Sportul Popular, noiembrie 1960 (Anul 15, nr. 3713-3729)
1960-11-01 / nr. 3713
Unele probleme ale sportului universitar Începutul anului universitar a coincis cu reluarea activităţii sportive din institute şi facultăţi, cu organizarea celei mai importante competiţii a studenţilor noştri — campionatele universitare. Anul acesta, regulamentul campionatelor prevede întreceri la un număr mare de discipline sportive (atletism, gimnastică, șah, volei, baschet, handbal în 7 și fotbal), majoritatea acestora avind faze finale la nivelul centrelor universitare. Dată fiind amploarea acestor întreceri, se impune ca fiecare instituit, fiecare centru universitar să dea o atenţie cit mai mare înscrierii studenţilor la campionatele universitare, să fie mobilizată întreaga masă de studenţi şi mai ales, să existe o preocupare sporită pentru antrenarea intr-o măsură şi mai mare a elementului feminin. Atletismului, în special, va trebui să i se acorde atenţia cuvenită, mai ales că este prevăzută şi o finală ,pe țară (probabil la Cluj). Recomamdaţia vizează unele centre universitare ca Tg. Mureş, Craiova, Galaţi, Iaşi, care au făcut prea puţin pentru dezvoltarea atletismului în rindul studenţilor, ca şi centrele Timişoara şi Cluj (altădată cu tradiţie în această disciplină sportivă) unde s-a înregistrat, in ultima vreme, o serioasă rămînere în urma, în vederea unei activităţi competiţionale continue d in afara campionatelor universitare — fiecare institut şi-a întocmit un calendar sportiv intern, care cuprinde numeroase întreceri sportive, unele bucurându-se de o frumoasă tradiţie (Icefiada, Geografiada etc.) ca şi întreceri organizate pentru studenţii din anii 1, la diferite ramuri sportive. Trebuie evidenţiată iniţiativa centrului universitar Bucureşti, care a organizat campionate interinstitute, cu participarea majorităţii institutelor şi facultăţilor din Capitală. Strîns legată de existenţa unei bogate activităţi sportive este şi asigurarea unei baze materiale corespunzătoare. Amenajarea unor terenuri, a unor baze sportive simple — prin muncă voluntară și folosindu-se resursele locale — este o necesitate obiectivă. Lucrul acesta a fost interes în foarte multe cazuri. Aşa s-a ajuns ca o serie de institute să-şi amenajeze prin mijloace proprii baze sportive bine utilate, ca de pilldă Institutul Medico-Farmaceutic Bucureşti, Institutul Agronomic Iaşi, Institutul de Cultură Fizică, Institutul de Construcţii Bucureşti etc. Desigur, ponderea in aonvuiarea sportivă studenţească trebuie s-o aibă sportul de mase, aceste reprezentînd cea mai solidă temelie pentru dezvoltarea sportului de performanţă. In acest sens, trebuie organizate cît mai multe competiţii interne — comnpetiţii interani, interinstitute şi facultăţi, pe centru universitar şi intercentre uni- versitare — care să culmineze cu par- j ticipairea Ia campionatele universitare. Nu trebuie uitat ca in anul viitor, cei mai buni sportivi din rîndu! stu- denţiIor noştri vor fi chemaţi să participe la o competiţie internaţională de mare anvergură: Universiada (Sofia, august-septembrie). Această competiţie internaţională va trebui să constituie pentru studenţii noştri, practicanţi ai diferitelor ramuri de sport, un puternic imbold către o muncă organizată şi continuă, pentru îmbunătăţirea performanţelor sportive. MARIUS BIRIEGA şaful comisiei sportive din U.A.S.R. După o lună , la începutul anului universitar (Raid prin cîteva institute din Capitală) La o lună de la descinderea anului universitar, am vrut să cunoaştem unele aspecte din activitatea catedrelor de educare fizică a cîtorva institute de învătămînt superior din Capitală. Ani făcut un popas la cunoscuta bază sportivă din str. Vasile Pârvan... Toate terenurile frumosului complex erau folosite din plin. Sute de studenţi ai Universităţii ,,C. I. Parhon” luau parte la orele de curs, sub îndrumarea asistenţilor de la prmodia de educaţie fizică. O impresie deosebită ne-a lăsat-o desfăşurarea lecţiei de handbal. Asistentul Victor Ionosai ne-a făcut o reuşita demonstraţie pedagogică, prin caracterul profund ştiinţific, cu imediate exemplificări practice pe care reuşea să-l imprime lecţiei. Aşa se şi explică progresul evident pe care l-a realizat handbalul în cadrul Universităţii. Am aflat că, în prezent, se desfăşoară un campionat inter-ani care antrenează 300 de sportivi (cu 100 mai mult faţă de anul trecut). Facultăţile de Matematici şi Filologie se situează (la această disciplină) printre fruntaşe. Pentru a răspunde interesului erescmnd manifestat faţă de handbal se preconizează adaptarea terenului central de baschet şi la cerinţele jocului de handbal în 7. Baschetul, şi el cu tradiţie (ne referim, mai ales la cel feminin) se află, de asemenea, în progres. In cîteva minute de răgaz, asistentul Liviu Nagy ne-a făcut cunoscută o serie de lucruri îmbucurătoare: baza materială (este vorba de echipament şi mingi) s-a îmbunătăţit simţitor, numărul practicanţilor sportului cu mingea la coş se apropie de 200, pregătirea fizică generală a studenţilor din anii I este superioară (în raport cu anii precedenţi), fapt care atestă preocuparea în această direcţie existentă în şcolile medii. Vizita noastră la baza sportivă din str. V. Iîrvan s-a încheiat printr-o discuţie avută cu asistentul N. Rădulescu, care ne-a informat despre dezvoltarea secţiei, de scrimă. In prezent, lucrează pentru obţinerea normei de educaţie fizică 70 de studenţi începători. Asistentul Rădulescu ne-a oferit şi o plăcută surpriză: înfiinţarea secţiei de pentatlon modern, iniţiată de studentul din anul III Filologic, C. Ţintea, fratele cunoscutului nostru pentatlonist. A A minute mai tîrziu intram pe porţile III altui complex sportiv, acela al studenţilor de la Institutul Medico- Farmaceutic. După ce am asistat cîteva minute la lecţia de atletism a cunoscutului nostru suliţaş,ÎL Bizim (care lucra la groapa de sărituri, cu o grupă de fete din anul I de la Universitate) l-am întîlnit pe lectorul O. Bănahi, şeful catedrei de educaţie fizică de la I.M.F. dind îndrumări personalului de întreţinere. Din discuţia pe care am purtat-o, am reţinut cîteva probleme la ordinea zilei. In primul rînd se acordă o atenţie deosebită încadrării studenţilor la normele de educaţie fizică şi se constată mult interes pentru atletism, gimnastică şi fotbal. Primelor campionate interne, cele ale anilor I, la volei, baschet şi fotbal, li s-a asigurat o organizare foarte reuşită. Actualul complex va fi completat şi cu un teren de handbal în 7. Ultimul popas, la Institutul Politehnic... Activitate vie, însufleţită, întreceri dotate cu „Gupa anilor I“ la volei, baschet şi atletism, alte întreceri la volei, şah, tenis de cîmp, tir, fotbal şi baschet pentru „Cupa 7 Noiembrie“, pregătiri pentru crosul ,Să întîmpinăm 7 Noiembrie” (finala pe institut), pregătiri pentru activitatea sportivă de iarnă (repararea de schiuri, a bocancilor, hanoracelor etc.), amenajarea unor noi terenuri (de volei şi baschet). Ar fi doar cîteva acţiuni. Şi la toate acestea trebuie amintită şi acţiunea de introducere a gimnasticii de înviorare, în care sînt antrenaţi aproape toţi studenţii care locuiesc la cămine. SPORTUL POPULAR Pag. a 2-a Nr. 3713 „15”-le studenţilor de la „Arhitectură”, Elanul... nu era suficient, şi, ca urmare, nici nu a rezistat prea mult. Pasiunea însă nu putea dispare... La începutul acestui an, câţiva entuziaşti au făcut o nouă încercare de a „pune pe picioare“ o echipă. Au primit, mai întîi, un eficient sprijin material şi moral din partea conducerii Institutului, în fruntea căruia se află vechiul internaţional, prof. Ascanio Damiaa. Noul COLECTIV făcea primii paşi. De data aceasta nu la întîmplare, ci pe baza unui plan de perspectivă bine stabilit. Viitorii arhitecţi îşi împărţeau timpul între planşetă şi balonul oval. Şi entuziasmul lor a fost molipsitor, căci la antrenamente erau prezenţi tot mai mulţi studenţi, iar la fiecare sfîrşit de săptămînă, formarea „15^lui“ pentru meci devenea pentru antrenorul lor prof. N. Pădureanu o adevărată dilemă. De altfel, preocuparea pentru asigurarea echipei cu un rezervor de cadre tinere“ (dacă se poate spune aşa, avînd în vedere că cei care au trecut de 23 de primăveri pot fi număraţi pe degete), primează. Dar, dacă vei întreba pe oricare dintre rugbiştii Arhitecturii de şansele şi perspectivele echipei lor, răspunsul va fi invariabil : „Mai întîi, asigurarea formaţiei cu o bază solidă de mase şi practicarea unui joc deschis şi curat“... Cu toate acestea... La sfârşitul turului, echipa s-a aflat pe locul VI, în campionatul de calificare. In retur : 5 meciuri — 5 victorii (esaveraj 27—3). iar devotamentul „galeriei mobile“, care-i însoţeşte aproape la fiecare joc îşi vede eforturile satisfăcute. Echipa face dovadă unei remarcabile mobilităţi, dublată de multă fantezie creatoare. E stiig şi normal, de altfel, dacă ne gîndim că aşa cum fiecare dintre ei, pe planşeta sa de lucru, este veşnic preocupat de căutarea unei linii, unui unghi sau a unei perspective noi, tot aşa şi pe terenul de joc, toţi sunt într-o continuă căutare a unei manevre subtile, care să surprindă pe adversar. Iar insuficienta forţă (grămada de abia însumează 100 kg) şi lipsa de maturitate în rezolvarea unor momente mai dificile de joc, sunt lucruri pe care timpul şi munca conştiincioasâ le pot rezolva. Şi acum, vă prezentăm pe cîţiva dintre purtătorii culorilor ,, Arhitecturii“ __ Printre ei, fruntaşii la învăţătură : C. Dumitrescu — posesorul unei burse republicane ,,Gh. Gheorghiu-Dej“, I. Tătaru şi I. Grigorescu. In plus, un element esenţial : in tot timpul campionatului echipa nu a avut NICI UN JUCĂTOR ELIMINAT de pe teren. 1 A. VASILIU Pasiunea studenţilor Institutului „Arh. C.I. Mincu“ pentru rugbi îşi are începutul cu mulţi ani în urmă. Totuşi, ea nu a căpătat o formă concretă decît acum trei ani, cînd studenţii au înjghebat primul lor „15“. Echipa a jucat un timp în categoria B. Fără prea mult succes însă, Ii lipsea un antrenor priceput, un sprijin material concret. „15“Al Arhitecturii înaintea meciului în care a cucerit a 5-a victorie din retur (6-0 cu Dinamo Miliţia) De la stingă la dreapta, sus: Tătaru, Olsufiev, Marcu, Miron, Bordenache, Popa, Andronic, Mihai, prof. N. Pădureanu (antrenorul echipei); jos: Alămureanu, Moise, Humeniuc, Dodulescu, Dumitrescu, Paltinescu, Radu. La Universitatea „Al. I. Cuza”-Iaşi Activitatea sportivă -in plină înflorire! Despre sport în Universitatea ieşeană „Al. I. Cuza” se poate vorbi aproape de la înfiinţarea ei... Prin 1870, de pildă, cîţiva entuziaşti ai cehi laţiei au încercat să pună bazele unei asociaţii sportive. Asociaţia a luat. Intr-adevăr, fiinţă, dar n-a avut viaţă decît cîţiva ani, desfiin- I Indu-se din cauza lipsei de sprijin din partea oficialităţilor. Cra mai tîrziu. In 1882, cîţiva studenţi şi profesori au solicitat rectorului universităţii amenajarea unei săli pentru sport. După multe amînări, li s-a pus la dispoziţie un... grajd. Era şi de aşteptat. Ce ..pretenţii” puteau emite studenţii ieşeni de atunei pentru o sală de sport, cînd în 1883, printr-o măsură arbitrară, se hotărăşte chiar desfiinţarea Facultăţii de medicină?! H hotărîrea este însă anulată în urma protestului vehement al corpului profesoral şi al populaţiei din marele oraş moldovean Ceva mai tîrziu, profesorul Grigore Gohicescu avea să dea un sprijin simţitor pentru crearea unei asociaţii turistice ,,Pentru cunoaşterea frumuseţilor Moldovei". Asociaţia a dăinuit mult timp, angrenând numeroşi profesori şi studenţi, iubitori ai drumeţiei. Iniţiative firave, izolate. Despre sport în adevăratul înţeles al cuvîntului putem vorbi abia în anii noştri luminoşi, în anii puterii populare. Astăzi, în Universitatea „Al. I. Cuza“ există 7 secţii pe ramură de sport: volei, baschet, gimnastică, atletism, fotbal, handbal şi şah. In ceea ce priveşte participarea, trebuie arătat că nuntai la campionatele universitare din anul trecut s-au înregistrat peste 3000 de înscrişi, dintre care aproape 1000 de studente. Trofeele cîştigate de-a lungul anilor din urmă — dovadă grăitoare vitrina din holul Universităţii — sînt numeroase: 30 de cupe, 74 de plachete, o sumedenie de insigne, de diplome etc. Studenţii Universităţii ,,Al. I. Cuza“ se mîndresc cu echipa lor de fotbal, ciştigătoare de nenumărate ori a campionatelor pe oraş, cu echipele de gimnastică (băieţi şi fete), care au ajuns deseori în finalele campionatelor universitare, cu echipa de şah ş.a. Nume ca acelea ale lui Nicolae Bogosievici (Facultatea de Matematici) campion universitar la gim-nastică, Volodea Weissman), Facultatea de Filologie), campion universitar la * şah, Victor Blăniţă (Matematici) baschet- realist, Mircea Tudorache (Geografie), fotbalist, Veronica Gîlea (Filologie) gim- 3 naşti, sunt cunoscute şi unanim apre- ( ciate. ( La succesul pe care-l înregistrează activitatea sportivă din universitate, din aport preţios îl aduc şi cadrele didac- tice, printre care profesorul Gavril Is- Strate, decanul Facultăţii de Filologie, ■ conf. Gh. Papp (Matematici), conf. Const. Martinine. (Geografie), conf. Ion Grindei (Fizico-Matematici), asistent A. Volcinski (Ştiinţe naturale). Un sprijin deosebit îl acordă activităţii sportive conducerea universităţii, prin tovarăşa prorector conf. Elena Janrenaud, iar munca intensă pe care o desfăşoară ca , fedra de educaţie fizică (lector Eugenia Bancea, asistenţi I. Spineanu şi V. Un- ■ cureanu) ca şi colaborarea cu comitetul , U.T.M. şi asociaţia studenţilor sînt — de asemenea — contribuţii la dezvoltarea sportului în rîndul studenţilor. Acum, în noul an universitar, sportii vii de aici sînt hotărîţi să obţină noi succese atite la învăţătură cit şi pe te- renurile de sport. PETRE CODREA — coresp. regional Veşti le instituie ORAŞUL STALIN . Studenţii Institutului Politehnic din localitate participă cu multă însufleţire la întrecerile din cadrul celei de a IV-a ediţii a „Cupei Politehnicii”, competiţie organizată la 7 discipline sportive. In întrecerile de handbal în 7 şi baschet, desfăşurate pînă acum, s-au evidenţiat echipele anilor I şi IV mecanică. Reuşita întrecerilor este asigurată nu numai de larga participare a studenţilor (se înregistrează, se pare, o cifră record faţă de ediţiile precedente : 1200), ci şi de strinsa colaborare care există între Asociaţia studenţilor şi catedra de educaţie fizică. CAROL GRUIA coresp. regional TG. MUREŞ : Cu puţine zile în urmă, studenţii Institutului Medico-Farmaceutic din oraşul nostru au participat la concursul de nataţie din cadrul „Cupei I.M.F.”. La concurs au luat startul 110 înotători. Câştigători — studenţii din anul V. In prezent, studenţii de la I.M.F. iau parte la alte întreceri sportive, printre care cele din cadrul Lunii prieteniei româo-sovietice (volei, baschet, handbal, scrimă, tenis de masă) dotate cu „Cupa 7 Noiembrie“, întîlniri prieteneşti la baschet, volei, handbal, şah, haltere şi scrimă cu reprezentative studenţeşti din Craiova, Cluj, Orcaşul Stalin etc. ION PAUŞ corespondent TIMIŞOARA: Oraşul nostru găzduieşte o interesantă competiţie studenţească de volei pentru echipe de băieţi dotată cu „Cupa 7 Noiembrie“. In prima etapă a competiţiei, jocurile au fost de un bun nivel tehnic şi s-au încheiat cu următoarele rezultate : Institutul Politehnic—Institutul Agronomic 3—2; Institutul Pedagogic —Institutul de Medicină 3—0. Tot in localitate, reprezentativa de baschet-juniori a clubului Știința a întrecut — la capătul unui meci deosebit de disputat — echipa Școlii moidii nr. 7 cu scorul de 73—67. AL GROSS, corespondent regional PENTRU PRIMA OARĂ IN CATEGORIA A LA BASCHET Tinerii şi talentaţii baschetbalişti craioveni, studenţi, la Institutul Agronomic, nu şi-au dezamăgit suporterii. Ei au reuşit să ocupe primul loc ca campionatul de calificare la baschet şi să promoveze astfel în prima categorie a ţării. Studenţii craioveni participă în prezent, alături de cele mai bune echipe din ţară la lupta pentru cucerirea titlului de campioană republicană. Ei vin cu o frumoasă carte de vizită : cucerirea campionatului universitar pe anul 1959, victoria asupra selecţionatei de tineret a R.P. Chineze etc. Chiar în primul meci susţinut în actualul campionat republican, Ştiinţa Craiova a cules o frumoasă victorie asupra uneia dintre cele mai bune echipe bucureştene. Ştiinţa. Iată formaţia Ştiinţei Craiova după finala care i-a adus titlul de campioană universitară. V. SANOULL seu-corespondent