Sportul Popular, iunie 1956 (Anul 11, nr. 2825-2841)
1956-06-02 / nr. 2825
Nedumeriri justificate Pentru a afla cine este responsabilul cercului sportiv Flamura roşie „Tînăra Gardă“ din Capitală a fost nevoie să cerem informaţii unui număr de 10 tineri. Fireşte,un asemenea lucru se mai poate întîmpla uneori, în întreprinderi cu mii şi mii de salariaţi, dar ni s-a părut nefiresc într-o făbricuţâ cu cîteva sute de muncitori. După ce am stat însă de vorbă cu tovarăşa Elena Turi, (pe ea o căutam), lămurirea a venit de la sine. Căci, la întrebările noastre, responsabila cercului sportiv nu a putut să ne furnizeze nici un răspuns favorabil. ■Indiferent că a fost vorba de activitatea G.M.A, de Spartachiada de vară a tineretului sau de existenţa vreunei modeste echipe devolei sau tenis de masă, ne însemnam ,pe carnetul de notiţe aceleaşi ‘Cuvinte, nu, n-am făcut nimic! Inaceaistă situaţie e şi normal ca tineretul să nu cunoască pe cei ■care trebuie să-i îndrume în activitatea sportivă. [Situaţia întâlnită la „Tînăra Gardă" nu este izolată. In nenumărate ocazii am încercat să oglindim în Ziarul nostru ,aspecte şi de la alte întreprinderi textile din Capitală. ÎPretutindeni însă, indiferent că a fost vorba de Ţesăturile Reunite, Dacia, Industria Bumbacului, Bella Dramer sau Domica Simo, ne-am lovit de acelaşi zid al nepăsării şi Epsei de răspundere. De aci şi ■pîniă i la concluzia că asociaţia Fla- Snura roşie nu depune toate străduinţele pentru mobilizarea elementului feminin în practicarea sporitului, pentru asigurarea unei activităţi sportive cît de modeste în rîndul salariaţilor din industria uşoară şi alimentară nu este decît un pas. In acest an consiliul central al asociaţiei şi-a analizat munca, i-au analizat-o şi comitetele centrale ale celor două sindicate. De fiecare dată au fost întocmite referate însoţite de propuneri şi angajamente menite să îndrepte lucrurile într-un viitor cît mai apropiat. Şi iată că, la mijlocul anului, putem constata cum au fost „îndeplinite“ aceste sarcini. B. M. ţa 20 iunie vor începe ale- l 8 1 gerile organelor sportive. ■*** în cadrul asociaţiei VO i INŢA. Organizate pentru prima ( ■ , oară în această asociaţie, alege. î rile organelor sportive vor sti- mula, fără îndoială, activitatea ‘ colectivelor sportive VOINŢA i| rezolvînd, în acelaşi timp, nu- I meroase probleme legate de actualul cadru organizatoric, de I lărgirea bazei de masă a sportului în unităţile cooperaţiei I meşteşugăreşti etc. Pentru a ji găsi răspunsul cel mai nimerit în ceea ce priveşte rolul şi sar■ cinile acţiunii alegerilor precum I şi felul cum acestea sunt pregătite, ne-am adresat tov. O. TUHAI, preşedintele consiliului central al asociaţiei VOINŢA, în lichidarea fluctuaţiei de cadre. Să nu uităm că numai într-un singur an au fost scimbate 39 de cadre din colectivele sportive şi din organele regionale, activişti cu pregătire necorespunzătoare. Sistemul numirilor de activişti ai diferitelor colective a generat şi o altă situaţie: orientarea către activişti sportivi care nu aveau nici o legătură cu cooperaţia. Şi această orientare şi-a găsit expresia mai departe, în activitatea colectivelor sportive, semnalîndu-se destule cazuri în care echipe întregi erau formate nu din muncitori cooperatori ci din sportivi din afara cooperaţiei meşteşugăreşti. Acţiunea alegerilor organelor sportive în cadrul asociaţiei noastre va rezolva desigur şi multe din problemele legate de disciplina financiară, comisiile de revizie devenind, în sfîrşit, organisme vii, care să vegheze asupra executării bugetare conform tuturor dispoziţiilor şi în raport cu necesităţile colectivelor noastre sportive. Trebuie subliniată contribuţia pe care această importantă acţiune o va duce înîntărirea bazei organizatorice a colectivelor sportive, în dezvoltarea sportului de masă, în creşterea bazei materiale. Alegerile organelor sportive vor duce şi la activizarea cercurilor sportive, la realizarea tuturor obiectivelor pe care şi le propun secţiile pe ramură de sport şi, în acelaşi timp, vor îmbunătăţi considerabil activitatea organelor regionale şi a consiliului central al asociaţiei“, ^ I i se răspunde tov. O. I TUHAS, preşedintele I I Consiliului central al j asociaţiei * ?----------- ------------- CUM SE VOR DESFĂŞURĂ ALEGERILE? ntre 20 iunie—21 iulie vor avea loc alegerile în cercurile sportive. In cercurile cu mai puţin de 25 de membri se vor alege responsabili de cerc în timp ce acolo unde numărul membrilor trece de 25 se va alege un birou al cercului compus din 3—5 tovarăşi. La sfîrşitul acestei perioade vor începe alegerile în cadrul colectivelor sportive, acţiune care se va desfăşuraîntre 20 iulie şi 25 august. Iată şi cîteva indicaţii privitoare la numărul de membri ce trebuie aleşi: 5 membri şi 2 supleanţi în colectivele care au pînă la 500 de membri, 7 membri şi 3 supleanţi în colectivele cu 500—1.000 membri, 9 membri şi 5 supleanţi, în colectivele care au de la 1.000 de membri în sus. In adunările de alegeri pentru colectivul sportiv se vor face, de asemenea, propuneri pentru comisiile de revizie şi pentru reprezentarea la alegerile organelor superioare. Imediat după alegerea lor, noile organe ale colectivelor sportive vor lua măsurile necesare pentru organizarea birourilor secţiilor pe ramură de sport, în cadrul adunărilor generale ale secţiilor, aceasta în perioada de 1 septembrie—20 octombrie. Alegerea organelor regionale va avea loc între 25 august si 25 septembrie.“ CE MASURI AU FOST LUATE PENTRU REUŞITA ACŢIUNII ALEGERILOR? În acţiunea de pregătire a alegerilor organelor sportivice, noi căutăm să folosim experienţa celorlalte asociaţii. Aceasta ne este de mare ajutor pe de o parte, pentru că putem aplica o serie de metode care s-au dovedit a fi din cele mai bune şi pe de altă parte, pentru că putem evita unele lipsuri care s-au manifestat din anii trecuţi. Trebuie spus de la început că întreg activul asociaţiei este angrenat în acţiunea de pregătire a alegerilor. Membrii consiliului central au fost repartizaţi pe regiuni urmînd să răspundă de alegeri, să sprijine colectivele sportive şi organele regionale pentru ca fiecare adunare de alegeri să se transforme într-un eveniment sărbătoresc. Pe linia propagandei şi agitaţiei s-au trimis de la centru aproape 10.000 afişe, s-au luat măsuri pentru organizarea, de către colectivele sportive, de convorbiri cu sportivii la cluburi, colţuri roşii, antrenamente, etc. pentru ca fiecare sportiv să cunoască scopul alegerilor, să fie angrenat în acţiunea de pregătire. Nu vor lipsi convorbirile despre principiile care stau la bază alegerilor organelor sportive, despre centralismul democratic, despre noul statut al asociaţiei, despre drepturile şi îndatoririle fiecărui membru de colectiv. Se vor realiza, de asemenea, vitrine şi fotomontaje şi vor fi expuse fotografiile sportivilor evidenţiaţi în producţie etc. In fiecare colectiv sportiv vor avea loc conferinţe în legătură cu scopul şi conţinutul mişcării noastre sportive, cu succesele sportului nostru de performanţă etc. Pentru temeinica pregătire a alegerilor, consiliul central al asociaţiei a elaborat şi o serie de instrucţiuni pe care le-a prelucrat cu toţi preşedinţii de colectiv. O atenţie deosebită trebuie acordată pregătirii dărilor de seamă care să constituie o reală oglindire a activităţii din colectivele noastre sportive. Acţiunea alegerilor va fiîntîmpinată prin numeroase ma iifestări sportive (concursuri de casă, campionate, „Cupe“ etc.) precum şi printr-o susţinută muncă de întărire organizatorică a colectivelor sportive, punîndu-se un accent deosebit pe terminarea bazelor sportive în construcţie, pe încasarea cotizaţiilor, pe organizarea unei stricte evidenţe a membrilor de colectiv şi, în acelaşi timp, pe activizarea cercurilor sportive sau a secţiilor pe ramură de sport cu rezultate mai slabe. Sînt, desigur, numai cîteva dintre măsurile luate pantru a se asigura alegerilor organelor sportive un succes deplin. Ele vor fi completate cu iniţiativele pornite de jos, iniţiative pe care consiliul central are datoria să le sprijine şi să le stimuleze. In încheiere, ar trebui poate să adăugăm faptul că au fost luate din timp şi măsurile necesare pentru ca, imediat după alegerile din cercurile sportive, să se realizeze instructarea noilor organe alese. Aceasta, pentru ca activiştii care vor primi votul maselor de sportivi să-şi poată duce munca în condiţiuni din cele maî bune" . „ CE PROBLEMETHAI IMPORTANTE VOR REZOLVA ALEGERILE ORGANELOR SPORTIVE?Î n primul rînd, se va realiza participarea directă şi pe ii deplin democratică a maselor de sportivi la conducerea treburilor asociaţiei noastre sportive. ^Alegerile vor duce în molnemijlocit la întărirea condu- cerii colective, la ridicareaprestigiului consiliilor de colecţii , şi, totodată, vor asigura şiposibilitatea ca aceşti activişti săfie temeinic controlaţi şi dacă este f'cazul traşi la răspundere. Fără i îndoiallă, Uniunile regionale ale cooperativelor meşteşugăreşti vor rprivi cu mai multă înţelegere noiile organe alese şi aceasta nu poatte să însemne decît un sprijin binevenit. O contribuţie hotărîtoare ’vor avea alegerile noilor organe ! SPORTUL POPULAR 1T%2* , 2825 Mişcarea în aer liber este un adevărat izvor de sănătate pentru tinerele vlăstare, care, din primii ani de şcoală, se împrietenesc cu sportul In cîteva rînduri... • In luna mai, consiliul sportiv raional Recolta Suceava, a organizat o „săptămînă G.M.A.” Au participat şase colective sportive din mediul sătesc. întrecerea a fost cîştigată de tinerii ţărani muncitori din comuna Straja. Sponder Berthold — corespondent. • La sfîrșitul lunii trecute elevii școlii profesionale de energie electrică din Timişoara au depus examenul de control G.M.A. Cu acest prilej, un număr de 128 de membri ai colectivului sportiv au devenit purtători ai insignei G.M.A. Mircea Popovici — corespondent • De curînd, 124 de elevi de la şcoala de ucenici din Oţelul Roşu şi-au trecut toate normele F.G.M.A. şi G.M.. Printre noii purtători de insignă se află şi fruntaşul la învăţătură Axente Tănăseni, responsabilul anului I oţelărie Romulus şi Zeno Radu corespondenţi • In primăvara aceasta, muncitorii de la fabrica de mobilă Libertatea din Cluj au participat la numeroase concursuri de atletism. In cadrul acestor întreceri s-au evidenţiat elemente cu reale calităţi cum ar fi Maria Cubleşean, Ileana Nagy, Viorica Bogăceanu, Maria şi Veronica Tothăzan, de a căror pregătire se preocupă îndeaproape antrenorul de atletism Gavrilă Poca Aurel Creţu — corespondent • Zilele acestea tineretul sportiv din comuna Copăcele, raionul Caransebeş, a amenajat un nou teren de fotbal. De asemenea, în același raion, vechile terenuri sportive de la Vălişoara, Sacul, Zorile, Jupa şi S.M.Trăgujeni au fost şi ele reamenajate. P. Puia şi N. Pîrvu—corespondenţi • Recent, a avut loc la Tg. Mureş finala pe asociație la gimnastică a sportivilor din colectivele Avîntul. In urma rezultatelor înregistrate, noii campioni ai asociaţiei Avîntul sunt: tot cat. all-a: Barbora Peter, cat. a Ill-a: Elena Pupăză. Băieți: cat. a Il-a Eugen Kadar, cat. a IH-a: Antal Kadar. I. Kaufman — corespondent • In ultima săptămînă a lunii mai a fost inaugurat în incinta întreprinderii „Gh. Gheorghiu-Dej” din Baia Mare un poligon de tir pentru trageri de la distanţa de 50 m. La amenajarea acestei baze sportive au fost efectuate 1180 de ore muncă voluntară de către utemiştii şi membrii colectivului sportiv „Flacăra” din localitate. Comisia de organizare a Spartachiadei de vară din raionul Reşiţa şi-a luat importante angajamente privind morizarea tineretului în Spartachiaua, atragerea de noi membri în colective, dezvoltarea complexului G.M.A., amenajarea a 20 noi baze sportive simple, acordînd o cupă care va reveni colectivului cu cele mai multe realizări. Gh. Dobrescu — corespondent O „pledoarie” încă necesară Nu trebuie să ne mire prea mult faptul că din multitudinea de aspecte pe care o prezintă viaţa celor mai tineri cetăţeni — elevii din şcolile de toate gradele —■ reporterul sportiv desprinde unul singur, după unii „neesenţial“, după alţii „nesemnificativ“: mişcarea în aer liber, activitatea sportivă în cadrul şi în afara orelor de educaţie fizică. Şi nici nu trebuie să-şi închipuie nimeni că e vorba de un simplu punct de vedere, de un subiectivism aidoma celui care-l face pe poet să privească drept loc de meditaţie şi izvor de inspiraţie aceeaşi pădure care unui forestier îl evocă un parchiet tocmai bun pentru exploatare, unui constructor — structura unei viitoare clădiri iar unui plugar — pavăza contra secetei şi a vîntuirilor pîrjolitoare. Nu, în şcoli, aceste laboratoare care pregătesc pentru viaţă tinerele vlăstare, omul în devenire nu poate fi privit doar ca un viitor bun constructor sau medic, metalurgist sau agronom. El trebuie văzut în primul rînd ca un vlăstar care, în calitate de viitor membru util al societăţii, trebuie să crească sănătos, armonios, bine dezvoltat fizic şi cu frumoase calităţi morale şi de voinţă. Aşa stînd lucrurile, să-i fie scuzată reporterului sportiv năzuinţa de a vedea în micuţul elev şi pe viitorul sportiv de frunte sau cel puţin pe omul care, încă din şcoală, şi-a făcut un prieten din sport Poate că toate acestea constituie o introducere mult prea lungă faţă de dorinţa noastră de a ne arăta satisfacţia la citirea unor relatări al* *» corespondenţilor noştri, privind tocmai activitatea sportivă a elevilor. In fond faptele sunt simple, aproape seci, dacă le dezbraci de semnificaţia lor: un reuşit concurs de atletism organizat la Năsăud, în care Ioan Buda, L Lăpuşan şi Marina Cîmpian au obţinut rezultate promiţătoare; rodnica activitate sportivă din cadrul şcolii medii nvite nr. 3 din Ploeşti, unde sute de eleve şi elevi îşi trec normele G.M.A., joacă volei şi baschet, practică atletismul şi gimnastica; sutele de cetăţeni din Sighişoara care au asistat la meciurile fazei de zonă a campionatelor şcolare, în care echipele şcolii profesionale metalurgice din Sighişoara şi şcolii profesionale din Sibiu s-au calificat pentru finale; interesul pe care l-a trezit desfăşurarea fazei regionale a campionatelor şcolare de atletism în Constanţa, pe Stadionul Nou, unde au fost doborîte 8 recorduri regionale de juniori; şcolarii din Răchitele care duc o susţinută activitate la handbal, volei, atletism şi gimnastică, sub îndrumarea plină de grijă a prof. I. Sălăgeanu. Cită importanţă capătă însă toate aceste simple aspecte, atunci cînd dincolo de ele întrevezi miile de elevi care se împrietenesc cu sporitul, miile de oameni virstnici care-i urmăresc, îi încurajează şi uneori... le urmează exemplul. Şi poate că toate aceste fapte şî-ar fi găsit reflectarea într-un stil mai aproape de informaţii decît de... pledoarie, dacă situaţia ar fi pretutindeni atît de „roză“, dacă în oraşe ca Galaţi şi Brăila n-ar exista inci şcoli în care activitatea sportivă suferă de carenţe grave, dacă n-ar exista la Iaşi şi în alte oraşe şcoli unde profesorii de alte specialităţi privesc orele de educaţie fizică drept o greşeală de programă analitică, care-i sustrage pe elevi de la adevăratele lor obligaţii, dacă n-ar exista multe alte prejudecăţi şi deficienţe care-şi dau mina pentru a-i îndepărta pe elevi de stadioane... Pentru că toate acestea există încă, am crezut necesară şi această ...pledoarie“ care, în fond, ar apăra o cauză dinainte cîştigată, dacă toată lumea — inclusiv unii profesori şi unii părinţi — şi-ar da seama ai o clipă mai devreme de justețea ei. V. ARNAUTU întrecerea atleţilor din şcoli Oraşul Constanţa a găzduit în zilele de 30 şi 31 mai etapa de zonă a campionatului republican şcolar de atletism. La întreceri au participat 180 atleţi şi atlete reprezentînd şcolile din regiunile Iaşi, Galaţi, Bacău şi Constanţa. O impresie deosebită au lăsat reprezentanţii regiunii Galaţi, care au cîştigat 9 din probe. Trebuie remarcată de asemenea străduinţa secţiei de învăţămînt şi a comitetului orăşenesc C.F.S. Constanţa de a asigura concursurilor o bună organizare. Iată cîteva din cele mai bune rezultate obţinute: ciocan; Gh. Başcalî (Galaţi) 34,14 m; lungime fete: Eugenia Marga (Constanţa) 4,50 m; greutate băieţi : Cornel Rabinovici (Galaţi) 13,12 m; suliţă fete: Maria Pisică (Constanţa) 25,30 m; înălţime fete: Maria Coroman (Iaşi) 1,38 m; 80 m; garduri: Eugenia Tudor (Constanţa) 14,9 sec.; 100 m. băieţi: Adrian Badiu (Galaţi) 11,7 sec.; 100 m. fete: Tudor Eugenia (Constanţa) 13,4 sec. R. Stambolian, corespondent