, de asemenea, propuneri pentru comi­siile de revizie şi pentru repre­zentarea la alegerile organelor superioare. Imediat după alegerea lor, noile organe ale colectivelor sportive vor lua măsurile necesare­ pentru organizarea birourilor sec­ţiilor pe ramură de sport, în cadrul adunărilor generale ale secţiilor, aceasta în perioada de 1 septem­brie—20 octombrie. Alegerea organelor regionale va avea loc între 25 august si 25 septembrie.“ CE MASURI AU FOST LUATE PENTRU REUŞITA ACŢIUNII ALEGERILOR? έn acţiunea de pregătire a alegerilor organelor sporti­vi­ce, noi căutăm să folosim experienţa celorlalte asociaţii. A­­ceasta ne este de mare ajutor pe de o parte, pentru că putem aplica o serie de metode care s-au dovedit a fi din cele mai bune şi pe de altă parte, pentru că putem evita unele lipsuri care s-au manifestat din anii trecuţi. Trebuie spus de la început că întreg activul asocia­ţiei este angrenat în acţiunea de pregătire a alegerilor. Membrii consiliului central au fost reparti­zaţi pe regiuni urmînd să răspun­dă de alegeri, să sprijine colecti­vele sportive şi organele regionale pentru ca fiecare adunare de ale­geri să se transforme într-un eve­niment sărbătoresc. Pe linia pro­pagandei şi agitaţiei s-au trimis de la centru aproape 10.000 afişe, s-au luat măsuri pentru organiza­rea, de către colectivele sportive, de convorbiri cu sportivii la clu­buri, colţuri roşii, antrenamente, etc. pentru ca fiecare sportiv să cunoască scopul alegerilor, să fie angrenat în acţiunea de pregătire. Nu vor lipsi convorbirile despre principiile care stau la bază alege­rilor organelor sportive, despre centralismul democratic, despre noul statut al asociaţiei, despre drepturile şi îndatoririle fiecărui membru de colectiv. Se vor rea­liza, de asemenea, vitrine şi foto­montaje şi vor fi expuse fotogra­fiile sportivilor evidenţiaţi în pro­ducţie etc. In fiecare colectiv spor­tiv vor avea loc conferinţe în legă­tură cu scopul şi conţinutul miş­cării noastre sportive, cu succesele sportului nostru de performanţă etc. Pentru temeinica pregătire a alegerilor, consiliul central al aso­ciaţiei a elaborat şi o serie de in­strucţiuni pe care le-a prelucrat cu toţi preşedinţii de colectiv. O atenţie deosebită trebuie acordată pregătirii dărilor de seamă care să constituie o reală oglindire a activităţii din colectivele noastre sportive. Acţiunea alegerilor va fi­­întîmpi­­nată prin numeroase ma­ ii­festări sportive (concursuri de casă, campionate, „Cupe“ etc.) precum şi printr-o susţinută muncă de în­tărire organizatorică a colectivelor sportive, punîndu-se un accent de­osebit pe terminarea bazelor spor­tive în construcţie, pe încasarea cotizaţiilor, pe organizarea unei stricte evidenţe a membrilor de colectiv şi, în acelaşi timp, pe acti­vizarea cercurilor sportive sau a secţiilor pe ramură de sport cu rezultate mai slabe. Sînt, desigur, numai cîteva din­tre măsurile luate p­antru a se a­­sigura alegerilor organelor sporti­ve un succes deplin. Ele vor fi completate cu iniţiativele pornite de jos, iniţiative pe care consiliul central are datoria să le sprijine şi să le stimuleze. In încheiere, ar trebui poate să adăugăm faptul că au fost luate din timp şi măsurile necesare pentru ca, imediat după alegeril­e din cercurile sportive, să se realizeze instructarea noilor or­gane alese. Aceasta, pentru ca ac­­­tiviştii care vor primi votul mase­lor de sportivi să-şi poată duce munca în condiţiuni din cele maî bun­e"­­ . „ CE PROBLEME­­THAI IMPORTANTE VOR RE­­­ZOLVA ALEGERILE ORGANE­LOR SPORTIVE?Î n primul rînd, se va realiza participarea directă şi pe ii deplin democratică a mase­lor de sportivi la conducerea tre­­­burilor asociaţiei noastre sportive. ^Alegerile vor duce în mol­­nemijlocit la întărirea condu-­­ cerii colective, la ridicarea­­prestigiului consiliilor de colec­ţii , şi, totodată, vor asigura şi­­posibilitatea ca aceşti activişti să­­fie temeinic controlaţi şi dacă este f'cazul traşi la răspundere. Fără i îndoiallă, Uniunile regionale ale co­­­operativelor meşteşugăreşti vor rprivi cu mai multă înţelegere noi­­ile organe alese şi aceasta nu poat­­te să însemne decît un sprijin bi­­­nevenit. O contribuţie hotărîtoare ’­vor avea alegerile noilor organe ! SPORTUL POPULAR 1T%­­2* ,­­ 2825 Mişcarea în aer liber este un ade­vărat izvor de sănătate pentru tine­­rele vlăstare, care, din primii ani de şcoală, se împrietenesc cu sportul In cîteva rînduri... • In luna mai, consiliul sportiv raional Recolta Suceava, a organi­zat o „săptămînă G.M.A.” Au par­ticipat şase colective sportive din mediul sătesc. întrecerea a fost cîş­­tigată de tinerii ţărani muncitori din comuna Straja. Sponder Berthold — corespondent. • La sfîrșitul lunii trecute elevii școlii profesionale de energie elec­trică din Timişoara au de­pus examenul de control G.M.A. Cu acest prilej, un număr de 128 de membri ai colectivului sportiv au devenit purtători ai in­signei G.M.A. Mircea Popovici — corespondent • De curînd, 124 de elevi de la şcoala de ucenici din Oţelul Roşu şi-au trecut toate normele F.G.M.A. şi G.M.. Printre noii purtători de insignă se află şi fruntaşul la în­văţătură Axente Tănăseni, respon­sabilul anului I oţelărie Romulus şi Zeno Radu corespondenţi • In primăvara aceasta, munci­torii de la fabrica de mobilă Li­bertatea din Cluj au participat la numeroase concursuri de atletism. In cadrul acestor întreceri s-au evidenţiat elemente cu reale calităţi cum ar fi Maria Cubleşean, Ileana Nagy, Viorica Bogăceanu, Maria şi Veronica Tothăzan, de a căror pregătire se preocupă îndea­proape antrenorul de atletism Ga­­vrilă Poca Aurel Creţu — corespondent • Zilele acestea tineretul sportiv din comuna Copăcele, raionul Ca­ransebeş, a amenajat un nou teren de fotbal. De asemenea, în același raion, vechile terenuri sportive de la Vălişoara, Sacul, Zorile, Jupa şi S.M.T­răgujeni au fost şi ele rea­­menajate. P. Puia şi N. Pîrvu—corespondenţi • Recent, a avut loc la Tg. Mu­reş finala pe asociație la gimnastică a sportivilor din colectivele Avîn­­tul. In urma rezultatelor înregis­trate, noii campioni ai asociaţiei Avîntul sunt: tot cat. all-a: Bar­bora Peter, cat. a Ill-a: Elena Pu­păză. Băieți: cat. a Il-a Eugen Ka­dar, cat. a IH-a: Antal Kadar. I. Kaufman — corespondent • In ultima săptămînă a lunii mai a fost inaugurat în incinta între­prinderii „Gh. Gheorghiu-Dej” din Baia M­are un poligon de tir pentru trageri de la distanţa de 50 m. La amenajarea acestei baze sportive au fost efectuate 1180 de ore muncă voluntară de către utemiştii şi membrii colectivului sportiv „Fla­căra” din localitate.­­ Comisia de organizare a Spar­­tachiadei de vară din raionul Re­şiţa şi-a luat importante angaja­mente privind mo­­rizarea tinere­tului în Spartachiaua, atragerea de noi membri în colective, dezvol­tarea complexului G.M.A., amena­jarea a 20 noi baze sportive sim­ple, acordînd o cupă care va reveni colectivului cu cele mai multe rea­lizări. Gh. Dobrescu — corespondent O „pledoarie” încă necesară Nu trebuie să ne mire prea mult faptul că din multitudinea de as­pecte pe care o prezintă viaţa ce­lor mai tineri cetăţeni — elevii din şcolile de toate gradele —■ re­porterul sportiv desprinde unul sin­gur, după unii „neesenţial“, du­pă alţii „nesemnificativ“: mişcarea în aer liber, activitatea sportivă în cadrul şi în afara orelor de edu­caţie fizică. Şi nici nu trebuie să-şi închipuie nimeni că e vorba de un simplu punct de vedere, de un subiectivism aidoma celui care-l face pe poet să privească drept loc de meditaţie şi izvor de inspiraţie aceeaşi pădure care unui forestier îl evocă un parchiet tocmai bun pentru exploatare, unui construc­tor — structura unei viitoare clă­diri iar unui plugar — pavăza contra secetei şi a vîntuirilor pîr­­jolitoare. Nu, în şcoli, aceste labo­­­ratoare care pregătesc pentru via­ţă tinerele vlăstare, omul în deve­nire nu poate fi privit doar ca un viitor bun constructor sau medic, metalurgist sau agronom. El tre­buie văzut în primul rînd ca un vlăstar care, în calitate de viitor m­embru util al societăţii, trebuie să crească sănătos, armonios, bine dezvoltat fizic şi cu frumoase ca­lităţi morale şi de voinţă. Aşa stînd lucrurile, să-i fie scuzată re­porterului sportiv năzuinţa de a vedea în micuţul elev şi pe viito­rul sportiv de frunte sau cel pu­ţin pe omul care, încă din şcoală, şi-a făcut un prieten din sport Poate că toate acestea constituie o introducere mult prea lungă fa­ţă de dorinţa noastră de a ne ară­ta satisfacţia la citirea unor rela­tări al* *» corespondenţilor noştri, privind tocmai activitatea sportivă a elevilor. In fond faptele sunt simple, aproape seci, dacă le dez­braci de semnificaţia lor: un reu­şit concurs de atletism organizat la Năsăud, în care Ioan Buda, L Lăpuşan şi Marina Cîmpian au obţinut rezultate promiţătoare; rod­nica activitate sportivă din cadrul şcolii medii nvite nr. 3 din Plo­eşti, unde sute de eleve şi elevi îşi trec normele G.M.A., joacă vo­lei şi baschet, practică atletismul şi gimnastica; sutele de cetăţeni din Sighişoara care au asistat la meciurile fazei de zonă a campio­natelor şcolare, în care echipele şcolii profesionale metalurgice din Sighişoara şi şcolii profesionale din Sibiu s-au calificat pentru fi­nale; interesul pe care l-a trezit desfăşurarea fazei regionale a campionatelor şcolare de atletism în Constanţa, pe Stadionul Nou, unde au fost doborîte 8 recorduri regionale de juniori; şcolarii din Răchitele care duc o susţinută ac­tivitate la handbal, volei, atletism şi gimnastică, sub îndrumarea pli­nă de grijă a prof. I. Săl­ăgeanu. Cită importanţă capătă însă toate aceste simple aspecte, atunci cînd dincolo de ele întrevezi miile de elevi care se împrietenesc cu spori­tul, miile de oameni virstnici ca­­re-i urmăresc, îi încurajează şi uneori... le urmează exemplul. Şi poate că toate aceste fapte şî-ar fi găsit reflectarea într-un stil mai aproape de informaţii decît de... pledoarie, dacă situa­ţia ar fi pretutindeni atît de „roză“, dacă în oraşe ca Galaţi şi Brăila n-ar exista inci şcoli în care activitatea sportivă suferă de carenţe grave, dacă n-ar exista la Iaşi şi în alte oraşe şcoli unde profesorii de alte specialităţi pri­vesc orele de educaţie fizică drept o greşeală de programă analitică, care-i sustrage pe elevi de la ade­văratele lor obligaţii, dacă n-ar exista multe alte prejudecăţi şi deficienţe care-şi dau mina pentru a-i îndepărta pe elevi de stadioa­ne... Pentru că toate acestea există încă, am crezut necesară şi aceas­tă ...pledoarie“ care, în fond, ar apăra o cauză dinainte cîştigată, dacă toată lumea — inclusiv unii profesori şi unii părinţi — şi-ar da seama ai o clipă mai devreme de justețea ei. V. ARNAUTU întrecerea atleţilor din şcoli Oraşul Constanţa a găzduit în zilele de 30 şi 31 mai etapa de zonă a campionatului republi­can şcolar de atletism. La între­ceri au participat 180 atleţi şi atlete reprezentînd şcolile din re­giunile Iaşi, Galaţi, Bacău şi Con­stanţa. O impresie deosebită au lăsat reprezentanţii regiunii Ga­laţi, care au cîştigat 9 din probe. Trebuie remarcată de asemenea străduinţa secţiei de învăţămînt şi a comitetului orăşenesc C.F.S. Con­stanţa de a asigura concursurilor o bună organizare. Iată cîteva din cele mai bune rezultate obţinute: ciocan; Gh. Başcalî (Galaţi) 34,14 m; lungime fete: Eugenia Marga (Constanţa) 4,50 m; greutate băieţi : Cornel Rabinovici (Galaţi) 13,12 m; su­liţă fete: Maria Pisică (Constan­ţa) 25,30 m; înălţime fete: Maria Coroman (Iaşi) 1,38 m; 80 m; garduri: Eugenia Tudor (Constan­ţa) 14,9 sec.; 100 m. băieţi: Adrian Badiu (Galaţi) 11,7 sec.; 100 m. fete: Tudor Eugenia (Constanţa) 13,4 sec. R. Stambolian, corespondent

Next