Sportul Popular, februarie 1958 (Anul 13, nr. 3158-3162)
1958-02-18 / nr. 3158
Din nou pe arenele de popice... Jucătoarele şi jucătorii de popice se numără printre sportivii care de cîțiva ani nu mai au inactivitatea lor „sezon mort“. La mijlocul lui decembrie i-am urmărit la Timişoara cu prilejul ultimului act al campionatului republican individual, pentru ca în primele zile ale lunii ianuarie să ia startul în noul campionat pe echipe. REZULTATE EXCELENTE LA BUCUREŞTI In primul rind merită să adresăm cuvinte de laudă comisiei orăşeneşti, caire a reuşit să atragă numeroase ficatoare tinere şi talentate pe arenele de popice. De la 5 formaţii feminine, cate activau anul trecut, numărul lor a crescut la 17 în actualul campionat. O altă constatare îmbucurătoare o constituie forma bună a majorităţii echipelor. La probele feminine, Progresul Finanţe Bănci în seria A şi Recolta M.A.S. în seria B s-au dovedit cele mai bune, ca şi reprezentativa muncitorilor de la I.O.R. în campinatul masculin. Maria Biro (I »minorul) conduce cu autoritate în clasamentul celor mai bune performere , 420 p. d., secondată de Elena Dumitrescu (Recolta) cu 406 şi Olimpia Lupescu (Recolta) şi Rozina Simionescu (M.T.T.C.) 392 p. d. Poziţia jucătorului Toma Purcaru (Laminoi I ) cu 440 p. d. este serios aneri, 4 ta de maestrul sportului Andrei Alexandru (Voinţa) cu 437 p. d., Niciţaenro (LO.R.) 436 p. d. şi Ion Lăpuşan (P.T.T.) 436 p. Lista tiopicarilor care au trecut graniţa ceor 400 popice este mai lungă, ceea ce ne îndreptăţeşte să sperăm că după etapa următoare clasamentul va suferi mari modificări. SURPRIZA LA PLOEŞTI Rutinata echipă Petrolul Ploeşti, de trei ori cîştigătoare a titlului de campioana a ţarii, a fost nevoită să cedeze ment în faţa tinerei formaţii a G.F.R.-ului, la o diferenţă de 1 punct. Per marţa echipei feroviare (care şi în cel de al doilea joc al fazei preliminare a campionatului R.P.R- auto cât o alta pretendentă Voinţa I cu 2181—2055 p. d.) confirmă valoarea jucătorilor ei. O menţiune deosebitâ merită V. Tabuşcă, Tr. Ijichian şi G. Tudor. Din clasamentul individual — trimis de corespondentul nostru Ilie Rădulescu — iese în evidenta procentajul lui Vasile Grămadă 430 p. d. şi cel realizat de Ivan Victor 410 p. d. In rest rezultate slabe. 26 ECHIPETM ...îşi dispută întîietatea în raionul şi oraşul Sibiu. Pinâ în prezent s-au dovedit în formă bună echipele Electrica, C.F.R. şi Construcţia în prima serie, Poligrafia şi Voinţa în cealaltă serie. Individual, Ana Felsegy deţine primul loc la femei, iar Ion Găian şi Victor Felsegy sânt animatorii clasamentul:* masculin. Corespondentul nostru M. Vlădoianu ne relatează însă că arenele şi celelalte materiale necorespunzătoare afectează într-o oarecare măsură obţinerea unor ridicate procentaje de care sunt capabili popicarii sibieni. ' Locală aerisită bine luminata şi înzestrată 'cu tot utilajul modern — aşa arată noua arenă de popice trada" Ploeşti, In fotografie, aspect de la un concurs individual desfăşurat recent la această nouă bază sportivă. (Foto E. IONESCU) Veşti din selective sportive şcolare BIJJAU, 40 de şahişti din oraş şi raion au luat parte la întrecerile finale din cadrul Spartachiadei pionierilor şi şcolarilor. Sala de festivitiţi a şcolii medii „Mihail Eminescu“ care a fost teatrul de desfăşurare al acestor întreceri a cunoscut zile în şir o animaţie puţin obişnuită. Numeroşi elevi au ţinut să fie prezenţi în sat pentru a-şi încuraja colegiu. Iată mai jos şi numele cîştigătorilor: ORAŞ BLZAU. Şcoli elementare de 7 ani AL Popescu şi Ecaterina Popescu. Şcoli medii: Pamfil Nichilelea şi Maria Călin. RAION BUZAU : Al Bulacu şi Marina Maxim. Tuturor câştigătorilor li s-au decernat diplome şi insigne. (N. Stănescu — coresp.) BAIA MARE: Cei mai buni elevi de la şcolile medii din localitate au petrecut vacanţa de iarnă în tabăra de la cabana Izvoarele. Tabăra care s-a organizat cu sprijinul sccţiei de învăţămbrl a Sfatului popular orăşenesc s-a bucurat de un frumos succes. Toţi participanţii — în număr de 51 — au fost iniţiaţi In tehnica schiului. (V. Săsăranu — coresp.) MEDIAŞ: In ultima vreme, atle- fismul cunoaşte in localitate tot mai munii adepţi. Activitatea cea mai pro-faimoasă se desfăşoară în cadrul şco-ii sportive de elevi, sub conducerea profesorilor de educaţie fizică Ştefani Stoian Eugen Rişnoveanu şi Ştefani Maksay. In prezent, secţia de atletism al şcolii se bizuie pe an număr de 326 elevi, care sunt pregătiţi în raport] cu aptitudinile lor. Din rîndul aces- tora se evidenţiază elevii Ion Pordea. — triplu salt şi Nicolae Draghici,] Hermann Neckel — săritura in iun, girr« (P. Popescu — coresp.) ( CIMPULUNG MOLDOVENESC : Printre elevii centrului şcolar silvic din localitate, sportul are numeroşii prieteni ! Recent, cei mai buni schiori ai centrului şcolar au luat parte la un concurs dotat cu „Cupa primului cîştigator“ rezervată „specialiştilor“ în probele de fond şi coborîre. La fond, victoria a revenit elevului Petru Lolghin la luptă mare cu concurenţiat clasaţi pe locurile următoare: St. Moraru şi I. Buburzan. In probaj de coborîre, cel mai bun punctaj l-am reafint Ernest Humeliuc si Gh. Se-] nes’ v. In cadru! eo'xursutoii a a . wit loc cu o nrrbă rezervată monie-' ri'cr care a dat cîştig to ra”-’” e'e-j vi lor St. Sindilaru şi Mihai Celian. (Niculina Micu — corespondentă)! OŢELUL ROŞU : • Spartachiadia deiarnă a tineretului cunoaşte imn mare interes printre elevii şcolii profesionale de siderurgie din localitate. Pînă la această dată, un număr de 140 elevi au participat la întrecerile de ţrintă (care au desemnat pe cei mai buni în persoana elevilor Vasile Budrea —Camil II laminatori şi Marin Buză — anul II oţelari) şi 270 la cele de gimnastică. In prezent s-au format echipele reprezentative ale şcolii care urmează să participe la faza superioară a competiţiei, cea pe raion. De acelaşi interes se bucură şi întrecerile de şah, în care s-au înregistrat peste 170 de participanţi. Cei mai îndreptăţiţi să aspire la titlul de campion al şcolii sunt elevii C. Buzianu — anul III zidari şamotori şi FI Mungin — anil III kaminatori. Merite pentru această frumoasă activitate revin atît noului consiliu al colectivului sportiv, cit şi prof. de educaţie fizică, Petru Săvulescu. (Romulus şi Zenn Radu — corespondenţii. Se extinde gimnastica în producţie la Oradea şi Buzău Va fi vorba, in aceste raiduri, despre fapte petrecute în două colţuri opuse ale ţării, în două unităţi de muncă ce au într-adevăr un punct comun—ambele făcînd parte din cooperaţia meşteşugărească — dar al căror specific de producţie este total deosebit. Ce ne-a făcut atunci să reunim cele două ştiri în cadrul unui singur materia! ? Inainte de a vă da un răspuns, să citim mai întîi scrisorile corespondenţilor Şuclav Banyai din Oradea şi Marin Dumitru din Buzău. In prima scrisoare este vorba despre ceea ce se întîmplă în jurul orei 12.30 în secţia de tăiat pile a cooperativei „Minszki Impos" din Oradea. Exact la această oră, cooperatorii fac o pauză şi, sub îndrumarea antrenorului F.meric Freund (binecunoscut de iubitorii nataţiei) efectuează 5 minute de gimnastică. A doua scrisoare se referă la minutele pe care le petrec în acelaşi fel cooperatorii de la „7 Noiembrie" Buzău, la ora 7,30, înaintea începerii lucrului şi la 12,30, în timpul pauzei de cultură fizică. Iată, deci, elementul comun al celor două scrisori. In două oraşe situate la două extremităţi pe harta ţării, salariaţii din două cooperative meşteşugăreşti, urmînd îndemnul partidului şi guvernului cuprins în Hotărîrea de la 2 iulie 1057, sînt angrenaţi in gimnastica în producţie. Fireşte, cei doi corespondenţi nu s-au mulţumit să ne relateze doar faptul, ci s-au străduit şi ne vedea şi modul în care s-a ajuns la îndeplinirea acestei sarcini trasate de Hotărîre. La Birzău, organizaţia de partid (secretar tov. Itie Ştefan) şi cea de U.T.M. au sprijinit maeaproapie introducerea gimnasticii în producţie, însărcinîndu-se totodată cu lămurirea cooperatorilor asupra efectului ei binefăcător. Bucurîndu-se şi de înţelegerea conducerii eoojierativei (preşedinte Ioan Alia), colectivul Voinţa a reuşit să intereseze un grup de muncitori, din cele două secţii de confecţii printre care Andrei Roşioru, Constanţa Enache şi Lucreţia Mitu, care au şi devenit propagandişti activi ai acestei acţiuni, astfel că în prezent atît secţia de bandă cit şi aparatul administrativ sunt angrenate in gimnastica de pro- ducţie. La Oradea, iniţiativa a pornit din partea conducerii cooperativei, vicepreşedintele Ştefan Nemeth fiind cel care a solicitat colectivului sportiv tehnicienii necesari, iar sprijinul organizaţiei de partid şi UTM a fost efectiv Corespondenţi noştru din Oradea a avut ideea să întrebe trei muncitoare fruntaşe Elena Szazs, Paraschiva Palkovits şi Eleonora Celibidache — ce părere au despre gimnastica în producţie. Răspunsul a fost: „Păcat că nu s-a introdus mai devreme" Concludent, nu? prin desenul umoristic cu temă sportivă, că Neagu Rădulescu este şi el binecunoscut prin reuşitele sale portrete-şarjă, că Nell Cobor,Al. Clenciu, Rik Auerbach şi alţi caricaturişti de talent au făcut prietenie mai mult sau mai puţin, constantă cu sportul. Atunci, care să fie cauza ? Se pare că unii caricaturişti socotesc sportul drept o temă „minoră“. Astfel se explică de ce maestrul I. Ross şi Eugen Taru (care au făcut odinioară caricatură „sportivă“ activă, caricatură de gazetă sportivă), s-au îndepărtat cu totul de acest gen, de ce Neagu Rădulescu expune un admirabil portret al dirijorului de jazz Sergiu Maragamba, dar evită să facă acelaşi Inerţi cu portretul vreunui as al stadioanelor, de ce Matty Aslan n-a găsit cu care să aleagă măcar unul din cele mai reuşite desene umori'fire r'' sn'e. orcitrii a te prezcidn in exprţie... Pe de altă parte, realitatea este că nici caricaturile cu tenul svioritvl nu sunt îndeajuns încurajate. De pildă, au trebuit să treacă mulţi ani pînă cînd secţia de literatură sportivă a Editurii Tineretului să se decidă a include în planul său tematic vin album de caricaturi ..sportive“. Pare paradoxală această situaţie atunci, cînd Demostene Botez şi Eugen Barbu creează romane cu obiect sportiv, cînd Maximilian Schulmann, Mac Constantinescu și Eugen Iuță dăituiesc sculpturi inspirate de vuita sportivă, cînd Octav Anghelida ljt ; dar Cristorescu și Alma Redinghel*' creează picturi cu temă sportivă cînd Ion Vasilescu, Edgar Cosma și N. Kirculescu compun muzicăi motive sportive. Oare caricaturiştii consto ri sportul o temă prea puţin.. . AKUMITU M. GODEANU — Ce ne miră la tine e că faci toată ziua sport şi tot mică ai rămas? Caricatura cu temă sportivă n-are drept la... majorat ? Caricatura este una dintre cele mai directe şi — implicit — mai populare modalităţi de comunicare artistică. Sezisînd latura umoristică a unor situaţii sau evenimente, satirizînd ascuţit moravuri şi năravuri, caricatura se adresează nemijlocit marelui public, căruia îi solicită atenţia , şi... hazul. Avînd calitatea de a reflecta, prin intermediul desenului şi al „poantei“, actualitatea cea mai stringentă, caricatura şi-a cîştigat un loc de frunte binemeritat în complexul artelor grafice. Şi nu ne mai miră faptul că, în ultimii ani, la tradiţionalele expoziţii plastice întîlnim caricatura în bună vecinătate cu pictura, sculptura sau ilustraţia de carte. De aceea, anul acesta, ca şi în alţi ani, vizitînd expoziţia interregională de arte plastice, unde desenul umoristic ocupă un „sector" foarte larg, ne pregătiserăm blocnote sirite pentru copioase însemnări despre caricatura cu temă sportivă. Din păcate paginile rezervate în carnet caricaturii cu temă sportivă, au rămas imaculate, iar subkpfii’ nolicfab’W na„frp însemnări a făcut o roti'"rr de IWi de grade, în loc să ne ocupăm de PREZENŢA caricaturii cu temă sportivă, ne vedem în situaţia de a vorbi despre ABSENŢA ei... Căci acesta este adevărul: caricatura cu temă sportivă străluceşte prin... absenţă la interesanta expoziţie dinnanele Galeriei Naţionale de Arta. ..să fie oare cauza ? Nu oferă sportul un teren prielnic pentru talentul caricaturiştilor noştri ? Tema nu este de larg interes? Sau poate nu avem caricaturişti „de specialitate“? Nimic din toate acestea ! Că sportul este un izvor de inspiraţie pentru caricaturişti o dovedeşte faptul că ziarele şi revistele abundă uneori în caricatură cu iină sportivă, de la desenul umoristic „alb" şi pînă la cel satiric, de la portretul-mentură şi pînă la grupul caricatural. Despre interesul pe care îl suscită tema, nu mai e desigur nevoie să vorbim noi. Vorbesc cu destulă căldură sutele de mii de spectatori aî întîlnirilor de fotbal, box sau atletism, nenumăraţii cititori aî cresc' sncrfive și —- îirrrie — nefmsiții rTOPp"t art'st:’“.„ rîî despre p-| ’n rlr\ r- î 1 .- “ f«1 4p r (-S . ,„■* ••«,, 4$lun s-a consacrat în caricatură tocmai Din PDG Bucureşti a dwHDt prima etapă a campionatilui repubiican de lupte Spaţiul restrmns ne obl^a să facem comentariile primei etape a campio- 1( natului republican ^de lupte pe echipe ^ în „pilule“, rezervîndu-ne dreptul de a reveni. Deci: a) Previziunile noastre în ce pri- ■ veşte desfăşurarea campionatului (des- tul de timide) încep să prindă... con- , sistenţă, deşi ne aflăm la început de întrecere. Dinamo şi-a început marşul către cel de al l0-lea titlu şî pare carm va fi prea mult „deranjată“. Di- ' namo Bicureşti a primit întăriri şi ■( poate fi considerată drept cea mai , omogenă şi mai de valoare formaţie. G.C.A., Steagul Roşu şi Unirea se im , pun ca fruntaşe. b) Diferitele formaţii au aruncat in luptă o serie de elemente cu serioase perspective. S-au impus în mod de ,osebit: Sneiner, Mik, Racz (Dinamo S.M.), A. şi E. Bălan (Chimistul), Simon Popescu (Motalul Reşiţa) un Olăr de 15 ani, Moraru (Corvinul), Ol. Doroban, P. Bulzan (Constr. CJ ). Anrenorul federal a şi pus „ochii“ pe câţiva dintre aceştiăr c) Din păcate s-au înregistrat şi aspecte negative. Rapid Cluj nu s-a prezentat, iar echipei Carpaţi Sinaiaa lipsit numărul minim cerut de regulament pentru a participa în întrecere. Se pare ca la Cluj (mărturie ne este declaraţia antrenorului Kiss Dionisîe) există neînţelegeri între conducerea colectivului Rapid şi luptători care se piltig că nu li se acordă... ineresul cerut. In ce priveşte absenţa^_. echipei Carpaţi, vina se datoreşte anrenorului Staicu. Acesta nu a luat nasuri pentru a evita rigorile regulamentului; d) Nivelul competiţiei este încă necorespunzător sarcinilor. Mai ales întecerile primei zile au fost deosebit de slabe. Duminică meciurile au fost mai echilibrate şi unele destul de spectaculoase. Pregătirea de concurs a narii majorităţi a concurenţilor es*« necorespunzătoare. Foarte mulţi concurenţi nu rezistă eforturilor fizice «fosihile pe toată durata unei zile de concurs. Astfel către sfîrşitul etapei se înregistrează cele mai multe rezudtate prin tuş. Se pune prea mult accent pe forţă în dauna tehnicii. S-a vădit aceasta urmărind preferinţa concurenţilor pentru acţiuni de forţă din parier (rebur, centură lateralul, care mi totdeauna reuşesc. Prea puţine sunt acţiunile la lupta din picioare. Rezultate tehnice: Grupa I: C.C.A cu Voinţa Tg. Mureş 12-a, cu UT A 12-4, CU Răpiri Cluj IV#' [neprezentare), Voinţa cu UT A HM], cu Rapid 10—0 (neprez.), UT A — Rapid 1G—0 [1 (prez.);. Grupa II: Steagul Roşu Cjira (*. 5111 Stalini cu Dinamo Satu Mare IIi—6, cu Metalul Reşiţa 141—2, cu Chimistul Baia Matre 15—3, Mataiul cu Dinamo S.M. 10—6, cu Chimistul 11—5, Dinamo S.M. cu Chimistul 12—4. Grupa III: Unirea Lugoj cu Constructorul Cluj 13—3, cu Gospodării Bucureşti 11—5, cu Carpaţi Sinaia 16—0 (eliminareprin descompletarea formaţiei), Gospodarii cu Constructorul 11—5, cu Carpaţi 14—0, Construlciul Cluj cu Carpaţi 16—0; Grupa EV: Dinamo Bucrreşti cu Gloria CFR Oradea 16—0, cu Feroviarul Timişoara 16—0, cu Corvinul Hunedoara 11—2, Gloria CFR cu Corvinul 9“—5, cu Feroviarul 8—8, Feroviarul cu Corvinul 9—7. Formaţiile echipelor câştigătoare de serii: C.C.A.: D. Pîrvulescu, V. Micula, D. Grozavu, I. Keffer, Gh. Gaidoş, I. lonescu, Gh Boitoş; Steagul Roşu: C. Ofitorescu, I. Nemeş, Gh. Voicu, A. Tampa, V. Bularca, Fr. Harri, I. Murctan, M. Creitoru; Unirea: I. Ardelean, St. Juhász, I. Popescu, I. Hanţu, A. Ciosa, I. Ciosa, L. Bujor; Bdnamo Bucureşti: A. Ruassi, Gh. Szabad, M. Sole, Gh. Dumitru, D. Cuc, M Pelusica, Gh. Po- Xivici, A. Sun.