Sportul Popular, februarie 1961 (Anul 17, nr. 3765-3780)

1961-02-02 / nr. 3765

In dimineaţa aceea Aurora era mai e­­moţionată ca oricind. Şi cit de mult ţi­nuse să ni fie. Ar fi dorit ca atunci cînd i se va da cuvintul în adunare, să vorbească rar, liniştit, aşa pe înţelesul tuturor. Emoţia, însă, pusese stăpînire pe intreaga-i fiinţă. In zadar căuta să o ascundă. O trădau obrajii îmbujoraţi. Fata aceasta calmă familiarizată cu mi­ile de oameni ce o intîmpinau de fie­care dată pe sta­dion, lăsă pentru o clipă gîndurile să-i zboare spre trecut Timişoara, oraşul său natal, anii de­­şcoală, primii paşi in sport. 1955 — an important. A venit la Bucureşti, la In­stitutul de Cultură Fizică, îşi aduce a­­minte apoi de clipele acelea minunate, când împreună cu colegele de echipă (în 1956 la Franck­furt pe Main şi peste 4 ani în Olanda) cucerise titlurile de campioa­ne ale lumii la handbal. Atunci emoţia făcuse să-i apară în ochi lacrimile bucu­riei. Reprezentase cu cinste culorile pa­triei. Un an mai tîrziu­, în 1957, a fost aleasă deputată în Sfatul popular oră­şenesc. ...Şi iat-o acum în mijlocul celor ce o aleseser­ă, la o întîlnire deosebită. In sala şcolii elementare nr. 175 din raionul Griviţa Roşie, adunarea cetăţe­nească începuse de cîteva clipe. Sute de cetăţeni din circumscripţia electorală o­­răşenească nr. 434 veniseră pentru a pro­pune pe maestru emerită a sportului AURORA BRAN, drept candidată a a F.D.P. în alegerile de deputaţi în Sfatul Popular al oraşului Bucureşti. Din nou i se acordă o înaltă preţuire. Însemna că cetăţenii din raionul Gri­vi­ţa Roşie au fost mulţumiţi de activitatea ei. De­ aceea era atît de emoţionată şi de fericită profesoara de educaţie fizică de la şcoala tehnică de arhitectură. Cei care au sus­ţinut propunerea au vorbit despre ea în cuvinte calde. Au­ arătat strădania ei în muncă, spiritul gospodăresc, spu­­nînd că realizările obţinute în cartierul lor, se datoresc în bună măsură şi muncii harnice a deputatei. Alţii, în­drăgostiţi ai sportu­lui o cunoşteau de­ pe stadion. Ei au prezentat-o adunării pe Aurora Uran, ca pe o sportivă frun­taşă, disciplinată, exemplu de conduită, cu care mişcarea de cultură fizică şi sport din ţara noastră se mîndreşte. Pentru buna ei pregătire, pentru comportarea sa exemplară Aurora Uran a îmbrăcat de 25 ori tricoul echipei reprezentative­­i ţârii, in 1956 a fost distinsă cu înaltul titlu de maestră emerită a sportului. Acum, la cei 27 de ani pe care o are, bucurîndu-se de minunatele condiţii crea­te de­ partid, Aurora Bran împarte timpul său între şcoală, sport şi activitatea de deputat. Se interesează de bunul mers al treburilor gospodăreşti din circum­scripţia sa, se preocupă de creşterea ti­nerelor elemente în disciplina pe care a îndrăgit-o: handbalul. Pentru toate acestea, maestra emerită a sportului Au­rora Bran este iubită şi apreciată. Fap­tul că a fost propusă pentru a doua oară candidată a F.D.P. vorbeşte de la sina. 6. ALEXE Cam­daţî kx FDP. Profesoara de educaţie fizică în completarea cronicii de la Klingenth­al Scurt interviu cu St. Stăiculescu, antrenorul lotului Marţi au sosit în ţară, venind din di­­recţii diferite, schiorii români care au concurat la sfîrşitul săptămmii trecute pe pîrtiile din Klingenthal (fondişlii), St. Gervais şi Mégève (cei de la al­pine). Şi pentru că cei mai mulţi din­tre ei urmau să plece­-a doua zi în R.P. Polonă, am socotit necesar să stăm, de îndată, de vorbă cu ei. Primii sosiţi — fond'»ştii — au fost şi primii... intervie­vaţi. — Cum apreciaţi tov. Stăiculescu (n.n. antrenorul lotului) tăria” con­cursului de la Klingenthal ? —­ întrecerile din R.D. Germană s-au bucurat de o participare valoroasă. La startul diferitelor probe au fost pre­zenţi puternicii schiori din ţările nor­dice, suedezii şi finlandezii, cei din R.P. Polonă, R.S. Cehoslovacă, R.P. Ungară, R.P.F. Iugoslavia,­ R.F. Ger­mană şi, bineînţeles, din R.D. Germană. După cum vedeţi o serie de naţiuni care au o tradiţie îndelungată în schiul de fond. — Sînteţi mulţumit de rezultatele obţinute de reprezentanţii ţării noas­tre ? — Faţă de stadiul de pregătire rela­tiv scurt pe care l-au avut la dispozi­ţie schiorii noştri, faţă de lipsa de ex­perienţă a celor mai mulţi dintre ei (media de vîrstă a lotului nostru a fost cea mai mică, atît la juniori cît şi la seniori) pot să mă declar în parte sa­tisfăcut... Şi iată de ce: la juniori, Vilmoş a sosit al 5-lea din 43 de par­ticipanţi, ştafeta a ocupat locul II iar la seniori, am ocupat locul IV la şta­fetă 4x10 km şi locurile 17 (Gh. Bă­­descu) şi 18 (Petre Dinu) la indivi­dual. Trebuie să mai­ spun că în pri­mul schimb al ştafetei 4x10 km P. Dinu a avut al treilea timp (34:20,0) după finlandezul Haltunen (32:20,0), şi suedezul Eriksson (32:21,0). — Care sînt cei care n-au reuşit să ţină pasul cu schiorii remarcată mai sus de dv ? — Dintre fondişti. Gh. Cincu, foarte slab atît la ştafetă cît şi la individual şi Stelian Drăguş, care s-a prezentat mult sub valoarea lui. Cît despre sări­­tori, ei au avut o comportare sub orice critică: Florea Voinea s-a clasat ulti­mul din 51 de concurenţi totalisind doar 105 puncte (faţă de cele 221,5 ale cîşti­gătorului), iar Munteanu şi Hirtă, acci­dentaţi la antrenamente, nu s-au pre­zentat la concurs. Sper, ca pe viitor participarea schio­rilor noştri (din probele nordice) la concursurile de amploare să se încheie cu rezultate şi mai bune... a spus la încheiere antrenorul Şt. Stăiculescu. G. NICOLAESCU Doi ani da importanta succese in activitatea sportivă universitară (Urmare din pag. 1) înviorare a devenit parte integrantă a programului de activitate din a­­proape 40 de cămine. O orientare mai bună spre aspecte­le cele mai importante ale sportului universitar au avut catedrele de edu­caţie fizică din Universităţi şi Insti­tute. Faptui că în momentul de faţă peste 17.000 de studenţi sunt înscrişi la orele de educaţie fizică şi sînt cu­prinşi în acest fel într-o activitate permanentă, reprezintă o mare reali­zare. Pentru succesele deosebite obţinute în ultimii ani pe linia dezvoltării spor­tului de mase merită să fie eviden­ţiate colectivele sportive şi catedrele de educaţie fizică ale Institutelor Me­­dico-Farmaceutic şi de Construcţii, din Bucureşti, ale Universităţii „C.I. Parhon", ale Institutelor Politehnice din Timişoara şi Braşov etc Un bogat rezervor de cadre Faptul că sportul universitar con­stituie pentru sportul nostru de per­formanţa un bogat rezervor de cadre, nu raai trebuie subliniat. Este su­ficient să arătăm că în prezent nu­mai în categoria „A" la diferite dis­cipline sportive activează 30 de echipe studenţeşti, iar în cluburile şi echipele studenţeşti îşi desfăşoară activitatea peste 2500 de sportivi fruntaşi, prin­tre care 8 maeştri emeriţi ai sportu­lui, 43 maeştri, 363 sportivi de cate­goria I etc. Sportivii cluburilor „Şti­inţa“­­şi-au făcut o datorie de cinste de a fi fruntaşi nu numai în sport, ci şi la învăţătură. Vom da ca exemple numele lui Cornel Porumb (Inst. Polit. Cluj),­ campion mondial univer­sitar, Ch. Fieraru­ (Univ. „Babeş-Bo­­lyai“ Cluj), Mir­cea Ursac (I.C.F.), I. Ionescu (Inst. Agronomic Craiova) şi. a. Sportivii din institute şi facul­tăţi, în lumina sarcinilor ce revin sportului din ţara noastră, se stră­duiesc să-şi ridice măiestria sportivă­, să realizeze performanţe la nivelul rezultatelor actuale internaţionale.­ Studenţii sportivi din ţara noastră întăresc continuu legăturile de prie­tenie cu colegii lor din­­alte ţări. In ultimii doi ani, studenţii români au fost prezenţi la numeroase manifes­tări sportive internaţionale, printre care Universiada de la Torino, Jocu­rile sportive de iarnă de la Chamonix, campionatele mondiale universitare de şah de la Leningrad, turneele inter­naţionale de volei de la Prag­a etc. Pregătiri intense se fac în vederea Universiadei ce va avea loc în acest an la Sofia. Toate aceste succese reliefează un aspect, alături de atîtea altele, ale vieţii noi pe care o trăieşte astăzi stu­denţimea patriei noastre. Prin grija partidului şi guvernului, studenţilor le sînt asigurate cele mai bune condiţii de învăţătură şi de trai. Alături de noi cămine şi laboratoare, de cantine şi biblioteci, se ridică noi săli şi tere­nuri de sport pentru studenţi. Nimic nu este precupeţit, în patria noastră nouă pentru ca tineretului studios să-i fie organizată o activitate bo­gată, multilaterală. Pentru toate acestea, studenţii sunt recunoscători din inimă partidului. Ei sunt hotăiţi să nu-şi cruţe eforturile pentru a răspunde grijii ce li se a­­rată, pentru a deveni cadrele de nă­dejde temeinic pregătite de care are nevoie socialismul. Acesta va fi me­sajul ce va răsuna cu tărie de la tribuna celei de a 111-a Conferinţe pe ţară a U.A.S.R. Astăzi încep la Tuşnad întrecerile pentru desemnarea campionilor republicani Astăzi încep la Tuşnad întrecerile finale ale campionatelor republicane de patinaj viteză. în cursul zilei de ieri, concurenţii prezenţi în localitate au făcut pe pista de gheaţă a lacu­lui Ciucaş ultimele antrenamente, luînd totodată cunoştinţă de pro­gramul alergărilor, precum şi de se­riile în care vor concura. La între­ceri vor lua startul patinatori de viteză reprezentînd C.C.A., Construc­torul şi Dinamo Bucureşti, Olimpia Braşov, Ştiinţa Cluj, Mureşul Tg. Mureş ş.a. Aşteptăm cu nerăbdare finalul dis­putelor dintre campioana noastră Eva Farkaş şi Magdalena Udrea, dintre Gheorghe Catena şi Emilian Papuc, ca şi evoluţia lui D. Lăzares­­cu, I. Moldovan, H. Chelaidite, L.­­Gali, Maria Mathe, sportivi care la ultimele întreceri au arătat că s-au pregătit cu multă seriozitate, fiind capabili să asalteze cu succes la campionatele care încep az­i recordu­rile existente la această disciplină. Eva Farkaş (Mureşul Tg. Mureş), campioana noastră de patinaj viteză, la ultimul său concurs pe pista de gheaţă de la Tuşnad Spartachiada de iarnă a tineretului PATINELE LUI DĂNUŢ In mijlocul mulţimii de pe patinoar atrăgea imediat atenţia. Mai ales acum. Venise în goană, după ceilalţi, şi s-a împiedicat. Căciula i-a sărit cît colo, iar el a alunecat pînă pe zăpada de la marginea gheţii, tocată de atîtea patine. Dar, f­ircă nu s-a întîmplat nimic. A sărit sprinten în pi­cioare. Atunci mi-am dat seama că nu avea vîrsta pe care i-am dat-o. II încerc : — Ești într-a patra ? Se opri din scuturatul zăpezii mirat : — Fiți? Intr-a cincea­­! Dar de ce ? — Patinezi bine. — Glumiți. E al doilea an că pun patinele. Dar Călin, el da ! — Cine-i Călin? — Fratele. Are şi trei diplo­me ! — La patinaj ? — Nu, la atletism. Sare la înălţime.­ La fel ca Brumer. E Primul pe regiune. Mă duc ! — Unde ? —­ E concurs. Dirigintele nos­tru... Şi dispare în mulţime. Singu­rul indiciu, căciula mare, şi hibă se mai văzu o vreme printre zoaie de patinatori. ...La start aproape întreaga clasă a cincea , a şcolii medii nr. 1 ,,Ion Slavici“ din Arad. Dirigintele le face „prezenţa” după ochi. O comandă scurtă, ca un pocnet de pistol. Patinele sca­pără scîntei pe oglinda gheţii. In frunte piciul cu căciula albă. E ajuns de altul. E întrecut. Apoi se apropie el de primul, dar cursa s-a terminat. Dirigintele notează primii sosiţi : — Badea Dan, Gavril Leu. Penea Dan... Mă apropii : — Numai al treilea, Dănuţ ? Doi ochi mari, ce cuprind ori­zontul nesfîrşit al viitorului, mă privesc trişti : — Da! Patinele sînt de vină 11 îmi sînt cam mari. Apoi, trăgîndu-şi căciula pe ochi, zise ştrengăreşte: — Pină la finală mai e. Şi... mă pregătesc eu ! Vedem noi ! Descrise încă un tur pe patinoa­rul din apropierea Mureşului, poi se opri în faţa mea: — ^ Să vă spun ceva. Am citit un ziar că s-a prelungit prima clapă. Ce ziceţi ? Mă pot pregăti în două săptămîni ? N-am reuşit să-i răspund. Foni*0 Călin, fratele. Am prins un crîm­­pei din discuția lor: — A trecut cu mult de 7, ir* tîrziem ! Ce-o să zicem azi ? Dănuț răspunse sigur de sunet . — Ce ! Tata trebuie să ne în­țeleagă! Ne­ pregătim! ' Finala pe școală a Spart­ac. fn­adei e a­­proape ! OTTO BENKŐ ­­­ ! A APĂRUT REVISTA DE ȘAH ( Nr. 1 — 1961­­- In acest număr găsiți nu- I meroase partide de Ic cam- ' pionatul republican masculin pe anul trecut și o bogată«.] | rubrică de teorie modernă.Ji ".

Next