Sportul Popular, februarie 1958 (Anul 13, nr. 3158-3162)

1958-02-18 / nr. 3158

Din nou pe arenele de popice... Jucătoarele şi jucătorii de popice se numără printre sportivii care de cîțiva ani nu mai au in­activitatea lor „sezon mort“. La mijlocul lui de­cembrie i-am urmărit la Timişoara cu prilejul ultimului act al campionatului republican individual, pentru ca în primele zile ale lunii ianuarie să ia startul în noul campionat pe echipe. REZULTATE EXCELENTE LA BUCUREŞTI In primul rind merită să adresăm cuvinte de laudă comisiei orăşeneşti, cai­re a reuşit să atragă numeroase fic­at­oare tinere şi talentate pe are­nele de popice. De la 5 formaţii feminine, cate activau anul trecut, nu­mărul lor a crescut la 17 în actua­lul campionat. O altă constatare îmbucurătoare o constituie forma bună a majorităţii echipelor. La probele feminine, Pro­gresul Finanţe Bănci în seria A şi Recolta M.A.S. în seria B s-au do­­­­vedit cele mai bune, ca şi reprezen­tativa muncitorilor de la I.O.R. în campin­atul­ masculin. Maria Biro (I »minorul) conduce cu autoritate în clasamentul celor mai bune performe­re , 420 p. d., secondată de Elena Dumitrescu (Recolta) cu 406 şi Olim­pia Lupescu (Recolta) şi Rozina Si­­mionescu­ (M.T.T.C.) 392 p. d. Pozi­ţia jucătorului Toma Purcaru (Lami­­noi I ) cu 440 p. d. este serios an­e­­ri, 4 ta de maestrul sportului Andrei Alexandru (Voinţa) cu 437 p. d., Nic­­iţaenro (LO.R.) 436 p. d. şi Ion Lăpuşan (P.T.T.) 436 p.­­ Lista t­iopicarilor care au trecut graniţa ce­­or 400 popice este mai lungă, ceea ce ne îndreptăţeşte să sperăm că după etapa următoare clasamentul va su­feri mari modificări. SURPRIZA LA PLOEŞTI Rutinata echipă Petrolul Ploeşti, de trei ori cîştigătoare a titlului de cam­pioana a ţarii, a fost nevoită să ce­deze ment în faţa tinerei formaţii a G.F.R.-ului, la o diferenţă de 1 punct. Per mar­ţa echipei feroviare (care şi în cel de al doilea joc al fazei pre­liminare a campionatului R.P.R- a­­uto cât o alta pretendentă Voinţa I cu 2181—2055 p. d.) confirmă valoa­rea jucătorilor ei. O menţiune deo­sebitâ merită V. Tabuşcă, Tr. Ijichian şi G. Tudor. Din clasamentul individual — tri­mis de corespondentu­l nostru Ilie Rădulescu — iese în evidenta procen­tajul lui Vasile Grămadă 430 p. d. şi cel realizat de Ivan Victor 410 p. d. In rest rezultate slabe. 26 ECHIPETM ...îşi dispută întîietatea în raionul şi oraşul Sibiu. Pinâ în prezent s-au dovedit în formă bună echipele Elec­trica, C.F.R. şi Construcţia în prima serie, Poligrafia şi Voinţa în cealaltă serie. Individual, Ana Felsegy deţine primul loc la femei, iar Ion Găian şi Victor Felsegy sânt animatorii clasamentul:* masculin. Corespondentul nostru M. Vlădoia­­nu ne relatează însă că arenele şi celelalte materiale necorespunzătoare afectează într-o oarecare măsură ob­ţinerea unor ridicate procentaje de care sunt capabili popicarii sibieni. ' Locală aerisită bine luminata şi înzestrată 'cu tot utilajul modern — aşa arată noua arenă de popice trad­a" Ploeşti, In fotografie, aspect de la un concurs individual desfăşurat recent la această nouă bază sportivă. (Foto E. IONESCU) Veşti din selective­­ sportive şcolare BIJJAU, 40 de şahişti din oraş şi raion au luat parte la întrecerile finale din cadrul Spartachiadei pio­nierilor şi şcolarilor. Sala de festi­vit­iţi a şcolii medii „Mihail Em­inescu“ care a fost teatrul de desfăşurare al acestor întreceri a cunoscut zile în şir o animaţie puţin obişnuită. Nu­meroşi elevi au ţinut să fie prezenţi în sat pentru a-şi încuraja colegiu. Iată mai jos şi numele cîştigătorilor: ORAŞ BLZAU. Şcoli elementare de 7 ani AL Popescu şi Ec­a­te­rina Po­­pescu. Şcoli medii: Pamfil Nichilelea şi Maria Călin. RAION BUZAU : Al Bu­lacu şi Marina Maxim. Tutu­ror câştigătorilor li s-au decernat di­plome şi insigne. (N. Stănescu — coresp.) BAIA MARE: Cei mai buni elevi de la şcolile medii din localitate au petrecut vacanţa de iarnă în tabăra de la cabana Izvoarele. Tabăra care s-a organizat cu spri­jinul sccţiei de învăţămbrl a Sfatului popular orăşenesc s-a bucurat de un frumos succes. Toţi participanţii — în număr de 51 — au fost iniţiaţi In tehnica schiului. (V. Săsăranu — co­­resp.)­­ MEDIAŞ: In ultima vreme, atle-­ fismul cunoaşte in localitate tot mai­ mun­ii adepţi. Activitatea cea mai pro-f­a­imoasă se desfăşoară în cadrul şco-­­­­ii sportive de elevi, sub conducerea­­ profesorilor de educaţie fizică Ştefani Stoian Eugen Rişnoveanu şi Ştefani Maksay.­­ In prezent, secţia de atletism al şcolii se bizuie pe an număr de 326 elevi, care sunt pregătiţi în raport] cu aptitudinile lor. Din rîndul aces-­ tora se evidenţiază elevii Ion Pordea. — triplu salt şi Nicolae Draghici,] Hermann Neckel — săritura in iun­, girr« (P. Popescu — coresp.) ( CIMPULUNG MOLDOVENESC :­ Printre elevii centrului şcolar silvic­ din localitate, sportul are numeroşii prieteni ! Recent, cei mai buni schiori­ ai centrului şcolar au luat pa­rte la­ un concurs dotat cu „Cupa primului­ cîştigator“ rezervată „specialiştilor“ în­­ probele de fond şi coborîre. La fond, victoria a revenit elevului Petru Lo­l­ghin la luptă mare cu concu­renţ­iat clasaţi pe locurile următoare: St. Moraru şi I. Buburzan. In probaj de coborîre, cel mai bun punctaj l-am reafi­nt Ernest Humeliuc si Gh. Se-] nes’ v. In cadru! eo'xursutoii a a . wit loc cu o nrrbă rezervată m­onie-' ri'cr care a dat cîştig to ra”-’” e'e-j vi lor St. Sindilaru şi Mihai Celian. (Niculina Micu — co­respondentă)! OŢELUL ROŞU : • Spartachiadia de­­iarnă a tineretului cunoaşte imn mare interes printre elevii şcolii profesio­nale de siderurgie din localitate. Pînă la această dată, un număr de 140 elevi au participat la întrece­rile de ţrintă (care au desemnat pe cei mai buni în persoana elevilor Vasile Budrea —C­amil II laminatori şi Marin Buză — anul II oţelari) şi 270 la cele de gimnastică. In prezent s-au format echipele reprezentative ale şcolii care urmează să participe la faza superioară a competiţiei, cea pe raion. De acelaşi interes se bucură şi întrecerile de şah, în care s-au înregistrat peste 170 de participanţi. Cei mai îndreptăţiţi să aspire la tit­lul de campion al şcolii sunt elevii C. Buzianu — anul III zidari şa­­motori şi FI Mungin — anil III k­a­­minatori. Merite­ pentru această frumoasă activitate revin atît noului consiliu al colectivului sportiv, cit şi prof. de educaţie fizică, Petru Să­­vulescu. (Romulus şi Zenn Radu — corespondenţii. Se extinde gimnastica în producţie la Oradea şi Buzău Va fi vorba, in aceste raiduri, des­pre fapte petrecute în două colţuri opuse ale ţării, în două unităţi de muncă ce au într-adevăr un punct comun—ambele făcînd parte din coope­raţia meşteşugărească — dar al căror specific de producţie este total deo­sebit. Ce ne-a făcut atunci să reunim cele două ştiri în cadrul unui singur materia! ? Inainte de a vă da un răs­puns, să citim mai întîi scrisorile corespondenţilor Şuclav Banyai din Oradea şi Marin Dumitru din Buzău. In prima scrisoare este vorba des­pre ceea ce se întîmplă în jurul orei 12.30 în secţia de tăiat pile a coope­rativei „Minszki Impos" din Oradea. Exact la această oră, cooperatorii fac o pauză şi, sub îndrumarea antreno­rului F.meric Freund (binecunoscut de iubitorii nataţiei) efectuează 5 minute de gimnastică. A doua scrisoare se referă la mi­nutele pe care le petrec în acelaşi fel cooperatorii de la „7 Noiembrie" Buzău, la ora 7,30, înaintea începerii lucrului şi la 12,30, în timpul pauzei de cultură fizică. Iată, deci, elementul comun al celor două scrisori. In două oraşe situate la două extremităţi pe harta ţării, salariaţii din două cooperative meş­teşugăreşti, urmî­nd îndemnul partidu­lui şi guvernului cuprins în Hotărî­­rea de la 2 iulie 1057, sînt angrenaţi in gimnastica în producţie. Fireşte, cei doi corespondenţi nu s-au mul­ţumit să ne relateze doar faptu­l, ci s-au străduit şi­ ne vedea şi modul în care s-a ajuns la îndeplinirea a­­cestei sarcini trasate de Hotărîre. La Birzău, organizaţia de partid (secretar tov. Itie Ştefan) şi cea de U.T.M. au sprijinit m­aeaproapie introducerea gim­nasticii în producţie, însărcinîndu-se totodată cu lămurirea cooperatorilor asupra efectului ei binefăcător. Bu­cu­­rîndu-se şi de înţelegerea conducerii eoojierativei (preşedinte Ioan Alia), colectivul Voinţa a reuşit să intere­seze un grup de muncitori, din cele două secţ­ii de confecţii printre care Andrei Roşioru, Constanţa Enache şi Lucreţia Mitu, care au şi devenit propagandişti activi ai acestei acţiuni, astfel că în prezent atît secţia de bandă cit şi aparatul administrativ sunt angrenate in gimnastica de pro- du­cţie. La Oradea, iniţiativa a por­nit din partea conducerii cooperativei, vicepreşedintele Ştefan Nemeth fiind cel care a solicitat colectivului spor­tiv tehnicienii necesari, iar sprijinul organizaţiei de partid şi UTM a fost efectiv Corespondenţi­­ noştru din Oradea a avut ideea să întrebe trei muncitoa­re fruntaşe Elena Szazs, Paraschiva Palkovits şi Eleonora Celibidache — ce părere au despre gimnastica în pro­ducţie. Răspunsul a­­ fost: „Păcat că nu s-a introdus mai devreme" Con­cludent, nu? prin desenul umoristic cu temă spor­tivă, că Neagu Rădulescu este şi el binecunoscut prin reuşitele sale por­­trete-şarjă, că Nell Cobor,­­Al. Clen­­ciu, Rik Auerbach şi alţi caricaturişti de talent au făcut prietenie mai mult sau mai puţin,­ constantă cu sportul. Atunci, care să fie cauza ? Se pare că unii caricaturişti socotesc sportul drept o temă „minoră“. Astfel se ex­plică de ce maestrul I. Ross şi Eugen Taru (care au făcut odinioară carica­tură „sportivă“ activă, caricatură de gazetă sportivă), s-au îndepărtat cu totul de acest gen, de ce Neagu Ră­dulescu expune un admirabil portret al dirijorului de jazz Sergiu Mara­gamba, dar evită să facă acelaşi In­erţi cu portretul vreunui as al stadi­oanelor, de ce Matty Aslan n-a găsit cu care să aleagă măcar unul din cele mai reuşite desene umori'fire r'' sn'e. orcitrii a te prezcidn in expr­­­ţie... Pe de altă parte, realitatea este că nici caricaturile cu tenul svioritvl nu sunt îndeajuns încurajate. De pildă, au trebuit să treacă mulţi ani pînă cînd secţia de literatură sportivă a Editurii Tineretului să se decidă a in­clude în planul său tematic vin album de caricaturi ..sportive“. Pare paradoxală această situaţie atunci, cînd Demostene Botez şi Eu­gen Barbu creează romane cu­­ obiect sportiv, cînd Maximilian Schulmann, Mac Constantinescu și Eugen I­uță dăituiesc sculpturi inspirate de vuita sportivă, cînd Octav Anghelida ljt­ ; dar Cristorescu și Alma Redinghel*' creează picturi cu temă sportivă cînd Ion Vasilescu, Edgar Cosma și N. Kirculescu compun mu­zică­i moti­ve sportive. Oare caricaturiştii consto­ ri spor­tul o temă prea puţin..­ ­. AKUMITU M. GODEANU — Ce ne miră la tine e că faci toată ziua sport şi tot mică ai rămas? Caricatura cu temă sportivă­­ n-are drept la... majorat ? Caricatura este una dintre cele mai directe şi — implicit — mai popu­lare modalităţi de comunicare artis­tică. Sezisînd latura umoristică a u­­nor situaţii sau evenimente, satiri­­zînd ascuţit moravuri şi năravuri, ca­ricatura se adresează nemijlocit ma­relui public, căruia îi solicită atenţia , şi... hazul. Avînd calitatea de a re­flecta, prin intermediul desenului şi al „poantei“, actualitatea cea mai stringentă, caricatura şi-a cîştigat un loc de frunte binemeritat în com­plexul artelor grafice. Şi nu ne mai­­ miră faptul că, în ultimii ani, la tra­diţionalele expoziţii plastice întîlnim caricatura în bună vecinătate cu pic­tura, sculptura sau ilustraţia de carte. De ace­ea, anul acesta, ca şi în alţi­­ ani, vizitînd expoziţia interregională de arte plastice, unde desenul umo­ristic ocupă un „sector" foarte larg, ne pregătiserăm blocnote s­irite pentru­­ copioase însemnări despre caricatura cu temă sportivă. Din păcate pagi­nile rezervate în carnet caricaturii cu temă sportivă, au rămas imaculate, iar subkpfii’ n­olicfab’W n­­a„frp în­semnări a făcut o roti'"rr de IWi de grade, în loc să ne ocupăm de PREZENŢA caricaturii cu temă spor­tivă, ne vedem în situaţia de a vorbi despre ABSENŢA ei... Căci acesta este adevărul: carica­tura cu temă sportivă străluceşte prin... absenţă la interesanta expo­ziţie din­­nanele Galeriei Naţionale de Arta. ..să fie oare cauza ? Nu oferă sportul un teren prielnic pentru talentul caricaturiştilor noştri ? Tema nu este de larg interes? Sau poate nu avem caricaturişti „de specialitate“? Nimic din toate acestea ! Că sportul este un izvor de inspi­raţie pentru caricaturişti o dovedeşte faptul că ziarele şi revistele abundă uneori în caricatură cu i­ină sportivă, de la desenul umoristic „alb" şi pînă la cel satiric, de la portretul-m­­entură şi pînă la grupul caricatural. Despre in­teresul pe care îl suscită tema, nu mai e desigur nevoie să vorbim noi. Vor­besc cu destulă căldură sutele de mii de spectatori aî întîlnirilor de fotbal, box sau atletism, nenumăraţii cititori aî cresc' sncrfive și —- îirrrie — ne­­fmsiții rTOPp"t art'st:’“.„ rîî despre p-| ’n rlr\ r- î 1 .- “ f«1 4p r (-S . ,„■* ••«,, 4$­lun s-a consacrat în caricatură tocmai Din PDG Bucureşti a dwHDt prima etapă a campionatilui repubiican de lupte Spaţiul restrmns ne obl^a să facem­­­ comentariile primei etape a campio- 1( natului republican ^de lupte pe­ echipe ^ în „pilule“, rezervîndu-ne dreptul de­­ a reveni. Deci: a) Previziunile noastre în­ ce pri- ■ veşte desfăşurarea campionatului (des-­­ tul de timide) încep să prindă... con- , sistenţă, deşi ne aflăm la început de­­ întrecere. Dinamo şi-a început marşul­­ către cel de al l0-lea titlu şî pare ca­­­rm va fi prea mult „deranjată“. Di- ' namo Bi­cureşti a primit întăriri şi ■( poate fi considerată drept cea mai , omogenă şi mai de valoare formaţie. G.C.A., Steagul Roşu şi Unirea se im­ , pun ca fruntaşe. b) Diferitele formaţii au aruncat in luptă o serie de elemente cu­ serioase­­ perspective. S-au impus în mod de­ ,­osebit: Snein­er, Mik, Racz (Dinamo S.M.), A. şi E. Bălan (Chimistul), Si­m­on Popescu (Motalul Reşiţa) un O­­lăr de 15 ani, Moraru (Corvinul), Ol. Doroban, P. Bulzan (Constr. CJ ). An­­renorul federal a şi pus „ochii“ pe câţiva dintre aceştiăr c) Din păcate s-au înregistrat şi aspecte negative. Rapid Cluj nu s-a prezentat, iar echipei Carpaţi Sinaia­­a lipsit numărul minim cerut de re­gulament pentru a participa în­­ între­­cere. Se pare ca la Cluj (mărturie ne este declaraţia antrenorului Kiss Dio­­nisîe) există neînţelegeri între condu­­cerea colectivului Rapid şi luptători care se p­iltig că nu li se­ acordă... in­­eresul cerut. In ce priveşte absenţa^_. echipei Carpaţi, vina se datoreşte an­­renorului Staicu. Acesta nu a luat nasuri pentru a evita rigorile regu­lamentului; d) Nivelul competiţiei este încă ne­­corespunzător sarcinilor. Mai ales în­­tecerile primei zile au fost deosebit de slabe. Duminică meciurile au fost mai echilibrate şi unele destul de spec­taculoase. Pregătirea de concurs a narii majorităţi a concurenţilor es*« necorespunzătoare. Foarte mulţi con­­curenţi nu rezistă eforturilor fizice «f­osihile pe toată durata unei zile de concurs. Astfel către sfîrşitul etapei se înregistrează cele mai multe rezud­­tate prin tuş. Se pune prea mult ac­­cent pe forţă în dauna tehnicii. S-a vădit aceasta urmărind preferinţa con­curenţilor pentru acţiuni de forţă din parier (rebu­r, centură lateralul, care mi totdeauna reuşesc. Prea puţine sunt acţiunile la lupta din picioare. Rezultate tehnice: Grupa I: C.C.A cu Voinţa Tg. Mureş 12-a, cu UT A 12-4, CU Răpiri Clu­j IV#' [nepre­zen­tare), Voinţa cu UT A HM], cu Rapid 10—0 (neprez.), UT A — Rapid 1G—0 [1 (prez.);. Grupa II: Steagul Roşu Cjira­ (*. 5111 Stalini cu Dinamo Satu Mare IIi—6, cu Metalul Reşiţa 141—2, cu Chimistul Baia Ma­tre 15—3, Mat­aiul cu Dinamo S.M. 10—6, cu Chimistul 11—5, Dinamo S.M. cu Chimistul 12—4. Grupa III: Unirea Lugoj cu Constructorul Cluj 13—3, cu Gospodării Bucureşti 11—5, cu Carpa­ţi Sinaia 1­6—0 (eliminare­­prin descomple­ta­rea formaţiei), Gospodarii cu Con­­structorul 11—5, cu Carpaţi 14—0, Con­st­rul­ciul Clu­j cu Carpaţi 16—0; Grupa EV: Dinamo Bu­cr­­r­eşti cu Gloria CFR Oradea 16—0, cu Feroviarul Timişoara 16—0, cu Corvinul Hunedoara 11—2, Glo­ria CFR cu Cor­vinul 9“—5, cu Feroviarul 8—8, Feroviarul cu Corvinul 9—7. Formaţiile echipelor câştigătoare de serii: C.C.A.: D. Pîrvulescu, V. Micula, D. Grozavu, I. Keffer, Gh. Gaidoş, I. lo­­nescu, Gh Boitoş; Steagul Roşu: C. Ofi­­torescu, I. Nemeş, Gh. Voicu, A. Tampa, V. Bularca, Fr. Harri, I. Murc­tan, M. Crei­toru; Unirea: I. Ardelean, St. Ju­hász, I. Popescu, I. Hanţu, A. Ciosa, I. Ciosa, L. Bujor; Bdnamo Bucureşti: A. R­uassi, Gh. Szabad, M. Sole, Gh. Du­mitru, D­. Cuc, M P­elusica, Gh. Po- Xivici, A. Sun­.

Next