Sportul Popular, august 1956 (Anul 11, nr. 2861-2876)

1956-08-02 / nr. 2861

PROLETARI DIN TOATE ȚĂRILE, UNITI-VM ORGAN Al COMITETULUI PENTRU CULTURA FIZICA Șl SPORT DE PE UNGĂ CONSILIUL DE MINISTRI Șl Al CONSILIULUI CENTRAL AL SINDICATELOR DIN R. P. R. ANUL XII Nr. 2361 * Joi 2 august 1956 * 4 pagini 25 bani ................................................................................ . ■­­m . —■—mt Participanţi de valoare în marea competiţie ciclista „T u r ul Eu r a p eiÎ! La Zagreb se vor alinia miercuri la startul ,,Turului Europe ” 98 ciclişti reprezentând următoarele ţări: Franţa, Belgia, Olanda, Italia, Danemarca, Spania, R.F. Germană, Romînia, Iugoslavia, Suedia, Fin­landa, Polonia, Bulgaria. E­­chipele reprezentative vor fi alcă­tuite din cele 7 alergători. Toate ţările sus menţionate, cu excepţia Spaniei, a­u participat şi în „Cursa Păcii” din acest an. Astfel, cicliştii noştri se vor întîlni cu o bună parte din alergătorii cu care s-au „răz­boit" de-a lungul celor 2.213 km., de la Varşovia spre Praga (via Berlin), sau în alte concursuri Din echipa belgiană fac parte Van Meenen (cîştigătorul Turului Egiptului 1954) şi Van den Broeck, animator în ediţiile trecute ale „Cursei Păcii”, clasat pe locuri fruntaşe în probe importante din Franţa. Danemarca mizează pe An­dersen, cîştigătorul Turului Egip­tului în 1955, iar Olanda pe Vânt Hoff (care a participat la Turul Franţei în anii trecuţi) şi pe masi­­vul Wolfs, una din surprizele „Cursei Păcii 1956". Deşi Gestari a fost una din figurile proeminente ale Cursei Păcii din acest an, el nu face parte din echipa Italiei, in care cel mai bun este Faliarim. Acesta a deţinut în multe etape lo­cul 2 în clasamentul general din Turul Italiei 1956. Krolak (Polo­nia), Kolev şi Koţev (Bulgaria), Paul Nyman (Finlanda), Roger Ri­viere, campion al Franţei ia proba de urmărire, iată şi alţi ciclişti bine cunoscuţi care vor fi prezenţi miercuri la Zagreb. Alcătuirea echipei R.P.R. va fi dată publicităţii în cursul zilei de mîine. PRINTRE SPORTIVII DE LA „CLEMENT GOTTWALD” Am intîri­t mulţi sportivi la „Clement GottwaldInteresant este că marea lor majoritate fă­ceau parte din aceeaşi secţie: de la strungărie, însoţitorul meu, to­varăşul Nicolae Agriş, controlor tehnic şi responsabil sportiv U.T.M, are o misiune uşoară. Aproape lingă fiecare maşină îmi poate recomanda un tinăr care să-mi poată vorbi despre angaja­mentele şi poate chiar despre pri­mele realizări in cinstea lui ‘23 August. Unul dintre aceştia este ciclistul Petre Colos. In luna iulie a avut depăşiri de normă de 100 la sută. Pentru 23 August e ha­tarit să mai adauge 20 de procen­te la această realizare. — Dar in sport, ce iți propui?­­ — Visul meu „cel mare" este să iau startul in circuitul ciclist^ al țării. E poate cam mult dinjf numai doi ani de ciclism, dar am „ început să mă pregătesc încă de pe acum. Si concursuri e in cin­stea lui 23 August vor fi un bun prilej de verificare. In secţia strungărie delistul nostru este oarecum izolat in­­­­­­locul unei mase compacte de... fot­balişti. Lista lor trebuie începută de bună seamă cu cei doi contro­lori tehnici, Nicolae Agriş şi Stan Avram. Angajamentele lor nu se pot exprima în procente, şi totuşi obiectivul pe care şi locul propus este cit se poate de precis: vor recepţiona numai piese de calita­te, vor ajuta celor din atelier şi in special celor tineri în meserie să ob­ţină astfel de piese. In ce priveşte echipa de fotbal, ea îşi reia în aceste zile pregătirile, cu un lot In care au fost introduşi ciţiva dintre tinerii remarcati in concursurile Spartachiadei de vară. Rectificatorul Petre Miricescu, din echipa de fotbal, va depăşi sarcinile de plan cu 125 la sută... Electricianul Victor Iamandi, bo­xer, cu SD la sută... Angajamente notate pe carnetul de însemnări. Suntem­ siguri că în curind vom afla cu bucurie de îndeplinirea și depășirea lor. I. M. In ajunul începerii celei de a 2-a serbări a gimnasticii şi sportului german LEIPZIG (prin telefon). CHEMAREA ORAŞULUI LEIPZIG A FOST ASCUL­­TATA. De cum păşeşti în aceste zile k)pe teritor­ia R. D. Germane, chiar din gara de frontieră Bad Schon­­‘■dau., de pildă, privirile-ţi sân­t atrase de afişe şi placarde mari, foarte expresive. Ele reprezintă un gimnast executind la paralele un ,,stind in mîini“ (pe o sin­gură mină), aşezat pe un sector al unui mare stadion. In planul din fund se vede partea de sus a unui monument. Pe de o parte şi alta a desenului frunze de la­uri, iar jos inscripția: Leipzig 1956. * * * Deasupra acestui desen foarte reuşit, cuvintele: Leipzigul te cheamă... Desenul reprezintă in­signa Serbărilor, iar chemarea oraşului cu istorică tradiţie a ser­bărilor de gimnastică şi sport a găsit răsunet in inimile a zeci şi zeci de mii de tineri din toată Germania. In străvechea cetate saxonă, vestită în lumea întrea­gă pentru calitatea produselor sale meşteşugăreşti, iar mai apoi in­dustriale, în oraşu­l t­rguritor de mostre şi-au dat acum m­u­ltv­re mii de tineri din oraşele şi satele Germaniei de dincolo şi de din­coace de Elba. Chemarea Leipzigului a fost as­cultată în pofida discursurilor cu iz amenințător rostite de cance­larul Adenauer, care a aruncat anatema asupra cetei de a II-a e­­difii a Serbărilor sportului și gim­nasticii germane, ,,demascînd-o", pasămi­te, ca o acțiune politică. Chemarea Leipzigului a fost ascul­tată in pofida interdicţiilor edic­­tate de forurile sportive vest ger­mane. Lungi trenuri speciale, cu mii de tineri şi sportivi din oraşele şi satele Germaniei occidentale sosesc mereu la Leipzig! Da, cea de a II-a ediţie a Ser­bărilor de gimnastică şi sport reprezintă o sărbătoare a între­gului tineret german. Tineretul'­ german ştie că aci la Leipzig, în oraşul care încă în 1863 a găzduit a 3-a Serbare a gimnasticii pe întreaga Germanie, unde din 1922 s-a desfăşurat prima Serbare muncitorească de gimnastică şi sport, va avea ocazia in zilele Serbărilor ca să discute liber despre problemele vitale ale ti­nerilor sportivi germani şi ale întregului popor german, să se cunoască îndeaproape, să se apre­cieze reciproc. El va da urmare îndemnurilor cuprinse in salutul adresat participanţilor de către prezidiul Serbărilor şi va îndepărta tot ce-l poate despărţi, sprijinind­­din toate ,puterile tot ceea ce­­poate duce la unitate, la victorie.­: Biroul de presă al serbării ne-a­ informat că la Serbările de la­ Leipzig au fost invitaţi 25.000 de tineri din Germania occiden­tală. Au sosit pină azi 12.000 şi şi-au anunţat sosirea... 40.000. Tiner­lor veniţi din întreaga Germanie li se adresează chemări înscrise pe mari placarde pe faţa­dele clădirilor monumentale ale oraşului. „Sportivi, stringeţi-vă în lupta pentru unitate şi liberta­tea sportului german“; „Gimnaşti şi sportivi din est şi vest înţele­­geţi-vă asupra viitorului sportului german !“.. întreaga populaţie a Leipzigului participă cu însufleţire la primi­rea oaspeţilor din Germania occi­dentală, contribuind cu plăcere la utilarea şcolilor şi internate­lor d­in care vor fi găzduiţi spor­tivii. Am vizitat şcoala elemen­tară nr. 8, unde vor locui tinerii din Hessa. Cetăţenii de pe strada Leine au dat pături, perne şi aşternut al cărui colb imaculat străluceşte pe paturile care-şi aş-1- teaptă oaspeţii. Pe una din perne văd un bileţel. II desfac şi ci­tesc: „Dragă prietenie sportivă, dacă ai vreo dorinţă specială, dacă vremi să faci o baie răcori­toare, sau ai ceva de călcat, vino (continuare In pag. a 4-a) LAZAR (Dinamo Orasul Stalin)" Inaugurarea unui uriaş stadion sportiv la Moscova MOSCOVA 31. (Agerpres). — TASS transmite: La 31 iulie a avut loc deschi­derea solemnă a stadionului cen­tral din Moscova. La această mare sărbătoare au asistat N. A. Bulganin, N. S. Hruşciov, G. M. Malenkov, V. M. Molotov, M. G. Pervuhin, K. E. Voroşilov, G. K. Jukov, L. I. Brejnev, D. T. Şepi­­lov, E. A. Furţeva, A. B. Aristov, N. I. Bel­ia­ev, P. N. Pospelov.­­Adunarea a fost deschisă de E. A. Furţeva, secretar al Comite­tului Central şi al Comitetului orăşenesc Moscova al P.C.U.S. După aceea a luat cuvintul Bo­brovnikov, preşedintele Comitetu­­lui executiv al Sovietului orăşe­­nesc de deputaţi ai oamenilor muncii din Moscova. Au luat cu­­vîntul reprezentanţi ai constructo­­ rilor stadionului. In numele spor­tivilor sovietici colectivul de con­structori a fost felicitat pentru terminarea lucrărilor de Şcerba­­kov, maestru emerit al sportu­lui, campion al Europei la atle­tica uşoară. Participanţii la adunare l-au întîmpinat în mod călduros pe N. S. Hruşciov, prim secretar al C.C. al P.C.U.S., care a rostit o amplă cuvîntare. La sfîrşit a fost adoptat un mesaj către toţi constructorii din Moscova. La serbarea sportivă care a început după adunare au pârtiei, pari maeştri ai gimnasticii spor­tive şi artistice şi atleţi. După a­­ceea a avut loc un meci de fot­bal între echipele Republicii Populare Chineze şi R.S.F.S.R. Serbarea sportivă consacrată deschiderii stadionului central „V. I. Lenin“ a durat cîteva ore. 160 000 spectatori pot urm­ări întrecerile de pe marele complex sportiv de la Lujniki MOSCOVA 31 (Agerpres). — La 31 iulie a avut loc la Mosco­­va festivitatea inaugurării noului complex sportiv de la Lujniki, con­struit în apropierea clădirii Univer­sităţii. Noul complex sport­v este un a­­devărati oraş al sporturilor. El se întinde pe un teritoriu de 180 hec­tare şi cuprinde 130 diferite con­strucţii sportive. Concomitent 2000 de sportivi se pot întrece aici la 26 de ramuri sportive, iar evoluţia lor poate fi urmărită de 160.000 de spectatori. Marea arenă centrală a­re tribu­ne cu o capacitate de 103.000 locuri. Aici vor avea loc cele mai mari turnee de tolbal şi concursuri atle­tice. Mica arenă, cum este numit sta­dionul pentru jocurile sportive, este înzestrată cu tribune­ pentru 16.500 spectatori. Pe acest teren se vor desfăşura meciuri de tenis, volei şi baschet, turnee de lupte sau box. Tribunele ba­zi­nul­u­i de înot, în care vor putea avea loc în acelaşi timp întreceri de nataţie şi sărituri de la trambulină cu o capacitate de 13.200 spectatori. • Aceste trei construcţii principale ale stadionului au fost terminate. Se continuă lucrările la Palatul sporturilor,­ cea mai mare con­strucţie sportivă de acest gen din Europa. Tribunele sale vor putea adăposti peste 15.000 de spectatori. Aici va exista şi un patinoar arti­ficial astfel că hocheiştii şi patina­torii sovietici se vor putea antrena în tot timpul verii. Iarna în Pala­tul sporturilor se vor desfăşura con­cursuri de atletism, meciuri de fot­bal şi baschet. Acest Palat va găz­dui întrecerile campionatelor mon­diale de hochei pe gheaţă din 1957. În „oraşul sporturilor” au mai fost amenajate­­­1 terenuri de fot­bal, 3 velodromuri, 29 terenuri de tenis, 16 terenuri de volei, 15 tere­nuri de Baschet, 14 săli de gim­nastică, cîteva bazine de înot și maneje. Sportivii sovietici au primit un dar minunat înaintea marii lor săr­bători — Spartachiada Popoarelor Uniunii Sovietice care se va des­chide pe nou­l stadion de la Lujniki în ziua de 5 august.

Next