Sportul Popular, iunie 1962 (Anul 17, nr. 4041-4057)

1962-06-02 / nr. 4041

Sportivii — min­er­ia îmbrăcate in şorturi albe, sute de lele aleargă pe pista stadionului. Sunt toate ţesătoare. Lucrează la aceeaşi fabrică, „7 Noiembrie“ din Bucureşti.­ Le poţi intilni in fiecare zi, la răz­boaiele de ţesut, muncind cu hărni­cie şi pricepere. In orele libere, prin­tre preocupările lor se înscrie de la o vreme, cucerind tot mai mult loc, sportul. Cele citeva sute de fete in sorturi albe, participante la un cros de masă, nu sint decit o parte din sportivii care activează in mod organizat in cadrul uzinei. In primăvara lui 1962, după cum ne relatează tovarăşul ing. Edelstein, preşedintele asociaţiei sportive a uzi­nelor, numărul membrilor asociaţiei a crescut de la 600 cîţi erau la în­ceputul anului, la aproape 2.000. Cum se explică acest interes al textilis­­telor de la „7 Noiembrie“ faţă de ac­tivitatea sportivă? O simplă trecere în revistă a activităţii cîtorva ramuri de sport şi cunoştinţa cu sportivii uzinei sunt in acest sens edificatoare. Iat-o pe Steliana Cirstoiu. O fată Veselă, zveltă. E o cunoscută ţesătoa­re. Conduce o brigadă care a deţi­nut nu de mult steagul de fruntaşă pe raion. Este, în acelaşi timp, con­ducătoarea echipei de handbal vn 7 care cu­ doi ani în urmă a ocupat primul loc la Spartachiada tineretului pe oraşul Bucureşti. Fetele din echi­pă sunt toate fruntaşe în producţie. „ Este una din condiţiile pe care le-o cerem noi sportivilor, spune Steliana Cirstoiu. Sportul reprezintă un mijloc de întărire a sănătăţii. Ne este, deci, şi un ajutor în muncă. Steliana Cirstoiu ne prezintă pe una din cele mai bune handbaliste, Maria Dimitrov­, care ţese stofă pen­tru rochii. Una din muncitoarele care dau produse de cea mai bună cali­tate. Ea a mărit in primul trimestru al omului procentul produselor de pri­mă calitate cu 10 la sută. — Cînd am­ adus în uzină, cupa Spartachiadei, spune Maria Dimitrov, nimeni nu ne-a putut reproşa că am fi obţinut această performanţă spor­tivă în... dauna producţiei. Cuvinte asemănătoare le pot spune şi sportivii care activează in celelalte secţii ale asociaţiei. Ştefania Ciaco este filatoare la ring. Numele ei fi­gurează deseori la panoul fruntaşilor. In cinstea lui 1 Mai, Ştefania Ciaco Din experienţa asociaţiilor sportive s-a angajat să dea peste plan 4 kg fire bumbac. A realizat o depăşire de 4,7 kg. Ştefania Ciaco se numără printre cele mai bune voleibaliste ale uzinei. Deşi o întreprindere cu specific fe­minin, la „7 Noiembrie" fotbalul se bucură de multă popularitate. Echipa fabricii activează in cadrul campiona­tului orăşenesc. Pe stadioanele Capi­talei poţi intilni deseori această echi­pă formată din 11 băieţi care are ca suporteri... 2.000 de fete. Textilistele işi sprijină cu mult entuziasm echipa. Drept e că activitatea ei nu se face in dauna altor ramuri sportive. Este foarte preţuit de întreaga fa­brică portarul echipei, Ion Nemcescu, care a salvat de multe ori de la în­­fringere formaţia sa. însufleţirea cu care luptă Nemcescu pe terenul de fotbal nu este decit o altă faţă a en­tuziasmului care ii caracterizează in muncă. Portarul echipei de fotbal a textiliştilor este un cunoscut inova­tor. Una din inovaţiile preconizate de el e folosită şi in alte uzine. Floren Gherghişan, un alt fotbalist fruntaş, bun inter in echipa fabricii. Şuturile sale sunt temute de portari. Gherghişan este unul din cei mai har­nici mecanici din echipele de întreţi­nere la ţesătorie. Războaiele care-i sint încredinţate funcţionează ca... cea­ uzinei! Sul. Ţesătoarele il cheamă de cite orit se produce vreo defecţiune şi intot-'i deauna Gherghişan repune rapid răz-­ boiul în­ funcţiune, înainte de timpul reglementar prevăzut in nom­ativele de reparare. I De curind a început să se dezvolte­ în uzină şi şahul. Cei mai buni ju­cători sunt, la ora actuală, lăcătuşul­ Grigore Georgescu şi Dumitru Sche­­ianu. I ★ ' Mindrna uzinei sint însă cele trei­ fete care, activind in cadrul clubului, raional, au devenit campioane repu-­ blicane la canotaj academic. Trei fete,a­mintind cu eleganţă şi putere vîslele,­ alunecă pe luciul lacului. Cînd le vezi­ la Snagov, zburind ca vîntul în frun-‘ tea coloanei de ambarcaţii concu-­ rente, simţi o mare bucurie ştiind că­ sunt aceleaşi muncitoare de la „7 No­i iembrie“. Olimpia Bogdan, Cristina­ Stan şi Toana Penca se bucură del dragostea întregii uzine, care se min-, dreşte cu înalta performanţă realiza-­ tă de aceste trei fruntaşe în produc-,­ţie. I ★ Succesele obţinute la uzinele „7 No-* iembrie“ sunt explicaţia interesului­ crescind faţă de practicarea sportului d­in rindurile textiliştilor. La crosul de­ mase „Să intimpinăm 1 Mai“ au luati parte anul acesta peste 300 de tinerii şi tinere. Pentru întrecerile din ca­drul Spartachiadei de vară a line­­­retului s-au înscris aproape 600 de­ muncitoare şi muncitori. Conducerea­ asociaţiei sportive e sigură însă că­ numărul acesta va fi, la data ince-u perii Spartachiadei, mult mai mare.­ In prezent, asociaţia sportivă a u-­ zinelor „7 Noiembrie“ are o echipă de­ fotbal care, ca şi echipele de volei­ şi handbal in 7, activează în cadrul campionatului orăşenesc, precum şi* echipe de şah şi tenis în campionatul­ raional. Anul acesta conducerea aso-' ciaţiei sportive, sprijinită de comite-­­tul sindical, şi-a propus să ia măsuri* de întărire şi a celorlalte echipe care­ să intre, cu acelaşi succes, în cadrul­ competiţiilor oficiale.­­ Textiliştii de la „7 Noiembrie“ au­ transformat astfel sportul intr-o acti-­ vitate de mase, intr-un mijloc de ÎR-i rărire a sănătăţii, de menţinere a ti­ neretii, de ridicare a capacităţii de­ muncă... \ NI­COLAC |VARĂŞTE­ANU \ În cinstea Zilei Copilului In piaţa Maxim Gorki din Rîmnicu- Vilcea a avut loc de curind un inte­resant concurs de trotinete şi triciclete închinat zilei de 1 Iunie. Concursul, care a adus la startul di­feritelor probe aproape 400 de copii s-a bucurat de un frumos succes. Iată şi cîţiva dintre cîștigători. TROTINETE: Ruxandra Marian, Adi Cojocaru, Emilia Migricescu, Ovidiu Abramescu, Cristian Tîmplaru. TRI­­CICLETE: Mihaela Bolintiru, Mihai Mazilu, Cristian Oprescu Mirela Po­­povici. DRAGOJVUR ROŞIANU, coresp. VESTI DE LA CORESPONDENŢI a a • Sportul este o activitate mult în­drăgită de elevii şi elevele clasei a Vllî-a H de la Şcoala medie nr. 2 din Graiova. Elevii şi-au alcătuit o echipă­­de fotbal şi au început să susţină în­­treru­ri amicale cu colegii tor din cla­sele a VIII-a. Astfel, echipa clasei a­­Vllî-a H a învins cu scorul de 3-0 clasa a Vllî-a C şi cu 2-1 echipa cla­sei a VIII-a D. Buni la sport ca şi la învăţătură, elevii Tudor Şerban, Do­rin Licoiu, Antonie Filip şi ceilalţi sunt o mindrie pentru clasa din care fac parte. M. CORVIN • Tinerii din oraşul Cîmpulurig Mus­cel, în frunte cu utemiştii, au luat fru­moasa iniţiativă de a confecţiona şi a trimite la Festivalul Mondial al Tine­retului şî Studenţilor de la Helsinki o serie de cadouri. In acest scop nu­meroşi sportivi fruntaşi dîrr cadrul a­­socia­ţiilor Minerul Cîmpulung, Mus­celul—uzina mecanică, Olimpia, Tine­reţea etc., lucrează intens şi se ocupă cu procurarea de fonduri (realizate prin organizarea unor manifestaţii cul­tural-sportive) pentru trimiterea în o­raşul Festivalului a unor cît mai fru­moase cadouri şi amintiri din Romî­­nia. V. POPESCU • Pe eleva Rodica Chioseaua din clasa a XI-a D a şcolii medii din ora­şul Giurgiu o cunosc mulţi amatori de volei din acest oraş. Aceasta pentru că Rodica este una dintre voleibalistele de valoare din Giurgiu. Echipa şcolii, din care face parte, a cîştigat titlul de campioană regională. Dar, Rodica mai poartă numai titlul de cea mai bună voleibalistă, el este şi o elevă foarte su­itoare. Un catalog la toate materiile ea are numai note de 10. Profesorii de la şcoala medie din oraşul nostru se mîndresc cu asemenea elemente. T. BARBALUTA Excursii la mare Timpul a devenit din nou extrem­­ de favorabil pentru mare. Pe litoral pot fi văzuţi in aceste zile tot mai mulţi oameni ai muncii, venind şi petrecând zile de neuitat pe renumi­tele plaje din staţiunile litoralului nostru. Pentru ca tineretul capitalei noas­tră să poată cunoaşte cît mai bine noile construcţii moderne de la mare şi să petreacă cîteva ore pe plaja Mării Negre. O.N.T. Carpaţi Bucu­reşti organizează, incepind din 9.VI, I excursii de sfirşit de săptămină, eu , trenul, la Mamaia. Plecările vor avea­­ loc din Bucureşti sîmbătă la prînz , iar cazarea şi masa vor fi asigurate în elegantele*­ hoteluri şi restaurante de la Mamaia. Sosirea în Bucureşti va avea loc duminică seara. „ Asociaţiile sportive şi organizaţiile , de bază U.T.M. trebuie să sprijine , această frumoasă acţiune şi să îndru- I me tineretul să participe în număr cît mai mare, înscrierile se pot face individual sau în colectiv la agenţia O.N.T. Carpaţi din bulevardul Repu­­­­blicii nr. 86. ( Gimnastica­­ de înviorare )­ Programul nr. 10 * Exerciţiul mr. I. Mers pe foc sau in I jurul camerei, ţinînd în faţa corpului­­ un scaun, cu braţele îndoite sau cu I braţele întinse. L Exerciţiul nr. 2. Şezînd pe scaun: 'ridicarea braţelor întinse prin înainte ► în sus şi înapoi cu o­ uşoară extensie , a trunchiului pe spate, revenire prin­­ cobor­ârea braţelor prin înainte jos. 1 Privirea urmăreşte braţele, spatele­­este bine sprijinit pe spetează. Se­­execută de 6-8 ori. 1 Exerciţiul 3. Stind lateral faţă de­­scaun, cu mina dreaptă sprijinită pe­­spetează, îndoirea piciorului sting in "faţă cu aşezarea tălpii pe scaun, re- I venire, apoi punerea piciorului drept pe scaun, revenire şi aşa in continua- I re. Se repetă de 8—10 ori cu fiecare . picior. Exerciţiul 4. Stind pe un picior, r celălalt întins sprijinit lateral pe­­scaun, mîinile pe creştet: îndoirea "trunchiului spre piciorul sprijinit, re-­­ venire apoi îndoirea laterală a trun­* chiului spre celălalt picior, revenire.­­ După 4—6 exerciţii se schimbă pi­cio­­­­rul de sprijin. ( Exerciţiul 5. Scaunul culcat cu spe­­ţ­­eaza pe duşumea, şezînd cu ambele picioare întinse la stingă spetezei,­­mîinile sprijinite înapoi, ridicarea pi­cioarelor întinse şi trecerea lor peste­­scaun din partea stingă in partea I dreaptă şi invers. Se repetă de 4-8­­ori. Exerciţiul 6. Stind în faţa scaunu­­llui cu mîinile pe şold, punerea picio­rului sting pe scaun apoi urcare sus,­­apropiind şi piciorul drept de cel­­sting; cobor­ine prin punerea picioru­lui sting pe sol, apoi dreptul. Acelaşi exerciţiu incepind cu piciorul drept.­­Se execută 8-10 urcări cu schimbarea­­ alternativă a picioarelor.­­ Exerciţiul 7. Scaunul ţinut deasupra capului cu ambele mîini, alergare pe­­ joc cu ridicarea genunchilor. SPORTUL POPULAR Foto: T. Roibu Pag. a 3-a NT. 4041 Litoralul sportiv işi aşteaptă oaspeţii... Litoralul şi-a îmbrăcat haina multi­coloră de sărbătoare. A început sezo­nul şi o dată cu el mii de oaspeţi din ţară şi de peste hotare vin să-şi pe­treacă zilele de odihnă în minunatele staţiuni de pe malul Mării Negre. Ii aşteaptă o vacanţă minunată, în care soarele, apa şi sportul vor fi tovarăşi minunaţi de odihnă. Dar să vedem ce s-a făcut nou pentru ei. — Mamaia — La complexul început in primăvara lui 1960 au fost încheiate lucrările. Anul acesta Mamaia va avea o capa­citate aproape dublă de primire a oaspeţilor. In consecinţă, terenurile şi bazele sportive din staţiune au fost rea­menaja­te, mărite. Astfel, la complexul de la hotelul Yalta, pe terenurile de handbal, volei şi baschet a fost reamenajat solul, aş­­ternindu-se zgură roşie, nouă. Au fost reparate panourile de pe terenul de baschet şi porţile terenului de hand­bal. La „Internaţional“ s-au adus de asemenea amenajări importante te­renurilor din imediata vecinătate a marelui hotel. Ca şi noi sunt terenurile de volei, baschet şi handbal din spa­tele hotelului Ovidiu. — Eforie-Nord — Eforia ne întimpină şi anul acesta cu plăcute surprize : vile cochete, în­conjurate de verdeaţă au fost construi­te recent completând armonios peisa­jul minunat al staţiunii. Şi alti, la fel ca pretutindeni, pe lito­ralul Mării Negre, bazele sportive n-au fost date uitării. Cele peste douăzeci de terenuri au fost curăţate, renivelate, înzestrate cu materiale noi Activitatea sportivă din timpul verii va putea fi mai intensă, mai interesantă. — Eforie-Sad — Prin numărul mare de terenuri de care dispune această staţiune consti­tuie vara un adevărat centru sportiv. Aici, aproape fiecare cvartal de lo­cuinţă, are bază sportivă proprie. I­n grija organelor locale şi printr-o însufleţită muncă voluntară s-au a­­menajat şi alte terenuri de volei, bas­chet şi handbal. Manifestaţiile sportive vor avea un program bine întocmit ceea ce face ca in întreaga staţiune să se desfăşoare o vie activitate spor­tivă, împletită cu cea culturală şi ar­tistică. — Costineşti — Costineştii au devenit prin tradiţie staţiunea tineretului, a studenţilor. De aceea, in fiecare vară, activitatea spor­tivă este foarte vie aici. Nici anul acesta Costineştii nu-şi vor dezminţi renumele. Ca şi in celelalte staţiuni, terenurile au fost reutilate, s-a pus zgură nouă, s-au reparat porţile tere­nurilor de handbal, panourile de bas­chet, plasele de volei etc. — Mangalia — Prin grija Sfatului popular­ orăşe­nesc au fost amenajate o serie de te­renuri de sport. Astfel, terenul de fotbal construit în anul 1960, a fost pe porţiuni regazonat. S-au reparat gra­­delele tribunelor şi vestiarele. Şi ce­lelalte baze sportive din împrejurimea terenului au cunoscut serioase înnoiri. Numai în ultima lună s-au amenajat prin grija asociaţiilor sportive mai multe terenuri simple de volei, bas­chet şi handbal. Scurtul raid întreprins prin staţiu­nile de pe litoralul Mării Negre ne-a dat posibilitatea să constatăm că a­­cum, la început de sezon, activitatea sportivă este bine organizată, iar ba­zele sportive ce impinzesc litoralul așteaptă nerăbdătoare pe iubitorii sportului. B. LIVIU-coresp. ★ Pe malul însorit al Mării Negre

Next