Sportul Popular, mai 1957 (Anul 12, nr. 3000-3015)

1957-05-04 / nr. 3000

Oamenii muncii au sărbătorit cu entuziasm ziua de 1 MAI Frumoasa demonstraţie a sportivilor din Capitală... (urmare din pag. 1) muncii de pe ogoare şi din exploată­rile şi întreprinderile forestiere, merg în frunte cu cei mai buni: echipa campioană de hochei pe ghea­ţă Recolta Miercurea Ciuc, campioa­na la patinaj artistic, Marieta Wein­­rich, campioana absolută la pati­naj viteză juniori Magdalena U­­drea, etc. Un grup de tinere îm­brăcate în culorile verde-galben ale asociaţiei merg ridicînd alternativ buchete de flori de primăvară. Din tribună, răsună minute în şir a­­plauze ce răsplătesc graţia şi iscu­sinţa cu care aceste sportive cre­ează imaginea unei grădini imense, vii, în permanentă mişcare. Ima­ginea este continuată de armoni­oasa coloană a şcolilor din Capi­tală. Trec tinerii elevi, fruntaşi în sport şi la învăţătură, cadrele de m­ine ale muncii noastre creatoare. PRIN SPORTUL DE MASA, LA PERFORMANTA In frumoase costume albastre si albe păşesc sportivii asociaţiei Progresul. Din rindurile lor se ri­dică deodată o ghirlandă de cercui concentrice, îmbrăcate în flori. In mijlocul cercurilor, pe o platformă, doi pionieri poartă o flamură de mătase roşie, cu ins­cripţia : SPARTACHIADA TINE­RETULUI. Este numele competi­ţiei care, laolaltă cu crosurile de masă, cu complexul G.M.A. atrage în activitatea sportivă milioane de tineri de pe tot cuprinsul patriei. Ca un simbol al rezultatelor cali- Itative ale acestei uriaşe răscoliri a maselor, păşesc acum în rînduri strînse campionii şi recordmanii membri ai asociaţiei Progresul, cu­noscuţi în ţară şi peste hotare: maestrele emerite ale sportului Elena Pădureanu, Josefina Ugran, Carolina Răceanu-Cîrligeanu, Iri­na Naghi şi Aurelia Sălăgeanu- Szöke, componente ale echipei noastre de handbal campioană mondială, maestra emerită a spor­tului Ella Zeller, scrimeri, rugbişti, alpinişti şi alţi sportivi de frunte. Intră acum în marea piaţă spor­tivii Casei Centrale a Armatei, avînd în frunte un grup în alb ce poartă steagurile cu steaua roşie ale sportivilor militari. Acest ecu­son este reprezentat cu multă cin­ste, în numeroase întreceri sporti­ve interne şi internaţionale, de către sportivii C.C.A. Mărturie stă grupul masiv, impresionant, de tineri purtători ai tricourilor cu dungă tricoloră, tricouri de cam­pioni republicani. Tribunele a­­plaudă trecerea fotbaliştilor Voi­­tiescu, Apolzan, Zavoda, Onisie şi alţii din echipa campioană a ţării, a atleţilor Ioan Seter, Romeo Co­­veianu, a boxerilor, voleibaliştilor, ba­sche­­­bal­işti­lor şi a celorlalţi sportivi fruntaşi militari. GRAŢIE $1 INDEMINARE In trecerea prin faţa tribunelor, sportivele din industria uşoară, grupate sub steagurile roşii cu dungă diagonală albă ale asocia­ţiei Flamura roşie, execută un e­­xerciţiu cu panglici roşii şi albas­tre, care incintă privirile, simboli­­zînd jocul ameţitor al firelor în filaturi şi ţesătorii. Urmează frumoasa coloană a studenţilor sportivi din Capitală, membri ai asociaţiilor studenţeşti, adevărate pepiniere de sportivi fruntaşi. Viitori profesori de edu­caţie fizică, studenţi ai Institutu­lui de Cultură Fizică execută din mers un frumos dans cu cercuri înflorate, stîrnind admiraţia pri­vitorilor. Trec acum sportivii uneia dintre asociaţiile fruntaşe ale ţării, Voința. Sute de cooperatori, frun­taşi în muncă şi bani sportivi, de­ ORAŞUL STALIN C­oloana celor peste 900 sportivi din Oraşul Stalin a fost deschisă de for­maţiuni ale membrilor A.V.S.A.P. în frunte cu aeromodelişti şi m­otociclişti. Le-au urmat un grup masiv de tineri ce purtau drapele roşii şi tricolore şi steagu­rile multicolore ale asoc­aţiilor spor­tive din ţara noastră. Prin faţa tribunelor treceau în aceeaşi per­fectă aliniere ca şi sportivii, acti­vişti din domeniul mişcării sporti­ve, elevi ai şcolilor de antrenori, arbitri. tehnicieni, etc. Purtînd pe tricouri insigna de maestru emerit al sportului, handbalistele Ana Starck şi Mora Windt păşeau min­dre, pline de satisfacţia că alături de colegele lor din reprezentativa R.P.R. au adus patre­ iubite titlul de campioană mondială la handbal. AL. DINCA BAIA MARI, portivii care au completat de­monstraţia oamenilor muncii din Baia Mare aveau în­aun­tea masivei lor coloane un grup de gimnaşti, în permanentă acţiune la trecerea prin faţa tribunelor. Membrii colectivului sportiv Ener­gia au defilat în frunte cu campio­nul republican de lupte Vasile Papp, filează într-o ţinută desăvârşită. Printre ei se află campionii de bob Tita Rădulescu, C. Costamag­na, iscusit tehnician în domeniul instalaţiilor de televiziune, şi alţi sportivi de frunte ai acestei aso­ciaţii care şi-au cîştigat un renume binemeritat pentru succesele în ac­tivitatea sportivă de masă. TREC ÎNVINGĂTORII DE LA MELBOURNE Un grup de sportivi din cercul Tinărul Dinamovist, izvor nesecat de sportivi fruntaşi, deschide dru­mul unui impozant car alegoric împodobit cu semnul celei mai cu membrii echipei de fotbal — cu­noscuţi şi apreciaţi fruntaşi in pro­ducţie. Printre sportivii colectivului Progresul puteau fi văzuţi maestrul sportului Ferdinand Moscovici , atlet fruntaş, Irina Negreanu, cam­pioană republicană la cros şi alţi valoroşi sportivi ridicaţi din rindu­­rile maselor de tineret din locali­tate. O vie admiraţie au trezit spor­tivii de la Voinţa, Dinamo şi şco­lile medii nr. 1 şi 2 care derdau cu 5 care alegorice simbolizînd bo­gata activitate sportivă ce se des­făşoară acum în oraşul Baia Mare. V. Săsăranu corespondent mari competiţii din lume, ai cercu­rile olimpice. La cea de-a XVI-a Olimpiadă, de la Melbourne, spor­tivii românni au ridicat prestigiul patriei noastre situînd Romînia pe locul VIII prin cele 5 medalii de aur cucerite în întrecere cu cei mai buni sportivi din lume. Iată-l pe dublul campion olimpic Leon Rot­­man, în canoea sa, ţinînd în mină pagaia cu care şi-a depăşit toţi ad­­versarii în probele de simplu. Ală­turi, într-o canoe „dublu“, cam­pionii olimpici Alexe şi Ismailciuc, iar pe un podium campionul olim­pic de box, Nicolae Linca, luptăto­rul Horvath clasat pe locul III şi un grup de componente ale echipei de gimnastică clasate pe locul III. MUNCA ŞI SPORT Minunata demonstraţie a sporti­vilor este încheiată de masiva co­loană a reprezentanţilor asociaţiei Locomotiva. In frumoase costuma sportive, tineri şi tinere din ramu­ra transporturilor feroviare, ruti­ere, navale şi aeriene trec efec­­tuînd în mers exerciţii ce redau imagini din munca lor de zi cu zi: mişcarea semafoarelor, munca din ateliere şi d­epouri. • ★ Ultimul rînd al coloanei de peste 9000 de sportivi a părăsit piaţa. Demonstraţia oamenilor muncii din Capitala cu prilejul zilei de 1 Mai s-a încheiat prin defilarea sportivilor, adevărată revărsare de tinereţe, vigoare şi sănătate, de optimism şi dragoste de viaţă. LA IAŞI Cinstea de a deschide coloana sportivilor ieşeni a revenit unui grup de călăreţi de la centrul hi­pic de antrenament şi clubul Vic­toria. Elevi ai şcolii sportive de tineret păşesc apoi prin faţa tribu­nelor form­înd un ring de box în mijlocul căruia colegi de ai lor execută frumoase demonstraţii din sportul cu mănuşi. Sutele de spor­tivi ai colectivelor- Locomotiva, FI. roşie, Voinţa şi Energia au defi­lat împreună, cu care alegorice deasupra cărora tineri şi tinere e­­xecutau mişcări de gimnastică. De asemenea, studenţii sportivi ieşeni au alcătuit un ansamblu de gim­nastică ritmică, în plină acţiune la trecerea prin faţa tribunelor. S ...şi din alte oraşe ale ţării Un reuşit car ategoric simbolizează elanul cu care sportivii sărbă­toresc ziua de 1 Mai, precum şi rolul sportului in stringerea legă­turilor de prietenie intre tinerii din întreaga lume (Foto L. Tibor) Drumeţii veseli... pe urmele cicliştilor ţine realizată, tema sportivă cu­noaşte un impresionant succes in teatru ca şi in literatură, in cine­matografie ca şi in emisiunile ra­diofonice. De lucrul acesta ne-am convins, odată in plus, joi dimi­neaţă citul, cum spunem de obicei, la Dinamo... s-a „jucat“ cu casele închise. Cu toate acestea in fru­moasa sală din sos. Ştefan cel Mare, plină pină la refuz, nu a făcut demonstraţie de gimnastică Viktor Ciukarin şi nici nu a evoluat echipa de baschet a R. P. Bulga­ria. Ci... dar mai bine să dăm cu­­vintul profesorului Nicolae Isaţiu. — Prima ediţie a competiţiei c­­­elicte „Cursa Păcii“ s-a desfăşurat în anul? — 1948! răspunde calm şi sigur­­de el tinărul jucător de rugbi Va­lentin Hosu. — Şi cine a iniţiat-o? — Redacţiile ziarelor „Rude Bra­vo" din Praga şi „Trybuna Ludu“ din Varşovia. — Foarte bine! 25 de puncte !“ Desigur că v-aţi dat seama că e vorba de o înregistrare pentru emisiunea radiofonică „Drumeţii veseli". Intr-adevăr, cu acest pri­lej am asistat la prima înregistrare făcută cu participarea sportivilor (secţiile de caiac-canoe şi rugbi de la Tinărul Dinamovist) şi, bi­neînţeles, pe o temă sportivă: „Urmărind cursa c re listă Praga- Berlin-Varşovia“. Dar cei trei re­prezentanţi ai respectivelor secţii sportive nu au vorbit, in răspunsu­rile lor, numai de Constantin Du­­mitrescu şi Krolack, de medii orare şi tricoul galben şi de urcuşul de la zidul Merane­ci şi despre Uni­­versiatea Carolina, despre autoul statuii din Berlin a lui Göthe, de cotulucătorul militar al taboriţilor, de Iulus Fucik, de Johann Sebas­tian Bach şi... dar să apelăm din nou la ajutorul prof. Savtu: „Cine din grupa caiac-canoe poate interpreta la pian o melodie de Chopin ?“ Calm­, Dan Rădulescu se aşează la pian şi cu aceeaşi indemînare dovedită în laboratoarele Institutului de Medicină and-' este student, ca şi in proba de 500 m­. caiac simplu — el execută cunoscuta Serenadă, completată de prof. Saftu cu... 25 de puncte d in fond, acest lucru a demonstrat întreaga manifestare din sala Dina­mo: preocupările multilaterale, bo­gate In conţinut ale tinerilor noştri sportivi. Şi ca la orice cronică iată şi... rezultatele tehnice: 1. Valentin Hosu 180 p. ( o excursie Bucureşti- Kiev-Moscova oferită de O.N.T. Carpaţi). Ui florin şerban SPORTUL POPULAR P*U 2-a Nr. 3000 ■t 31 Pe malul Mureşului, intr-o după-amiază oarecare*«. Nimic nu te poate pune mai bine în temă asupra activităţii sportive dintr-un oraş oarecare decit o vizi­tă întîmplătoare. Intr-o după-a­­miază, obişnuită, la ima din ba­zele sportive. De aceea am şi pornit într-una din ultimele după a­­mieze ale lui aprilie către baza nautică a colectivului Flamura roşie U.T.A., unde-mi puteam face o părere despre activitatea cano­torilor şi a tenisoxenilor marii în­treprinderi arădene. Canotaj­ui... tenis? Cineva care n-a mai fost pe la Arad poate fi surprins de alătu­rarea acestor două sporturi cu un specific atît de deosebit. Cine cu­noaşte însă baza nautică U.T.A. care cuprindea pînă acum şi două terenuri de tenis al căror număr a crescut la trei începînd din prima zi a lui mai, va înţelege mai uşor legătura între... apa dragă canoto­rilor şi zgura pe care evoluează tenismanii. Era ora patru după-amiază și faptul că sosiseră la bază abia cîți­­va sportivi ne-a permis să stăm puțin de vorbă cu antrenorul Zol­tán Török. „Zi de zi, ne-a spus el, vin aci zeci de sportivi. Condiţii avem: în hangar sunt 25 de am­barcaţiuni. Avem o serie completă de bărci de concurs (schituri, ca­iace şi canoe) şi numeroase bărci de antrenament“. N-am avut însă răgazul să a­­flăm mai multe, pentru că de pe faleza care mărgineşte Mureşul co­borau acum grupuri-grupuri de ti­neri şi tinere. Pe unii îi cuno­şteam: Elsa Ocsenfeld şi Etelka Laub-Slahotka, componente ale e­­chipajului de 8+1 care s-a cla­sat pe locul II la campionatele eu­ropene de la Bled, Pavel Aida şi Vasile Hăbălic, campioni de juni­ori la caiac dublu şi clasaţi pe locul II în întrecerea seniorilor, tenismenii C. Călieanu şi Arcad­ie Satui, Judith Gru­nwald şi Matil­da Glatt. Alături de ei însă, mulţi, foarte mulţi tineri încă necunoscuţi marelui public, dar în care antre­norii îşi pun toate speranţele... Curind, Mureşul, ca şi două din­tre terenurile de tenis erau literal­mente invadate de tineri îmbrăcaţi în treninguri colorate. Peste cîte­­va clipe, pe unul dintre terenurile de tenis începeau meciurile con­cursului organizat in cinstea lui 1 Mai, in timp ce pe celălalt, sub îndrumarea antrenorului Emeric Gru­nwald, se antrenau de zor (succesiv bineînţeles) zeci de tineri dintre care am remarcat o serie de copii şi juniori foarte talentaţi ca Irina Heder, Maria Sárközi, Ioan Albert, Gheorghina Patacki şi alţii. Pe Mureş zeci de ambarcaţiuni porniseră în şir purtînd sportivi de la U.T.A. ca şi elevi ai şcolii spor­tive de tineret, condusă de antre­norul Zoltán Patacki. Am apreciat progresele realizate de fetele din „optul" pe care-l formează acum Török, Erna Tucker, Margareta Petreaş, Maria Honig, Ana Hess... iată nume despre care vom mai auzi dacă aceste tinere își vor con­tinua pregătirea cu același elan cu care au început. Pe o bancă, Adalbert Covaci u­­nul din animatorii canotajului de la U.T.A., şi Ludovic Vereş, res­ponsabilul secţiei de tenis a colec­tivului, priveau încîntaţi,spre cei peste ICO de tineri in plin antrena­ment, în cele două ramuri de sport considerate odinioară „de elită". Şi trebuie să mărturisesc că am trăit aceeaşi îneîntare, admirînd tabloul minunat pe care l* • oferă o masă de tineri păşind spre per­formanţă.... V. A. foarte tinere ca virstă şi ca stagiu in canotatui ac.... ... . ,ai Klempetzki şi Mantzi Maliga învaţă să vislească, îndrumate de antre­norul Patacki. Deocamdată, „schiful" lor este un bac de antrena­ment foarte bitic... ancorat. (Foto : V. ARNAUTU). fgi In oraşul in care odinioară nu se intin­pia nimic Zugrăvind in operele sale viaţa de odinioară a Fălticeni­lor, maestrul Mihail Sadoveanu denumise acest orăşel „Locul unde nu s-a intimplat nimic". Fireşte că intr-un asemenea tîrg nici sportului nu i-a fost hărăzit să-şi găsească locul. ...Descătuşarea ţării şi a po­porului a pus in valoare hăr­nicia naturii de pe meleagurile Fălticenilor, a dat aripi price­­perii si hărniciei localnicilor. Acolo unde odinioară „nu s-a întimplat nimic" a început să pulseze o intensă activitate în toate domeniile; cum era fi­resc, sportul şi-a cucerit toate drepturile cuvenite. La marele combinat forestier — o nouă întreprindere cunos­cută acum în ţară şi peste ho­tare — sute de tinere şi tin­.,­­ practică diferite discipline sportive. Salariaţii combinatu­lui se mândresc cu faptul că sportivi din nodurile lor alcă­tuiesc o echipă de fotbal —­­ Recolta — care anul acesta va­­ activa în categoria B a cam­­­­pionatului republican. Alte sute şi sute de tineri de la fabricile de mobilă „I. C. Frimu", ,,21 Octombrie", de la noua filatu­ră de in şi cânepă, de la noua uzină electrică şi alte între­prinderi îşi dispută inb­et­atea în diferite campionate Ritmului de dezvoltare a ac­tivităţii sportive ii ţine pasul şi acţiunea de sporire a numă­rului bazelor sportive. In zi­lele in care am vizitat Fălti­cenii se executau lucrările de finisare a noului club sportiv al colectivului Voinţa. Acelaşi colectiv amenajează o bază sportivă modernă, ce cu­prinde terenuri de volei, bas­chet şi tenis. Spre sfârşitul ve­rii, sportivii fălticeneni vor inaugura noul lor­­stadion. O imagine a perspectivelor de dezvoltare a activităţii spor­tive din oraşul Fălticeni poate fi sugerată de două exemple, şi anume: numărul celor ce practică acum sportul în acea­stă localitate a crescut cu 30 la sută faţă de anul trecut, iar numai în cursul acestei veri oraşul va fi înzestrat cu încă 16 noi baze sportive P. D.

Next