Sportul Popular, iunie 1962 (Anul 17, nr. 4041-4057)
1962-06-02 / nr. 4041
Sportivii — mineria îmbrăcate in şorturi albe, sute de lele aleargă pe pista stadionului. Sunt toate ţesătoare. Lucrează la aceeaşi fabrică, „7 Noiembrie“ din Bucureşti. Le poţi intilni in fiecare zi, la războaiele de ţesut, muncind cu hărnicie şi pricepere. In orele libere, printre preocupările lor se înscrie de la o vreme, cucerind tot mai mult loc, sportul. Cele citeva sute de fete in sorturi albe, participante la un cros de masă, nu sint decit o parte din sportivii care activează in mod organizat in cadrul uzinei. In primăvara lui 1962, după cum ne relatează tovarăşul ing. Edelstein, preşedintele asociaţiei sportive a uzinelor, numărul membrilor asociaţiei a crescut de la 600 cîţi erau la începutul anului, la aproape 2.000. Cum se explică acest interes al textilistelor de la „7 Noiembrie“ faţă de activitatea sportivă? O simplă trecere în revistă a activităţii cîtorva ramuri de sport şi cunoştinţa cu sportivii uzinei sunt in acest sens edificatoare. Iat-o pe Steliana Cirstoiu. O fată Veselă, zveltă. E o cunoscută ţesătoare. Conduce o brigadă care a deţinut nu de mult steagul de fruntaşă pe raion. Este, în acelaşi timp, conducătoarea echipei de handbal vn 7 care cu doi ani în urmă a ocupat primul loc la Spartachiada tineretului pe oraşul Bucureşti. Fetele din echipă sunt toate fruntaşe în producţie. „ Este una din condiţiile pe care le-o cerem noi sportivilor, spune Steliana Cirstoiu. Sportul reprezintă un mijloc de întărire a sănătăţii. Ne este, deci, şi un ajutor în muncă. Steliana Cirstoiu ne prezintă pe una din cele mai bune handbaliste, Maria Dimitrov, care ţese stofă pentru rochii. Una din muncitoarele care dau produse de cea mai bună calitate. Ea a mărit in primul trimestru al omului procentul produselor de primă calitate cu 10 la sută. — Cînd am adus în uzină, cupa Spartachiadei, spune Maria Dimitrov, nimeni nu ne-a putut reproşa că am fi obţinut această performanţă sportivă în... dauna producţiei. Cuvinte asemănătoare le pot spune şi sportivii care activează in celelalte secţii ale asociaţiei. Ştefania Ciaco este filatoare la ring. Numele ei figurează deseori la panoul fruntaşilor. In cinstea lui 1 Mai, Ştefania Ciaco Din experienţa asociaţiilor sportive s-a angajat să dea peste plan 4 kg fire bumbac. A realizat o depăşire de 4,7 kg. Ştefania Ciaco se numără printre cele mai bune voleibaliste ale uzinei. Deşi o întreprindere cu specific feminin, la „7 Noiembrie" fotbalul se bucură de multă popularitate. Echipa fabricii activează in cadrul campionatului orăşenesc. Pe stadioanele Capitalei poţi intilni deseori această echipă formată din 11 băieţi care are ca suporteri... 2.000 de fete. Textilistele işi sprijină cu mult entuziasm echipa. Drept e că activitatea ei nu se face in dauna altor ramuri sportive. Este foarte preţuit de întreaga fabrică portarul echipei, Ion Nemcescu, care a salvat de multe ori de la înfringere formaţia sa. însufleţirea cu care luptă Nemcescu pe terenul de fotbal nu este decit o altă faţă a entuziasmului care ii caracterizează in muncă. Portarul echipei de fotbal a textiliştilor este un cunoscut inovator. Una din inovaţiile preconizate de el e folosită şi in alte uzine. Floren Gherghişan, un alt fotbalist fruntaş, bun inter in echipa fabricii. Şuturile sale sunt temute de portari. Gherghişan este unul din cei mai harnici mecanici din echipele de întreţinere la ţesătorie. Războaiele care-i sint încredinţate funcţionează ca... cea uzinei! Sul. Ţesătoarele il cheamă de cite orit se produce vreo defecţiune şi intot-'i deauna Gherghişan repune rapid răz- boiul în funcţiune, înainte de timpul reglementar prevăzut in nomativele de reparare. I De curind a început să se dezvolte în uzină şi şahul. Cei mai buni jucători sunt, la ora actuală, lăcătuşul Grigore Georgescu şi Dumitru Scheianu. I ★ ' Mindrna uzinei sint însă cele trei fete care, activind in cadrul clubului, raional, au devenit campioane repu- blicane la canotaj academic. Trei fete,amintind cu eleganţă şi putere vîslele, alunecă pe luciul lacului. Cînd le vezi la Snagov, zburind ca vîntul în frun-‘ tea coloanei de ambarcaţii concu- rente, simţi o mare bucurie ştiind că sunt aceleaşi muncitoare de la „7 Noi iembrie“. Olimpia Bogdan, Cristina Stan şi Toana Penca se bucură del dragostea întregii uzine, care se min-, dreşte cu înalta performanţă realiza- tă de aceste trei fruntaşe în produc-,ţie. I ★ Succesele obţinute la uzinele „7 No-* iembrie“ sunt explicaţia interesului crescind faţă de practicarea sportului din rindurile textiliştilor. La crosul de mase „Să intimpinăm 1 Mai“ au luati parte anul acesta peste 300 de tinerii şi tinere. Pentru întrecerile din cadrul Spartachiadei de vară a lineretului s-au înscris aproape 600 de muncitoare şi muncitori. Conducerea asociaţiei sportive e sigură însă că numărul acesta va fi, la data ince-u perii Spartachiadei, mult mai mare. In prezent, asociaţia sportivă a u- zinelor „7 Noiembrie“ are o echipă de fotbal care, ca şi echipele de volei şi handbal in 7, activează în cadrul campionatului orăşenesc, precum şi* echipe de şah şi tenis în campionatul raional. Anul acesta conducerea aso-' ciaţiei sportive, sprijinită de comite-tul sindical, şi-a propus să ia măsuri* de întărire şi a celorlalte echipe care să intre, cu acelaşi succes, în cadrul competiţiilor oficiale. Textiliştii de la „7 Noiembrie“ au transformat astfel sportul intr-o acti- vitate de mase, intr-un mijloc de ÎR-i rărire a sănătăţii, de menţinere a ti neretii, de ridicare a capacităţii de muncă... \ NICOLAC |VARĂŞTEANU \ În cinstea Zilei Copilului In piaţa Maxim Gorki din Rîmnicu- Vilcea a avut loc de curind un interesant concurs de trotinete şi triciclete închinat zilei de 1 Iunie. Concursul, care a adus la startul diferitelor probe aproape 400 de copii s-a bucurat de un frumos succes. Iată şi cîţiva dintre cîștigători. TROTINETE: Ruxandra Marian, Adi Cojocaru, Emilia Migricescu, Ovidiu Abramescu, Cristian Tîmplaru. TRICICLETE: Mihaela Bolintiru, Mihai Mazilu, Cristian Oprescu Mirela Popovici. DRAGOJVUR ROŞIANU, coresp. VESTI DE LA CORESPONDENŢI a a • Sportul este o activitate mult îndrăgită de elevii şi elevele clasei a Vllî-a H de la Şcoala medie nr. 2 din Graiova. Elevii şi-au alcătuit o echipăde fotbal şi au început să susţină întreruri amicale cu colegii tor din clasele a VIII-a. Astfel, echipa clasei aVllî-a H a învins cu scorul de 3-0 clasa a Vllî-a C şi cu 2-1 echipa clasei a VIII-a D. Buni la sport ca şi la învăţătură, elevii Tudor Şerban, Dorin Licoiu, Antonie Filip şi ceilalţi sunt o mindrie pentru clasa din care fac parte. M. CORVIN • Tinerii din oraşul Cîmpulurig Muscel, în frunte cu utemiştii, au luat frumoasa iniţiativă de a confecţiona şi a trimite la Festivalul Mondial al Tineretului şî Studenţilor de la Helsinki o serie de cadouri. In acest scop numeroşi sportivi fruntaşi dîrr cadrul asociaţiilor Minerul Cîmpulung, Muscelul—uzina mecanică, Olimpia, Tinereţea etc., lucrează intens şi se ocupă cu procurarea de fonduri (realizate prin organizarea unor manifestaţii cultural-sportive) pentru trimiterea în oraşul Festivalului a unor cît mai frumoase cadouri şi amintiri din Romînia. V. POPESCU • Pe eleva Rodica Chioseaua din clasa a XI-a D a şcolii medii din oraşul Giurgiu o cunosc mulţi amatori de volei din acest oraş. Aceasta pentru că Rodica este una dintre voleibalistele de valoare din Giurgiu. Echipa şcolii, din care face parte, a cîştigat titlul de campioană regională. Dar, Rodica mai poartă numai titlul de cea mai bună voleibalistă, el este şi o elevă foarte suitoare. Un catalog la toate materiile ea are numai note de 10. Profesorii de la şcoala medie din oraşul nostru se mîndresc cu asemenea elemente. T. BARBALUTA Excursii la mare Timpul a devenit din nou extrem de favorabil pentru mare. Pe litoral pot fi văzuţi in aceste zile tot mai mulţi oameni ai muncii, venind şi petrecând zile de neuitat pe renumitele plaje din staţiunile litoralului nostru. Pentru ca tineretul capitalei noastră să poată cunoaşte cît mai bine noile construcţii moderne de la mare şi să petreacă cîteva ore pe plaja Mării Negre. O.N.T. Carpaţi Bucureşti organizează, incepind din 9.VI, I excursii de sfirşit de săptămină, eu , trenul, la Mamaia. Plecările vor avea loc din Bucureşti sîmbătă la prînz , iar cazarea şi masa vor fi asigurate în elegantele* hoteluri şi restaurante de la Mamaia. Sosirea în Bucureşti va avea loc duminică seara. „ Asociaţiile sportive şi organizaţiile , de bază U.T.M. trebuie să sprijine , această frumoasă acţiune şi să îndru- I me tineretul să participe în număr cît mai mare, înscrierile se pot face individual sau în colectiv la agenţia O.N.T. Carpaţi din bulevardul Republicii nr. 86. ( Gimnastica de înviorare ) Programul nr. 10 * Exerciţiul mr. I. Mers pe foc sau in I jurul camerei, ţinînd în faţa corpului un scaun, cu braţele îndoite sau cu I braţele întinse. L Exerciţiul nr. 2. Şezînd pe scaun: 'ridicarea braţelor întinse prin înainte ► în sus şi înapoi cu o uşoară extensie , a trunchiului pe spate, revenire prin coborârea braţelor prin înainte jos. 1 Privirea urmăreşte braţele, spateleeste bine sprijinit pe spetează. Seexecută de 6-8 ori. 1 Exerciţiul 3. Stind lateral faţă descaun, cu mina dreaptă sprijinită pespetează, îndoirea piciorului sting in "faţă cu aşezarea tălpii pe scaun, re- I venire, apoi punerea piciorului drept pe scaun, revenire şi aşa in continua- I re. Se repetă de 8—10 ori cu fiecare . picior. Exerciţiul 4. Stind pe un picior, r celălalt întins sprijinit lateral pescaun, mîinile pe creştet: îndoirea "trunchiului spre piciorul sprijinit, re- venire apoi îndoirea laterală a trun* chiului spre celălalt picior, revenire. După 4—6 exerciţii se schimbă piciorul de sprijin. ( Exerciţiul 5. Scaunul culcat cu speţeaza pe duşumea, şezînd cu ambele picioare întinse la stingă spetezei,mîinile sprijinite înapoi, ridicarea picioarelor întinse şi trecerea lor pestescaun din partea stingă in partea I dreaptă şi invers. Se repetă de 4-8ori. Exerciţiul 6. Stind în faţa scaunullui cu mîinile pe şold, punerea piciorului sting pe scaun apoi urcare sus,apropiind şi piciorul drept de celsting; coborine prin punerea piciorului sting pe sol, apoi dreptul. Acelaşi exerciţiu incepind cu piciorul drept.Se execută 8-10 urcări cu schimbarea alternativă a picioarelor. Exerciţiul 7. Scaunul ţinut deasupra capului cu ambele mîini, alergare pe joc cu ridicarea genunchilor. SPORTUL POPULAR Foto: T. Roibu Pag. a 3-a NT. 4041 Litoralul sportiv işi aşteaptă oaspeţii... Litoralul şi-a îmbrăcat haina multicoloră de sărbătoare. A început sezonul şi o dată cu el mii de oaspeţi din ţară şi de peste hotare vin să-şi petreacă zilele de odihnă în minunatele staţiuni de pe malul Mării Negre. Ii aşteaptă o vacanţă minunată, în care soarele, apa şi sportul vor fi tovarăşi minunaţi de odihnă. Dar să vedem ce s-a făcut nou pentru ei. — Mamaia — La complexul început in primăvara lui 1960 au fost încheiate lucrările. Anul acesta Mamaia va avea o capacitate aproape dublă de primire a oaspeţilor. In consecinţă, terenurile şi bazele sportive din staţiune au fost reamenajate, mărite. Astfel, la complexul de la hotelul Yalta, pe terenurile de handbal, volei şi baschet a fost reamenajat solul, aşternindu-se zgură roşie, nouă. Au fost reparate panourile de pe terenul de baschet şi porţile terenului de handbal. La „Internaţional“ s-au adus de asemenea amenajări importante terenurilor din imediata vecinătate a marelui hotel. Ca şi noi sunt terenurile de volei, baschet şi handbal din spatele hotelului Ovidiu. — Eforie-Nord — Eforia ne întimpină şi anul acesta cu plăcute surprize : vile cochete, înconjurate de verdeaţă au fost construite recent completând armonios peisajul minunat al staţiunii. Şi alti, la fel ca pretutindeni, pe litoralul Mării Negre, bazele sportive n-au fost date uitării. Cele peste douăzeci de terenuri au fost curăţate, renivelate, înzestrate cu materiale noi Activitatea sportivă din timpul verii va putea fi mai intensă, mai interesantă. — Eforie-Sad — Prin numărul mare de terenuri de care dispune această staţiune constituie vara un adevărat centru sportiv. Aici, aproape fiecare cvartal de locuinţă, are bază sportivă proprie. In grija organelor locale şi printr-o însufleţită muncă voluntară s-au amenajat şi alte terenuri de volei, baschet şi handbal. Manifestaţiile sportive vor avea un program bine întocmit ceea ce face ca in întreaga staţiune să se desfăşoare o vie activitate sportivă, împletită cu cea culturală şi artistică. — Costineşti — Costineştii au devenit prin tradiţie staţiunea tineretului, a studenţilor. De aceea, in fiecare vară, activitatea sportivă este foarte vie aici. Nici anul acesta Costineştii nu-şi vor dezminţi renumele. Ca şi in celelalte staţiuni, terenurile au fost reutilate, s-a pus zgură nouă, s-au reparat porţile terenurilor de handbal, panourile de baschet, plasele de volei etc. — Mangalia — Prin grija Sfatului popular orăşenesc au fost amenajate o serie de terenuri de sport. Astfel, terenul de fotbal construit în anul 1960, a fost pe porţiuni regazonat. S-au reparat gradelele tribunelor şi vestiarele. Şi celelalte baze sportive din împrejurimea terenului au cunoscut serioase înnoiri. Numai în ultima lună s-au amenajat prin grija asociaţiilor sportive mai multe terenuri simple de volei, baschet şi handbal. Scurtul raid întreprins prin staţiunile de pe litoralul Mării Negre ne-a dat posibilitatea să constatăm că acum, la început de sezon, activitatea sportivă este bine organizată, iar bazele sportive ce impinzesc litoralul așteaptă nerăbdătoare pe iubitorii sportului. B. LIVIU-coresp. ★ Pe malul însorit al Mării Negre