Sportul Popular, decembrie 1961 (Anul 16, nr. 3938-3954)

1961-12-02 / nr. 3938

Conferinţa U. C. F. S. a clubului sportiv Ştiinţa Bucureşti Performanţe sub posibvităţi Clubul sportiv Ştiinţa Bucureşti beneficiază de o puternică masă de studenţi (peste 30.000). Şi totuşi, fapt paradoxal, în activitatea spor­tivă de performanţă a acestui club sunt încadraţi doar 600 de studenţi şi studente (mai precis — 612). Din­tre aceştia 7 sunt maeştri emeriţi, iar 45 maeştri ai sportului. Ca perfor­manţe demne de reţinut (ne referim la anul în curs) , cîştigarea — prin echipa feminină de handbal în 7 — a primei ediţii a „Cupei campionilor europeni“ şi trei titluri balcanice la 100 şi 200 m plat (Előd Kincses) şi suliţă fete (Maria Diţi-Diaconescu). Ar mai trebui adăugat că în obţine­rea locului II pe naţiuni la Univer­siada de vară de la Sofia, contri­buţia reprezentanţilor clubului spor­tiv Ştiinţa Bucureşti a fost sub­stanţială. Cu toate acestea, faţă de însem­natele posibilităţi pe care le are — masă largă de studenţi, precum şi o adevărată pleiadă de specialişti şi antrenori capabili să-şi aducă aportul la obţinerea unor perfor­manţe remarcabile — activitatea clu­bului sportiv Ştiinţa Bucureşti se prezintă — în general — nesatisfăcă­toare. Intr-adevăr, cînd un club sportiv contează pe aportul unor cadre cu un înalt nivel de pregătire — în multe cazuri profesori, lectori, conferenţiari şi asistenţi ai Institutului de Cultură Fizică — şi pretenţiile sînt, fireşte, mai mari. Cu alte cuvinte, este de aşteptat ca performanţele să se ri­dice la nivelul celor internaţionale. Acest aspect a fost scos în relief, recent, cu prilejul conferinţei U.C.F.S. a clubului. Tovarăşul EMIL GHIBU, vicepreşedinte al Consiliului General al U.C.F.S. a spus : „Măsura de apre­ciere a activităţii fiecărei secţii este numărul de sportivi de valoare inter­naţională. Or, dacă privim lucrurile prin această prismă, situaţia din une­le secţii nu este deloc bună. Sunt sec­ţii care nici nu pot fi denumite ast­fel — ele desfăşoară mai mult o acti­vitate de mase şi intr-o prea mică măsură fac sport de performanţă. Clu­bul sportiv Ştiinţa Bucureşti se află pe primul loc în ceea ce priveşte teh­nicitatea antrenorilor. De ce atunci nu se află şi pe primul loc in ce pri­veşte rezultatele ?... Cauza rezidă in stilul de muncă defectuos din unele secţii. Este vorba, in principal, de lipsa de exigenţă in muncă. Roadele muncii desfăşurate de antrenori se măsoară după rezultatele activităţii lor. Lipsa de exigenţă a făcut ca mun­ca multor antrenori să nu se vadă“... In vederea îmbunătăţirii continue a muncii, tovarăşul Emil Ghibu a făcut o serie de propuneri, printre care: sporirea exigenţei în muncă — tonul va trebui să-l dea consiliul clubului! — fixarea unor obiective precise în procesul de instruire — pe secţii, pe echipe, pe sportivi şi efort susţinut pentru realizarea acestora, o mai bu­nă­ armonizare a activităţii de instru­ire cu cea educativă etc. In acelaşi sens au luat cuvîntul şi alţi participanţi la conferinţă. Astfel, tovarăşul Cristea Tira, din partea Co­mitetului de partid al Centrului uni­versitar Bucureşti, a relevat faptul că „Pe lingă clubul sportiv Ştiinţa Bucu­reşti funcţionează numeroşi antrenori cu cea mai bună pregătire, proveniţi din rindul absolvenţilor I.C.F. Cu toa­te acestea, performanţele chiar pe plan republican nu sunt totdeauna la nivelul aşteptat. Să luăm exemplul secţiei de atletism. Ne bazăm aici prea mult pe câteva virfuri sportive, nu căutăm să creştem noi elemente din masa celor aproape 33.000 de studenţi. Cauza ? Desigur, tot stilul de muncă defectuos...“. Sunt aspecte asupra cărora noul consiliu ales va trebui să reflecteze cu toată atenţia, cu mai mult spirit de răspundere. Pentru că numai ast­fel, performanţele sportivilor de la Ştiinţa Bucureşti vor putea fi la înăl­ţimea sarcinilor pe care partidul le-a trasat mişcării noastre sportive. , TIBERIU STAMA Echipa fruntaşilor — Măi băieţi, miine toată brigada merge la fotbal. Joacă ai noştri şi trebuie să-i încurajăm. — Ce zici Nicolae, ce faceţi miine? Vezi, să nu ne faci de ruşine bri­gada. Suntem­ alături de voi. Tinerii din brigada lui Nicolae Be­tet s-au despărţit pentru a se rein­­tilni a doua zi la stadion, unde echi­pa lor favorită, Timişul Balta Să­rată, urma să susţină o partidă în cadrul campionatului regional, cate­goria a II-a, seria a IlI-a. Astfel de exemple sunt multe in cadrul întreprinderii IPROFIL Balta Sărată. întregul colectiv înconjoară cu dragoste echipa de fotbal, o încu­rajează cind joacă acasă, ca şi atunci cind susţine partide in deplasare. Acestei atenţii, fotbaliştii ii răspund cum se cuvine. Strădaniile lor pe te­renul de sport au făcut ca formaţia să termine turul campionatului pe primul loc al seriei. — Faptul este îmbucurător, cu atit mai mult cu cit toţi cei din echipă sun­t fruntaşi şi la locul de producţie, ne spune tovarăşul Vasile Pop, direc­torul întreprinderii, unul dintre cei mai pasionaţi suporteri. Intr-adevăr, toţi sunt fruntaşi. Iar brigada lui Nicolae Bejat depăşeşte sarcinile de plan lună de lună cu peste 20 la sută. Fruntaş este şi căpi­tanul formaţiei, utemistul Petru Oprea. * Cuvinte asemănătoare pot fi spuse şi despre alţi fotbalişti, fruntaşi in sport şi in producţie. Pentru aceasta, toţi sunt stimaţi de colegii lor de muncă, apreciaţi şi încurajați așa cum se cuvine. NICU PIRVU — coresp. SPORTUL POPULAR Pag. a 2-a Nr. 3938 Competiţii pentru juniori Cu mult interes au fost urmărite la Bacău şi Roman jocurile de volei şi baschet pentru juniori şi junioare do­tate cu „Cupa regiunii Bacău". Aceasta competiţie confirmă încă o dată intere­sul acordat selecţionării şi creşterii ca­drelor tinere de sportivi în regiunea noastră. La baschet (jocurile au avut loc la Bacău) cupa a revenit echipei din oraşul Tg. Ocna la fete şi formaţiei Ş.SE. Piatra Neamţ la băieţi. Meciurile — desfăşurate la un nivel tehnic destul de ridicat — au scos în evidenţă pre­gătirea bună a juniorilor O. Zamfir, V. Antonin, A. Gorpin, I. Nicolau şi alţii. întrecerile de volei, desfăşurate în oraşul Roman şi în faţa unui public des­tul de numeros, s-au încheiat cu victoria formaţiilor Ş.S.F., Piatra Neamţ (femi­nin) şi Ş.S.E. Bacău (masculin), care s-au dovedit a fi cele mai bune echipe ale turneului. EUGEN TEI RAU elev Fruntaş în muncă şi în sport­ ­ Tinărul Adalbert Ranovski lucrează ►în secţia de montaj maşini aragaz a­l fabricii „1 Septembrie“ din Satu Mare. IPentru priceperea şi conştiinciozitatea sa­­în muncă, tovarăşii lui din secţie l-au ►ales ca responsabil al brigăzii de pro­­­­duc­ţie. I Organizind temeinic activitatea bri­­*■ t -*■ lăzii, la sfîrşitul lunii trecute brigada* ♦ syî a îndeplinit sarcinile de plan in- Xproporţie de 109%. -£ Adalbert Ranovski obţine succese şi*. Tin sport, in cadrul secţiei de lupte a" Tasociaţiei Unic Satu Mare, care parti-­­*■ cipă in campionatul republican pe­ Lechipe. -T lată-l pe Adalbert Ranovski, in foto-* T grafie, verificind un nou lot de mașini" iaragaz. î MIHAIL DUMITRAȘCU coresp." ■ ■ . Un exemplu care trebuie urmat Vom avea cu 100 fie halterofili mai mult Acum un an, lotul republican de haltere a făcut o demonstraţie la Cîmpulung. Atunci, din partea consi­liului raional U.C.F.S. şi a unor aso­ciaţii sportive s-au primit asigurări că în scurt timp la Cîmpulung şi în localităţile învecinate se vor înfiinţa citeva secţii de haltere. Şi iată că angajamentele de atunci au devenit azi fapte, începutul a fost făcut. Aso­ciaţia Olimpia de pe lingă Şcoala medie Dinicu Golescu are azi circa 30 de tineri halterofili, iar asociaţiile Muscelul şi Minerul Schitu Goleşti au secţii în curs de afiliere, în timp ce la asociaţiile de pe lingă Şcoala de meserii, grupul şcolar „Tînărul meta­lurgist“ şi „Unirea“ — Văleni Dîmbo­viţa se vor înfiinţa, în scurt timp, alte secţii de haltere. In total se con­tează pe un număr de circa 100 de hal­terofili legitimaţi in aceste asociaţii ! Iată prin urmare, că atunci cind ac­ţiunea de popularizare se bucură de interesul şi sprijinul forurilor sportive locale ea îşi atinge scopul. La Cîmpulung, sportul cu haltere a a­prins rădăcini şi nu ne îndoim că în scurt timp roadele nu vor întîr­­zia să apară, pentru că aici există multă preocupare pentru acest util sport, din partea consiliului raional U.C.F.S., a asociaţiilor sportive şi a profesorilor de educaţie fizică. Desi­gur, începutul nu este uşor, mai cu seamă în domeniul unui sport ca hal­terele, unde se cere multă răbdare şi pricepere in munca cu tinerii sportivi. Despre acest lucru sunt convinşi pro­fesorii de educaţie fizică, actualii in­structori şi antrenori, cărora le revine sarcina să conducă aceste secţii nou înfiinţate. De aceea, ei sunt dornici să înveţe să-şi însuşească în cele mai bune condiţii noţiunile de tehnică, tactică şi metodică de antrenament. In acest scop ei au cerut din nou Federaţiei Române de Haltere să or­ganizeze la Cîmpulung un concurs cu caracter demonstrativ şi o lecţie prac­tică de antrenament. Cererea nu a stat multă vreme în sertarele Federa­ţiei, ci a fost repede rezolvată. La sfîrşitul săptămînii trecute, un fot de halterofili fruntaşi s-au întrecut la Cîmpulung în cadru categoriei mij­locie şi semigrea. Printre ei se aflau Lazăr Boraga, Gh. Mincu, A. Vásár­helyi, Lisias Ionescu, V. Rudan, C. Bucur ş.a. Faţă de acum un an, en­tuziasmul şi aplauzele celor peste 700 de spectatori care au răsplătit efor­turile halterofililor noştri fruntaşi au fost şi mai mari. Cînd Lazăr Boraga a ridicat cu uşurinţă 150 kg aplauzele sutelor de spectatori nu au mai conte­nit. Apoi, cînd Gh. Mincu, în vîrstă de numai 17 ani, a ridicat la ... Încăl­zire 100 de kilo­grame şi cinci a fă­cut o tentativă pentru doborirea recordului ţării la juniori, toţi cei prezenţi în sală au aplaudat înde­lung. A doua zi, exact la ora fixată, pri­mii instructori de haltere din raion aşteptau cu nerăbdare începerea unei lecţii model de antrenament. Erau de faţă profesorii de educaţie fizică Ga­briel Bădescu, Ilie Gheorghe, Ion Că­­lugăru, Vasile Staicu, instructorul Ni­colae Stoica şi numeroşi elevi, viitori halterofili. Ei au ascultat şi au notat cu atenţie frumoasa expunere a antre­norului emerit Ştefan Petrescu, ur­mărind, in acelaşi timp, demonstra­ţiile făcute de maestrul sportului La­zăr Baraga. După ce această lecţie plină de învăţăminte a luat sfirşit, cu toţii şi-au luat angajamentul să ajute la dezvoltarea sportului cu hal­tere în asociaţiile din raionul Muscel. La fel şi Federaţia Română de Haltere trebuie să-şi ia angajamen­tul de a continua acţiunea de popu­larizare a acestui sport. Am dori de asemenea ca exemplul de la Cîmpu­lung să constituie un stimulent în munca de angrenare a tineretului în sportul cu haltere în cit mai multe regiuni ale ţării. ION OCHSENFELD Activitatea sportivă de mase - factor hotărîtor în creşterea calităţii performanţelor! Ultima plenară a Comitetului de Or­ganizare a Uniunii de Cultură Fizică şi Sport a pus cu acuitate problema folosirii competiţiilor de mase pentru consolidarea organizatorică a asocia­ţiilor sportive, pentru lărgirea bazei de mase a disciplinelor sportive şi pentru ridicarea pe o treaptă superioară a per­formanţelor comunale, orăşeneşti, raio­nale, regionale şi republicane. In a­­ceastă direcţie s-a spus : „Succesul u­­nei competiţii de mase nu trebuie pri­vit numai prin prisma numărului de participanţi, ci şi prin ceea ce rămîne in mod concret după desfăşurarea în­trecerilor. Cite secţii pe ramură de sport noi înfiinţate, citi sportivi noi legitimaţi la federaţii, cite recorduri orăşeneşti, raionale, regionale sau chiar republicane au fost realizate şi depă­şite, cîţi sportivi au obţinut clasificări — iată elementele care trebuie să preo­cupe fiecare organ şi organizaţie U.C.F.S., iată criteriul care ne indică de fapt valoarea şi eficacitatea fiecărei competiţii de mase“. Consiliul regional U.C.F.S. Bacău (preşedinte — I. Bordea, şeful secto­rului tehnic — prof. Mihai Grigoraş, tehnician — R. Stratulat) a pus în centrul preocupărilor sale tocmai înde­plinirea cu succes a acestei importante sarcini trasată de plenara Comitetului de Organizare a Uniunii de Cultură Fizică şi­ Spor­t. In Ultimii ani la­ star­tul competiţiilor de mase s-au prezen­tat tot mai mulţi oameni ai muncii. Astfel, numai anul acesta la între­cerile Spartachiadei de iarnă a tinere­tului (începută in decembrie 1960 şi continuată în ianuarie, februarie şi mar­tie 1961) s-au înregistrat 107.000 de participanţi, la crosurile de mase des­făşurate în cinstea zilelor de 1 Mai şi 7 Noiembrie — 110.000 de partici­panţi, la competiţiile din cadrul Con­cursului cultural-sportiv al tineretului 95.000 de participanţi, iar la „Cupa Agriculturii“ peste 30.000 de partici­panţi. Organele şi organizaţiile U.C.F.S. din regiunea Bacău au mun­cit deci intens pentru asigurarea suc­cesului de participare al acestor între­ceri sportive de mase. Dar nu numai a­tit. Activiştii sportivi din această re­giune au urmărit cu atenţie şi reali­zarea de noi secţii pe ramură de sport, îmbunătăţirea performanţelor şi mări­rea numărului de sportivi legitimaţi şi clasificaţi. Tabelul comparativ de mai jos în care sunt arătate cifrele e­­xistente in anii 1957 şi 1961, precum şi prevederile pentru 1962, sunt edifi­catoare in ceea ce priveşte calitatea muncii desfăşurate. Categoria a 111-a ' 254 1.450 1.712 Categoria juniori 310 720 1.300 Conti­nuînd com­paraţia între reali­zările din anii 1957 şi 1961 trebuie să arătăm că si­tuaţia echipelor de performanţă, ca urmare a creşterii clasificărilor spor­tive, s-a îmbună­tăţit simţitor: 1957 — o echipă de handbal în 11 în cat. B; o echipă de fotbal în cat B. 1961 — o echipă de handbal i­r 7 in cat. A; o echi­pă de baschet in cat. A; o echipă de fotbal în cat. A; două echipe de fotbal în cat. B ; trei echipe de rug­­bi participante la campionatul de ca­lificare pentru cat. A. Sportivii băcă­­oani au cucerit a­­nul acesta titluri de campioni ai ţă­rii stabilind şi o serie de valoroase recorduri republicane. Ţinînd seamă de faptul că în această regiune a ţării — care acum în anii noştri luminoşi­­devine o regiune in­dustrială — fiu­l existatv­ă ,tradiţie sportivă, rezultatele obţinute pot fi considerate bune, ele reflectînd munca intensă desfăşurată de sportivii şi acti­viştii sportivi din regiunea Bacău. Con­diţiile create de partid şi guvern pen­tru dezvoltarea mişcării sportive au fost folosite din plin. Noile stadioane construite în anii puterii democrat­­populare, bazele sportive simple ame­najate prin muncă patriotică (în regiu­nea Bacău se află peste 500 de sta­dioane, săli de sport, bazine, terenuri de volei, baschet, handbal etc), echi­pamentele şi materialele sportive care au îmbogăţit magaziile asociaţiilor sportive — au permis consiliilor aso­ciaţiilor sportive şi consiliilor U.C.F.S. să desfăşoare o vastă activitate spor­tivă. Edificator în acest sens este şi faptul că în anul 1957 se practicau aici 14 discipline sportive, în timp ce în a­­nul 1961 s-au desfăşurat competiţii şi campionate ,la 20 de sporturi. Pentru anul 1962 este prevăzută introducerea a încă două discipline sportive. Sectorul tehnic al consiliului regio­nal U.C.F.S. Bacău urmăreşte îndea­proape îmbunătăţirea recordurilor regio­nale. Ştiind că numai astfel se poate asigura o creştere simţitoare a perfor­manţelor, activiştii, antrenorii şi tehni­cienii din regiunea Bacău şi-au fixat ca obiectiv permanenta îmbunătăţire a recordurilor raionale şi regionale. îm­bucurător este şi faptul că unele din­tre aceste recorduri sunt la nivelul re­cordurilor republicane. Anul acesta au fost îmbunătăţite 58 de recorduri regio­nale. Din lectura tabloului recordurilor se constată că într-o serie de probe atle­tice sportivii din Bacău deţin recor­durile ţării şi că nu altele s-au apro­piat de valoarea celor mai bune per­formanţe. Dar tot de aici se poate ve­dea că la aruncări şi sărituri situaţia este încă nesatisfăcătoare. De aici sar­cina ca la viitoarele competiţii de mase antrenorii şi tehnicienii să urmărească evoluţia acelor tineri care dovedesc ta­lent pentru aceste probe, iar activiştii sportivi din cadrul consiliilor asocia­ţiilor şi din cadrul consiliilor raionale U.C.F.S. să organizeze competiţii spe­ciale pentru selecţionarea cadrelor ne­cesare. Munca desfăşurată de sectorul tehnic al consiliului regional U.C.F.S. în în­drumarea consiliilor raionale U.C.F.S. şi a asociaţiilor sportive a fost rod­nică. Fireşte, mai sunt încă o serie de lipsuri care vor fi înlăturate în viitor. Ceea ce trebuie desprins din activita­tea desfăşurată la Bacău este grija cu care sunt urmărite întrecerile spor­tive de mase şi modul cum sunt ele folosite pentru ridicarea calităţii per­formanţelor. Chiar dacă în momentul de faţă nu s-au obţinut încă cele mai bune rezultate, ele nu vor intîrzia să apară. Muncind cu aceeaşi intensitate, folosind activul obştesc şi profesorii de educaţie fizică consiliul regional U.F.C.S. Bacău va reuşi să contribuie la îndeplinirea sarcinilor trasate de partid şi guvern mişcării sportive. HRISTACHE NAUA4 1957 1961 1962 Secţii afiliate 124 342 41­2 Sportivi legitimaţi 1.145 3.968 5.734 Maeştri ai sportului 1 ,4 8 Categoria I 8 42 83 Categoria a II-a 47 226 458 RECORDURILE DE ATLETISM ALE REGIUNII BACAU PROBA REC. REG. PREV. 1962 REC. R.P.R. Senioare 100 m 12,5 sec. 12,3 sec. 1,8 sec. 200 m 26,7 sec. 26,2 sec. 21,4 sec. 800 m 2.15,6 2:15,6 2:06,8 Lungime 1 72 m 5,50 m 5,96 m Inălțime 1,63 m 1,70 m 1,91 m Greutate 13,15 m 14,00 m 15,97 m Disc 39,98 m 46,00 m 54,29 m Suliță 33,98 m 33,98 m 56,64 m pentatlon 3353 p. 3500 p. 4328 p. Seniori 100 m 11 sec 11 sec 10,4 sec 200 m 23,3 sec 23,3 sec 21,3 sec 400 m 52,3 sec 52,3 sec 47,5 sec 800 m 1:57,3 1:56,0 1:48,2 1500 m 3:57,2 3:55,0 3:40,5 3000 m 8:31,0 8:29,0 8:09,8 5000 m 14:36,2 14:33,0 14:03,6 10000 m 33:07,5 32:00,0 29:36,8 10 km mars 49:40,0 48:00,0 44:42,0 3000 m obst. 8:57,2 8:55,o 8:48,6 110 m.g. 15.9 sec 15,9 sec 14,5 sec 400 m.g. 57,9 sec 57,9 sec 51,6 sec Lungime 6,79 m 6,79 m 7,46 m înălțime 1,83 m­­ 1,83 m 2,06 m Triplusalt 13,51 m 13,80 m 15,93 m Prăjină 3,90 m 4,10 m 4,42 m Greutate 13,81 m 13,81 m 17,42 la Disc 39,97 m 39,97 m 52,52 m Suliță 58,71 m 58,71 m 79,96 m Ciocan 47,02 m 47,02 m­ 62,46 m Decatlon 4732 p. 4732 p 6773 p

Next