Sportul Popular, noiembrie 1960 (Anul 15, nr. 3713-3729)

1960-11-01 / nr. 3713

Unele probleme ale sportului universitar Începutul anului universitar a coincis cu reluarea activităţii spor­tive din institute şi facultăţi, cu or­ganizarea celei mai importante com­petiţii a studenţilor noştri — campio­natele universitare. Anul acesta, regulamentul campio­natelor prevede întreceri la un număr mare de discipline sportive (atletism, gimnastică, șah, volei, baschet, hand­bal în 7 și fotbal), majoritatea aces­tora avind faze finale la nivelul cen­trelor universitare. Dată fiind amploa­rea acestor întreceri, se impune ca fie­care instituit, fiecare centru universitar să dea o atenţie cit mai mare înscrie­rii studenţilor la campionatele uni­versitare, să fie mobilizată întreaga masă de studenţi şi mai ales, să exis­te o preocupare sporită pentru antre­narea intr-o măsură şi mai mare a elementului feminin. Atletismului, în special, va trebui să i se acorde aten­ţia cuvenită, mai ales că este prevă­zută şi o finală ,pe țară (probabil la Cluj). Recomamdaţia vizează unele cen­tre universitare ca Tg. Mureş, Craio­va, Galaţi, Iaşi, care au făcut prea puţin pentru dezvoltarea atletismului în rindul studenţilor, ca şi centrele Timişoara şi Cluj (altădată cu tra­diţie în această disciplină sportivă) unde s-a înregistrat, in ultima vre­me, o serioasă rămînere în urma, în vederea unei activităţi competi­­ţionale continue d in afara campio­natelor universitare — fiecare insti­tut şi-a întocmit un calendar sportiv intern, care cuprinde numeroase între­ceri sportive, unele bucurându-se de o frumoasă tradiţie (Icefiada, Geogra­­fiada etc.) ca şi întreceri organizate pentru studenţii din anii 1, la diferite ramuri sportive. Trebuie evidenţiată iniţiativa cen­trului universitar Bucureşti, care a or­ganizat campionate inter­ins­ti­tute, cu participarea majorităţii institutelor şi facultăţilor din Capitală. Strîns legată de existenţa unei bo­gate activităţi sportive este şi asi­gurarea unei baze materiale corespun­zătoare. Amenajarea unor terenuri, a unor baze sportive simple — prin muncă voluntară și folosi­ndu-se re­sursele locale — este o necesitate obiectivă. Lucrul acesta a fost interes în foarte multe cazuri. Aşa s-a ajuns ca o serie de institute să-şi amenajeze prin mijloace proprii baze sportive bine utilate, ca de pilldă Institutul Medico-Farmaceutic Bucureşti, Institu­tul Agronomic Iaşi, Institutul de Cul­tură Fizică, Institutul de Construcţii Bucureşti etc. Desigur, ponderea in aonvuiarea sportivă studenţească trebuie s-o aibă sportul de mase, aceste reprezentînd cea mai solidă temelie pentru dezvol­tarea sportului de performanţă. In­­ acest sens, trebuie organizate cît mai­­ multe competiţii interne — comnpetiţii­­ interani, interinstitute şi facultăţi, pe­­ centru universitar şi intercentre uni-­­ versitare — care să culmineze cu par- j ticipairea Ia campionatele universitare.­­ Nu trebuie uitat ca in anul viitor,­­ cei mai buni sportivi din rîndu! stu-­­ denţiIor noştri vor fi chemaţi să par­ticipe la o competiţie internaţională de mare anvergură: Universiada (So­fia, august-septembrie). Această competiţie internaţională va trebui să constituie pentru studenţii noştri, practicanţi ai diferitelor ramuri de sport, un puternic imbold către o muncă organizată şi continuă, pentru îmbunătăţirea performanţelor sportive. MARIUS BIRIEGA şaful comisiei sportive din U.A.S.R. După o lună , la începutul anului universitar (Raid prin cîteva institute din Capitală) La o lună de la descinde­rea anului universitar, am vrut să cunoaştem unele aspecte din activitatea catedrelor de edu­care fizică a cîtorva institute de învă­­tăm­înt superior din Capitală. Ani făcut un popas la cunoscuta bază sportivă din str. Vasile Pârvan... Toate terenurile frumosului com­plex erau folosite din plin. Sute de studenţi ai Universităţii ,,C. I. Parh­on” luau parte la orele de curs, sub îndru­marea asistenţilor de la prmodia de edu­caţie fizică. O impresie deosebită ne-a lăsat-o desfăşurarea lecţiei de handbal. Asistentul Victor Ionosai ne-a făcut o reuşita demonstraţie pedagogică, prin caracterul profund ştiinţific, cu ime­diate exemplificări practice pe care reuşea să-l imprime lecţiei. Aşa se şi explică progresul evident pe care l-a realizat handbalul în cadrul Universită­ţii. Am­ aflat că, în prezent, se desfăşoară un campionat inter-ani care antrenează 300 de sportivi­ (cu 100 mai mult faţă de anul trecut). Facultăţile de Matema­tici şi Filologie se situează (la această disciplină) printre fruntaşe. Pentru a răspunde interesului erescmnd manifestat faţă de handbal se preconizează adapta­rea terenului central de baschet şi la cerinţele jocului de handbal în 7. Basch­etul, şi el cu tradiţie (ne referim, mai ales la cel feminin) se află, de ase­menea, în progres. In cîteva minute de răgaz, asistentul Liviu­ Nagy ne-a făcut cunoscută o serie de lucruri îmbucură­toare: baza materială (este vorba de echipament şi mingi) s-a îmbunătăţit simţitor, numărul practicanţilor sportu­lui cu mingea la coş se apropie de 200, pregătirea fizică generală a studenţilor din anii I este superioară (în raport cu anii precedenţi), fapt care atestă preocuparea în această direcţie existentă în şcolile medii. Vizita noastră la baza sportivă din str. V. I­îrvan s-a încheiat printr-o discu­ţie avută cu asistentul N. Rădulescu, care ne-a informat despre dezvoltarea secţiei, de scrimă. In prezent, lucrează pentru obţinerea normei de educaţie fi­zică 70 de studenţi începători. Asistentul Rădulescu ne-a oferit şi o plăcută sur­priză: înfiinţarea secţiei de pentatlon modern, iniţiată de studentul din anul III Filologic, C. Ţintea, fratele cunoscu­tului nostru pentatlonist. A A minute mai tîrziu intram pe porţile III altui complex sportiv, acela al studenţilor de la Institutul Medico- Farmaceutic. După ce am asistat cîteva minute la lecţia de atletism a cunoscutu­lui nostru suliţaş,­­ÎL Bizim (care lucra la groapa de sărituri, cu o grupă de fete din anul I de la Universitate) l-am întîlnit pe lectorul O. Bănah­i, şe­ful catedrei de educaţie fizică de la I.M.F. dind îndrumări personalului de întreţinere. Din discuţia pe care am purtat-o, am reţinut cîteva probleme la ordinea zilei. In primul rînd se acordă o atenţie deose­bită încadrării studenţilor la normele de educaţie fizică şi se constată mult in­teres pentru atletism, gimnastică şi fot­bal. Primelor campionate interne, cele ale anilor I, la volei, baschet şi fotbal, li s-a asigurat o organizare foarte reuşită. Actualul complex va fi completat şi cu un teren de handbal în 7. Ultimul popas, la Institutul Politeh­nic... Activitate vie, însufleţită, întreceri dotate cu „Gupa anilor I“ la volei, baschet şi atletism, alte în­treceri la volei, şah, tenis de cîm­p, tir, fotbal şi baschet pentru „Cupa 7 No­iembrie“, pregătiri pentru crosul ,Să întîmpinăm 7 Noiembrie” (finala pe insti­tut), pregătiri pentru activitatea sportivă de iarnă (repararea de schiuri, a bocan­cilor, hanoracelor etc.), amenajarea unor noi terenuri (de volei şi baschet). Ar fi doar cîteva acţiuni. Şi la toate acestea trebuie amintită şi acţiunea de introdu­cere a gimnasticii de înviorare, în care sînt antrenaţi aproape toţi studenţii care locuiesc la cămine. SPORTUL POPULAR Pag. a 2-a Nr. 3713 „15”-le studenţilor de la „Arhitectură”, Elanul... nu era suficient, şi, ca urmare, nici nu a rezistat prea mult. Pasiunea însă nu putea dispare... La începutul acestui an, câţiva entu­ziaşti au făcut o nouă încercare de a „pune pe picioare“ o echipă. Au primit, mai întîi, un eficient sprijin material şi moral din partea conducerii Institu­tului, în fruntea căruia se află vechiul internaţional, prof. Ascanio Damiaa. Noul COLECTIV făcea primii paşi. De data aceasta nu la întîmplare, ci pe baza unui plan de perspectivă bine stabilit. Viitorii arhitecţi îşi împărţeau timpul între planşetă şi balonul oval. Şi­ entuziasmul lor a fost molipsitor, căci la antrenamente erau prezenţi tot mai mulţi studenţi, iar la fiecare sfîr­­şit de săptămînă, formarea „15^lui“ pen­tru meci devenea pentru antrenorul lor prof. N. Pădureanu o adevărată dile­mă. De altfel, preocuparea pentru asi­gurarea echipei cu un rezervor de ca­dre tinere“ (dacă se poate spune aşa, avînd în vedere că cei care au trecut de 23 de primăveri pot fi număraţi pe degete), primează. Dar, dacă vei întreba pe oricare dintre rugbiştii Arhitecturii de şansele şi perspectivele echipei lor, răspunsul va fi invariabil : „Mai întîi, asigurarea formaţiei cu o bază solidă de mase şi practicarea unu­i joc des­chis şi curat“... Cu toate acestea... La sfârşitul turului, echipa s-a aflat pe locul VI, în cam­pionatul de calificare. In retur : 5 me­ciuri — 5 victorii (esaveraj 27—3). iar devotamentul „galeriei mobile“, care-i însoţeşte aproape la fiecare joc îşi vede eforturile satisfăcute. Echipa face do­vadă unei remarcabile mobilităţi, du­blată de multă fantezie creatoare. E stiig şi normal, de altfel, dacă ne gîndim că aşa cum fiecare dintre ei, pe plan­şeta sa de lucru, este veşnic preocupat de căutarea unei linii, unui unghi sau­ a unei perspective noi, tot aşa şi pe­ terenul de joc, toţi sunt într-o continuă căutare a unei manevre subtile, care să surprindă pe adversar. Iar insufi­cienta forţă (grămada de abia însumea­ză 100 kg) şi lipsa de maturitate în rezolvarea unor momente mai dificile de­­ joc, sunt lucruri pe care timpul şi munca conştiincioasâ le pot rezolva. Şi acum, vă prezentăm pe cîţiva din­tre purtătorii culorilor ,, A­rhi­tecturii“ __ Printre ei, fruntaşii la învăţătură : C. Dumitrescu — posesorul unei burse republicane ,,Gh. Gheorghiu-Dej“, I. Tătaru şi I. Grigorescu. In plus, un element esenţial : in tot timpul campionatului echipa nu a avut NICI UN JUCĂTOR ELIMINAT de pe teren. 1 A. VASILIU Pasiunea studenţilor Institutului „Arh. C.I. Mincu“ pentru rugbi îşi are în­ceputul cu mulţi ani în urmă. Totuşi, ea nu a căpătat o formă concretă decît acum trei ani, cînd studenţii au în­jghebat primul lor „15“. Echipa a jucat un timp în categoria B. Fără prea mult succes însă, Ii lipsea un antrenor pri­ceput, un s­prijin material concret. „15“Al Arhitecturii înaintea meciului în care a cucerit a 5-a victorie din retur (6-0 cu Dinamo Miliţia) De la stingă la dreapta, sus: Tătaru, Olsufiev, Marcu­, Miron, Bordenache, Popa, Andronic, Mihai, prof. N. Pădureanu (antrenorul echipei); jos: Alămureanu, Moise, Humeniuc, Dodulescu, Dumitrescu, Paltinescu, Radu. La Universitatea „Al. I. Cuza”-Iaşi Activitatea sportivă -in plină înflorire! Despre sport în Universitatea ieşeană „Al. I. Cuza” se poate vorbi aproape de la înfiinţarea ei... Prin 1870, de pildă, cîţiva entuziaşti ai cehi laţ­iei­ au încercat să pună bazele unei asociaţii sportive. Asociaţia a luat. Intr-adevăr, fiinţă, dar n-a avut viaţă decît cîţiva ani, desfiin- I In­du-se din cauza lipsei de sprijin din partea oficialităţilor. Cra mai tîrziu. In 1882, cîţiva stu­­denţi şi profesori au solicitat rectoru­lui universităţii amenajarea unei săli pentru sport. După multe amînări, li s-a pus la dispoziţie un... grajd. Era şi de aşteptat. Ce ..pretenţii” puteau emite studenţii ieşeni de atunei pentru o sală de sport, cînd în 1883, printr-o măsură arbitrară, se hotărăşte chiar desfiinţa­rea Facultăţii de medicină?! H hotărîrea este însă anulată în urma protestului ve­hement al corpului profesoral şi al populaţiei din marele oraş moldovean Ceva mai tîrziu, profesorul Grigore Go­­hicescu­ avea să dea un sprijin simţi­tor pentru crearea unei asociaţii turis­tice ,,Pentru cunoaşterea frumuseţilor Moldovei". Asociaţia a dăinuit mult timp, angrenând numeroşi profesori şi stu­denţi, iubitori ai drumeţiei. Iniţiative firave, izolate. Despre sport în adevăra­tul înţeles al cuvîntului putem vorbi abia în anii noştri luminoşi, în anii puterii populare. Astăzi, în Universita­tea „Al. I. Cuza“ există 7 secţii pe ra­mură de sport: volei, baschet, gimnas­tică, atletism, fotbal, handbal şi şah. In ceea ce priveşte participarea, trebuie arătat că nuntai la campionatele univer­sitare din anul trecut s-au înregistrat peste 3000 de înscrişi, dintre care a­­proape 1000 de studente. Trofeele cîştigate de-a lungul anilor din urmă — dovadă grăitoare vitrina din holul Universităţii — sînt numeroase: 30 de cupe, 74 de plachete, o sumedenie de insigne, de diplome etc. Studenţii Universităţii ,,Al. I. Cuza“ se m­îndresc cu echipa lor de fotbal, ciş­­tigătoare de nenumărate ori a campiona­telor pe oraş, cu echipele de gimnastică (băieţi şi fete), care au ajuns deseori în finalele campionatelor universitare,­­ cu echipa de şah ş.a. Nume ca acelea­­ ale lui Nicolae Bogosievici (Facultatea de­­ Matematici) campion universitar la gim-­­­nastică, Volodea Weissman), Facultatea­­ de Filologie), campion universitar la * şah, Victor Blăniţă (Matematici) baschet- r­eali­st, Mircea Tudorache (Geografie),­­ fotbalist, Veronica Gîlea (Filologie) gim- 3 naşti, sunt cunoscute şi unanim apre- ( ciate. ( La succesul pe care-l înregistrează activitatea sportivă din universitate, din­­ aport preţios îl aduc şi cadrele di­dac-­­ tice, printre care profesorul Gavril Is- S­trate, decanul Facultăţii de Filologie, ■ conf. Gh. Papp (Matematici), conf.­­ Const. Marti­nine. (Geografie), conf. Ion­­ Grindei (Fizico-Matematici), asistent A.­­ Volcinski (Ştiinţe naturale). Un sprijin­­ deosebit îl acordă activităţii sportive­­ conducerea universităţii, prin tovarăşa­­ prorector conf. Elena Janrenaud, iar­­ munca intensă pe care o desfăşoară ca­ , fedra de educaţie fizică (lector Eugenia­­ Bancea, asistenţi I. Spineanu şi V. Un- ■ cureanu) ca şi colaborarea cu comitetul , U.T.M. şi asociaţia studenţilor sînt —­­ de asemenea — contribuţii la dezvolta­rea sportului în rîndul studenţilor. Acum, în noul an universitar, sporti­­i vii de aici sînt hotărîţi să obţină noi­­ succese atite la învăţătură cit şi pe te-­ renurile de sport. PETRE CODREA — coresp. regional Veşti le instituie ORAŞUL STALIN . Studenţii Institu­tului Politehnic din localitate participă cu multă însufleţire la întrecerile din cadrul celei de a IV-a ediţii a „Cupei Politehnicii”, competiţie organizată la 7 discipline sportive. In întrecerile de handbal în 7 şi baschet, desfăşurate pînă acum, s-au evidenţiat echipele ani­lor I şi IV mecanică. Reuşita întrecerilor este asigurată nu numai de larga parti­cipare a studenţilor (se înregistrează, se pare, o cifră record faţă de ediţiile precedente : 1200), ci şi de strinsa co­laborare care există între Asociaţia stu­denţilor şi catedra de educaţie fizică. CAROL GRUIA coresp. regional TG. MUREŞ : Cu puţine zile în urm­ă, studenţii Institutului Medico-Farmaceu­­tic din oraşul nostru au participat la con­cursul de nataţie din cadrul „Cupei I.M.F.”. La concurs au luat startul 110 înotători. Câştigători — studenţii din anul V. In prezent, studenţii de la I.M.F. iau parte la alte întreceri sportive, prin­tre care cele din cadrul Lunii prieteniei româo-sovietice (volei, baschet, handbal, scrimă, tenis de masă) dotate cu „Cupa 7 Noiembrie“, întîlniri prieteneşti la baschet, volei, handbal, şah, haltere şi­ scrimă cu reprezentative studenţeşti din Craiova, Cluj, Orcaşul Stalin etc. ION PAUŞ corespondent TIMIŞOARA: Oraşul nostru găz­duieşte o interesantă competiţie stu­denţească de volei pentru echipe de băieţi dotată cu „Cupa 7 Noiembrie“. In prima etapă a competiţiei, jocu­rile au fost de un bun nivel tehnic şi s-au încheiat cu următoarele rezul­tate : Institutul Politehnic—Institutul A­­gronomic 3—2; Institutul Pedagogic —Institutul de Medicină 3—0. Tot in localitate, reprezentativa de baschet-juniori­ a clubului Știința a întrecut — la capătul unui meci deo­­­sebit de disputat — echipa Școlii moi­dii nr. 7 cu scorul de 73—67. AL GROSS, corespondent regional PENTRU PRIMA OARĂ IN CATEGORIA A LA BASCHET Tinerii şi talentaţii baschetbalişti craioveni, studenţi, la Institutul Agro­­nomic, nu şi-au dezamăgit suporterii. Ei au reuşit să ocupe primul loc ca campionatul de calificare la baschet şi să promoveze astfel în prima categorie a ţării­. Studenţii craioveni participă în pre­zent, alături de cele mai bune echipe din ţară la lupta pentru cucerirea ti­tlului­ de campioană republicană. Ei vin cu o frumoasă carte de vizită : cu­cerirea campionatului universitar pe anul 1959, victoria asupra selecţionatei de tineret a R.P. Chineze etc. Chiar în primul meci susţinut în ac­tualul campionat republican, Ştiinţa Craiova a cules o frumoasă victorie asupra uneia dintre cele mai bune echi­pe bucureştene. Ştiinţa. Iată formaţia Ştiinţei Craiova după finala care i-a adus titlul de campioa­nă universitară. V. SANOULL seu-corespondent

Next