Sportul Popular, noiembrie 1958 (Anul 13, nr. 3299-3313)

1958-11-01 / nr. 3299

dS/fJMjţ!vjijjMíMüI MtMÜHiIN'UCl.ä, Am rupt din calendar ultima filă a lunii octombrie. începe o nouă lună, prilej de noi realizări, de a raporta noi sarcini îndeplinite cu succes. Aşa cum oamenii muncii se gîndesc la noi victorii pentru realizarea planului anual de producţie, acti­vul mişcării noastre de editură fizică şi sport trebuie să aibă în vedere îndeplinirea angajamentului de cinste de a angrena, pină la sfîrşitul acestui an, 2.000.000 membri in Uniunea de Cul­tură Fizică şi Sport. Şi iată că am intrat în penultima lună a anului 1958, an de consolidare organizatorică a mişcării noastre de cultură fi­zică şi sport. In fiecare colectiv sportiv, în fiecare club sportiv, activiştii se străduiesc să contribuie la realizarea angajamentului întregii mişcări sportive, prin îndeplinirea angajamentelor luate pe plan local, pe colective, cluburi, raioane, oraşe şi regiuni. Care ajut principalele metodi care au dat, pînă acum, bune rezultate in acţiunea de popularizare a Uniunii de Cultură Fizică şi­ Sport? Despre unele din aceste mijloace am mai avut prilejul să vorbim, în articole apărute în ziarul nostru. Este vorba de folo­sirea­ competiţii­lor de masă, a întrecerilor oficiale, care atrag mulii spectatori, a campionatelor de casă, aie colectivelor spor­tive etc. ca mijloace de popularizare a U.C.F.S., a realizărilor ob­ţinute in primul său an de existenţă, a îmbunătăţirii radicale pe care o reprezintă actuala formă organizatorică a mişcării noa­stre de cultură fizică şi sport. Am dorit însă să acceptăm importanţa unei metode folosite de colective sportive ca Autobuzul, Voinţa sau Metalosport Bucu­reşti,­­»«ringul Lonea etc. în munca de lămurire de la om la om. Est­e vorba de Folosirea aportului preţios a­ instructorilor sportivi obşteşti din fiecare­ sector de producţie pentru atragerea de noi membri in UIGF.S.. Aceşti oameni, care lucrează, în producţie, alături de zeci de alţi tovarăşi de moacă­ în secţia, atelierul sau cooperativa respectivă, sunt cei mai indicaţi pentru a trezi în rîndurile celor cee care muncesc cot la cot, interesul faţă de sport, de activitatea colectivului şi dorinţa de a contribui la întărirea acestei activităţi prin înscrierea lor în­ U.I .S. Totodată, colectivele sportive să anunţe prin afişe şi stadiile de radioamplificare, cum, cînd şi la cine se fac înscrierile în U.C.F.S., pentru a îndruma exact pe cei doritori să devină membri U.C.F.S. CU TOATE FORŢELE ÎNAINTE, PENTRU ATRAGEREA A 2.000.000 MEMBRI W Ü.C.F.S.Í Festivalurile raionale — asemenea ao­­fului desfă­şurat in anul acesta la Rădăuţi .LJ cons­tituie o bună propagandă pentru sport, ui£jEjOT de atra­gere a oamenilor muncii in U’.GrnJf La ieşirea din schimb, mecanicul Lazăr Gheorghe de la uzinele Tudor Vladimirescu, instructor sportiv obştesc in secţia mecanic şef, stă de vorbă cu ciţiva tovarăşi de muncă. După cum se vede, rezidtatul convorbirii va fi înscrierea ci­arva mi membri in U.CJF.S. orta întărirea organizatorică, spre noi succese în activitatea cluburilor sportive (urmare din pag. 1) ;d­e la conducerea clubului exemplul pozitiv al muncii colective rodnice, secţiile vor avea un îndrumar pre­ţios care le va stimula activitatea. . Activitatea birourilor de secţii... ...trebuie să se reflecte în munca­­echipelor şi sportivilor clubului. Dar acest lucru se poate realiza numai­­atunci cînd toate cluburile au proce­dat la alegerea birourilor pe secţii (şi aceasta nu s-a făcut peste tot) şi cind activiştii obşteşti angrenaţi în aceste organe depun o muncă con­tinuă. Aşa stau lucrurile la clubul­­sportiv Rapid Bucureşti (ne referim în special la secţia de handbal), Pro­gresul Bucureşti (secţiile de atletism, baschet, fotbal) ş. a. unde activitatea­­birourilor de secţie este rodnică. Mai­­sînt însă cluburi sportive (Ştiinţa •Cluj, C.S.M. Rădăuţi etc.) care nu dau atenţia cuvenită muncii în cadrul bi«ewi­ter de secţii. La aceste cluburi, activitatea secţiilor este condusă de antrenorii formaţiilor sau direct de conducerea cluburilor. Că nu este firesc acest lucru, o demonstrează foarte grăitor activitatea secţiilor res­pective. Altfel, cum puteau să se desfi­iţeze cu atâta­ uşurinţă secţia de atletism şi centrul d­e copii la baschet din cadrul clubului sportiv Muncitoresc Rădăuţi ? Datoria Morarilor de secţii­ este de a întocmi planurile de muncă şi­ de a le urmări îndeplinirea, de a spri­jini, îndruma şi­ controla pe antre­nori, de a iniţia înfiinţarea centrelor de copii, şi tineret, de a asigura edu­caţia sportivilor şi de a analiza cu toată atenţia activitatea secţiilor. lată ce sarc­iii- importante- stau în­ faţa acestor organe. Ele pot fi îndepli­nite numai prin munca entuziastă a activiştilor obşteşti, care trebuie să fie puternic sprijiniţi de conducerea cluburilor.. Calendarul competiţional pe anul 1959 Birourile de secţii vor trebui să procedeze la întocmirea calendarului competiţional intern şi la elaborarea proiectului de calendar internaţional. La întocmirea calendarului intern se vor avea în vedere competiţiile pre­văzute în calendarul federaţiilor. Birourile de secţii vor trebui să ana­lizeze posibilităţile de programare a unor întîlniri amicale inter-cluburi (în perioada cînd echipele au nevoie de aceasta , de obicei înaintea şi în timpul întreruperii campionatelor),, de­ participare a reprezentativelor la com­petiţii locale închiriate zilelor festive ş. a. La întocmirea calendarului com­­petiţional trebuie să se ţină seama în primul rînd de nevoile, echipei (ve­rificare­« stadiului ei de pregătire, creşterea nivelului măiestriei spor­tive), înscrierea membrilor susţinători... ...este o acţiune cu care puţine clu­buri se pot năruiri. Fără­ îndoială că „liderul” necontestat al acestei ac­ţiuni este clubul sportiv muncitoresc Reşiţa. Prin munca susţinută a­ mem­brilor consiliului de conducere au fost recrutaţi 7.500 membri susţină­tori (fond lunar 100.000 lei) . Dar acesta este, din păcate, un exemplu izolat. Marea majoritate a cluburilor stau­ foarte slab în această direcţie: Rapid Bucureşti----362 membri sus­ţinători, C.S.M. Rădăuţi — 2© fi), G S. Someşul Satu Mare — 347 (care plătesc cotizaţia numai­ cînd... cîştigă echipa de fotbal) etc. Este greu de înţeles cum un club ca­ Ra­pid Bucureşti, de pildă, care are ne­număraţi simpatizanţi, nu-şi poate re­cruta membri susţinători. Este vorba ■— fireşte — de o sl­abă propagandă dusă, de consiliul clubului. Este ne­voie de o susţinută muncă de lămu­rire a simpatizanţilor clubului, prin care să li se arate acestora că prin contribuţia lor imorală şi materială se sprijină efectiv dezvoltarea, clubu­lui şi progresul femiaţiilor sale. O vie muncă de agitaţie şi propagandă va duce la rezolvarea firească a a­cestor probleme. SPORTUL POPULAR ! Pag. 2-a Nr. 3299 Vor participa mâine la etapa orăşenească Baza sportivă de pe malua lacului Tei­, a fost zilele trecute gazdă ospitalieră pentru un mare număr de tineri veniţi să se întreacă în cadrul fazei raionale a crosului „­Să întimpi­­năm 7 Noiembrie". Larma glasurilor tinereşti se auzea încă de departe, stîrnind curiozitatea pîhă şi a unui o­­bişnuit cu vuietul stadioanelor. Aşa se face că, în momentul în care pă­şeam pe porţile terenului sportiv I.T.B., o mulţime de „curioşi“ se şi instalaseră pe aleile împrejmuitoare. Nu se dăduse încă startul în proba junioarelor dar toţi cei 216 crosişti reprezentând colective sportive din ra­ionul 1 Mai aşteptau cu nerăbdare ca starterul" să coboare" fanionul. Şi, ceea ce­ ne-am atras atenţia, nu numai ei aşteptau cu emoţie semnalul de Etapa pe oraş a crosului „Să intîmpinăm 7 Noiembrie“ are loc inline dimineaţa de la ora 8,30 pe Stadionul Tineretului plecare, împreună cu sportivii, veni­seră aci, numeroşi antrenori, profesori de educaţie Fizică şi instructori. Era plăcut să-i vezi cum îşi adună „ele­vii“, cum îi sfătuiesc pentru a se comporta cît mai bine. Ne apropiem de un grup de sportivi pe care vîrsta îi trădează a fi mezinii concursului. I­n-tr-adevăr, ei fac parte din categoria juniorilor şi sunt reprezentanţii şcolii medii mixte nr. 12. — Băgaţi de seamă — le spunea profesorul Anton Ionescu — în a­­ceastă etapă nu contează atât compor­tarea individuală cu­ cea tie echipe. Nu forţaţi, pentru că nu este o cursă de viteză. Ajutaţi­-vă reciproc. Elevii au ascultat sfaturile profeso­rului şi, după parcurgerea celor 500 metri, aveau toate motivele să fie bucuroşi. Echipa ocupase locul 2. Întrecerea crasiştilor de la baza sportivă a I.T.B. ne-a rezervat şi as­pecte... amuzante. In proba senioare­lor, una dintre alergătoare, în iureşul întrecerii, din neatenţie1 ,greşise par­i cursul­. Fireşte, după cursă, la­­întoc­mirea clas­amen­tulu­­i arbitrii au desca-­ lificat-o. Sportiva respectivă şi-a re­­cunoscut greşeala dar partenerele de­ întrecere „s-au făcut foc“... Semnificativ în aceste dispute spor­tive, e că întrecerile tradiţionalului cros de masă „Să intimpinăm 7 Noi­iembrie“ au cuprins un mare număr, de tineri. Este o mărturie elocventă a­ dragostei cu care tinerii sportivi ai­­ ţării noastre cinstesc aniversarea Ma-î rii Revoluţii Socialiste din Octombrie... Şi, fără îndoială că mîine, la star­tul etapei orăşeneşti a crosului „Să intimpinăm 7 Noiembrie", vom asistai la întreceri si mai dîrze... R. O.; ţ REZULTATE Juniori: Şcoala Profesională elec­t­­rotehnică nr. 4 Junioare: Şcoala Profesională elect-* trotehnică nr. 4 Seniori: Aeronautica. Senioare: Pel­ligrafia. ★ Miercuri du­pri-amiază pe stadionul PTT din Capitală era o mare an­u­­ţie. Peste 400 tineri şi tinere din ras ionul Tudor Vladimir­escu s-au întrec­­ut cu multă dîrzenie în cadrul fazei raionale a crosului „Să intimpinăm 7. Noiembrie". Cu acest prilej a ieşit­ în evidenţă marele entuziasm cu care s-au pregătit sportivii pentru partici­parea la întreceri. Se cuvin laude, ti­­­nerilor Şerban Vlad (Recolta MAS.)) Constanta Pană (şcoala medie nr. 16), Lucreţia Pista (Voinţa), Atanase, Marinaş (Flacăra Roşie) primii cla­­saţi individual. Etapa raională de la stadionul P.T.T. a lăsat să se în-­­­revadă că mîine, în cadrul fazei oră­şeneşti a crosului „Să intimpinăm 7­ Noiembrie“, vom asista la întreceri disputate cu multă ardoare. Iată acum rezultatele tehnice: Ju­niori: Recolta M A S. Junioare: Şcoală medie nr. 16. Seniori: Metalosport. Se­­nioare: Voinţa. N. TORACEK corespondent ★ Au mai organizat etapa raională a crosului „Să intimpinăm 7 Noiem­brie": Raionul Gh. Gheorghe-Dej: 400 tineri, stadionul Belvedere, fată echi­pele cîştigătoare: Juniori: şcoala me­­­die nr. 25. Junioare: şcoala medie nr. 2. Seniori: C.S.A. 6. Senioare: Com­­­ecţia Bucureşti. Raionul Lenin: 350 concurenţi, parti­cul sportiv Progresul. In afară de inş­­­tigătorii probelor respective se eomter a fi evidenţiaţi studenţii de la I­GF. — secţia de­­atletism — care şi-au stat­ contribuţia, ca arbitri, la reuşita cestui concurs. Iată rezultatele­ pe echipe: Juniori: Progresul. Junioare 1. ProgresuL Seniori: Pandurul. Seni­oare: Tricotajul Roşu­. NICOL­AE D. NIcOLAE corespondent Pe scurt, din sportul de masă • Numeroşi membri ai colectivului Minerul Lupeni participă la un cam­pionat de casă la şah. Tot la Lupeni, colectivul Viscoza a iniţiat un cam­pionat de casă la 6 discipline: atle­tism, tir, tenis de masă, popice, şah şi volei (S. BALOI, corespondent). • Colectivul sportiv Voinţa Gherla şi-a constituit de curind două noi sec­ţii pe ramură de sport: tenis de cimp şi hochei pe gheaţă. Acest fapt a dat un nou impuls activităţii sportive la care participă activ peste­ 1.500 co­operatori din localitate (AL. AROME­­T F.-corespondent). • Reprezentativele a 10 raioane din regiunea Oradea au participat de cu­­rînd la etapa regională a Spartachia­­dei fetelor, o reuşită, competiţie care a contribuit la atragerea­ în sport a numeroase tinere din regiune. O competiţie reuşită a fost şi „Cupa de toamnă'' la fotbal, organizată de U.R.C.M., la care au participat re­prezentative a 10 cooperative. La cooperativa Cootex, fusese intro­dusă in primăvara acestui an gimnas­tica de producţie. In prezent, gimnas­tica a fost extinsă în toate secţiile de producţie ale cooperativei. (I. GHIŞA-corespondent). • Spartachiaua fetelor a fost orga­nizată şi in regiunea Baia Mare, unde a angrenat numeroase concurente din 9 raioane şi două oraşe ale regiunii. Recent, 157 tinere s-au întrecut, cu bune rezultate, in etapa pe regiune. • Pentru înviorarea activităţii co­lectivelor sportive, consiliul regional U.C.F.S. Baia Mare a constituit 10 brigăzi de îndrumare și control for­mate din activiști obștești, care au pornit să sprijine cele 17 colective sportive din Baia Mare. (V -SASA­­RAMU-corespondent).. Noiembrie poposeşte din nou pe meleagurile noastre, făcind­u-ne să ne ieunim­ că zilele in care activitatea sportivă se mai poate desfăşura in aer liber sint pe sfirşite. Poate că pe ici pe colo, soarele isc ea mai trimite razele calde, permiţind tinere­lului să iasă pe stadioane Totuşi, no­iembrie rămine o lunii a zilelor reci. Tinerii sportivi nu vor insă să ţină seama de „faimă“ lui noiembrie. Ei vor ca şi in această turul să facă sport, să nu părăsească întrecerile care le dau an­tei satisfacţii. Iar cei care le pot oferi aceasta posibilitate sunt activistă sportivi. Să vedem, pe scurt, care sunt sar­cinile activiştilor sportivi pentru luna care a început azi, opiniiu-ne bine­înţeles la cele mai importante, că­rora, in fiecare colectiv, in fiecare re­giune, in funcţie de specific, li se a­­daugă altele. O sarcină importantă, asupra, căreia activiştii sportivi trebuie să-şi în­drepte toată atenţia, rămine ÎNS­CRIEREA A CIT MAI MULŢI MEM­BRI IN U.C.F.S. Angajamentele luate de fiecare colectiv, fiecare raion sau regiune, trebuie să devină fapte. Şi pentru aceasta nu este nevoie să aş­teptăm... sfirşitul anului. Exem­ple ca acelea oferite fie colecti­vele sportive „Centrocoop" Bucu­reşti, „Partizanul­ Bacău, Voinţa Fg­ Mureş, regiunile Timişoara, Craiova, Galaţi, Ploeşti, Baia Mare, Oradea, fruntaşe in acţiunea de înscriere a membrilor in­c.C.F.S., trebuie să în­sufleţească şi pe cei ce nu sunt la zi cu îndeplinirea angajamentului, săi-i stimuleze, să-i facă să depindă toate eforturile pentru a achida răminerea în urmă. iar posibilităţi sunt! Problema înscrierilor in U.C.F.S. nu trebuie ruptă de aceea a INCASARI COTIZAT­IILOR, capitol la fel de im­portant ca si primul. f­iecare mem­bru al U.C.F.S. cu cotizaţia la zi." Aceasta trebuie să fie lozinca după care să se conducă fiecare coleciv sportiv. Şi, dacă acest lucru va fi rea­lizat peste tot, atunci şi celulurile co­lectivelor sportive vor spori. Arătam m­a sus că posibilităţi pen­tru creşterea numărului de membri ai U.C.F.S. există. Spunând aceasta, ne gindim­ la numeroasele competiţii spor­tive ce pot fi organizate, competiţii prin care pot fi atraşi tot mai mulţi oameni ai muncii in practicarea spor­tului. Dintre acestea se detaşează, a­­tît ea importantă cit şi ea populari­tate, SPART­ACI N­ADA DE IARNA A TINERETULUI, marea competiţia de mase care va începe luna viitoare. La fiecare ediţie, Sporim,hiat­i de iar­nă a tineretului adună la startul între­cerilor sute şi sute de mii de parti­cipanţi. Către aceştia să ne îndreptăm privirile, atrăgindu-i in practicarea or­ganizată a sportului. In U.C.F.S. Din sutelor de mii de participanţi le tre­buiesc asigurate condiţii de între-­ cere. Astfel, aerenism sportivi trebuia să aibă în vedere pregătirea din timp a Spartachiadei. Ei trebuie să se îngri­jească de popularizarea competiţiei, să revizuiască materialele şi echipa­mentul sportiv necesar bunei desfăşu­rări a concursurilor. Sălile şi cluburi, în care vor avea loc întrecerile de sat* * şi tenis de masă, precum şi materia- lele necesare să fie puse la punct in această lună ,pentru ca începutul lui decembrie şi deci al Spartachiadei să găsească lotul gata pentru... start. Tot in luna noiembrie pot fi orga­nizate în continuare COMPETIŢII CU CASA, fie în aer liber — cit mai per­mite timpul — fie in săli, ca şi con­cursuri pentru cucerirea insignei „CEL MAI BUN SPORTIV DIN 10" şi „CAMPION AL COLECTIVULUI, SPORTIV". In sfirşit, mai puţin ocupaţi decit în perioada competiţională de virf, activiştii sportivi pot studia cu mai multă aten­ţie problema introducerii GIMNASTI­CII DE PRODUCŢIE in tot mai numeroase unităţi de muncă. Străduindu­-se să cuprindă aceste­ ci­te­va din cele mai importante ser­iiri — cărora li se adaugă cete cu­­rente ca evidenţa, clasificările spor­tive etc., — activiştii sportivi vor avea la sfîrşitul anului simţă­­min­t datoriei îndeplinite, se vor putea prezenta cu fruntea sus in faţa celor ce i-au ales.

Next