Sportul Popular, septembrie 1964 (Anul 20, nr. 4508-4525)

1964-09-01 / nr. 4508

SPORTIVII DE LA „STEAUA La marginea Bacăului, nu depart de locul unde bătrîna Bistriţă îşi var­să în Şiret apele, se înalţă una din marile întreprinderi ale oraşului, fa fbrica de hîrtie şi celuloză „STEAUA ROŞIE“. Intr-una din zilele trecute m ne-am îndreptat paşii spre acest im­portant obiectiv industrial. Pe secre­tarul asociaţiei sportive Steaua roşie,­­inginerul (polisportiv) Liviu Dobră­­mnăuţeanu, l-am întîlnit în sectorul „mecanic“ unde îşi desfăşoară acti­vitatea profesională. De la el am aflat ■multe lucruri interesante despre acti­vitatea sportivă ce se desfăşoară aci.­­Asociaţia sportivă Steaua roşie numă­ră 1 800 membri UCFS care desfă­şoară o rodnică activitate sportivă­­ 9 secţii, dintre care 5 sunt afiliate i­n federaţiile de specialitate (baschet­­u­r, volei, handbal şi fotbal). Sportivi­i fabricii au la dispoziţie o bază mate­rială corespunzătoare. Complexul spor­tiv construit în cartierul fabricii asi­­gură tuturor muncitorilor condiţi ■optime de participare la antrenament­ şi întreceri sportive. Cu prilejul des­făşurării Spartachiadei republicani au participat la întreceri pesti­el 700 de tineri şi tinere, ci 200 mai mulţi decît îşi propusese con­siliul asociaţiei sportive. A fi sportii este o mîndrie pentru fiecare tînăr­ă tînără din fabrică. Cu oricine ai dis­cuta vei auzi numai cuvinte de laudă la adresa sportivilor care se stră­duiesc şi reuşesc în marea lor majo­ritate să fie primii în muncă şi pe terenurile de sport. Cine nu-l cunoaşte la „Steaua roşie“ pe talentatul dese­nator tehnic şi maestru al sportului la tir Mihai Grosaru, care în cinstea celei de a XX-a aniversări a elibe­rării patriei a îndeplinit norma olimpică ? Printre steagurile de fruntaşi in întrecerea socialistă, ce împodobesc bancurile de lucru ale lăcătuşilor, se află şi cel decernat fotbalistului V­a­­silică Lefter, care poartă tricoul cu nr. 1 al echipei sale clasată pe pri­mul loc în campionatul orăşenesc. Acelaşi steag purpuriu se află şi pe maşina maistrei Elena Burcă, clasată pe locul doi în campionatul orăşenesc de şah. Şi pentru că sportivii nu-şi dezic tradiţia niciodată steagul frun­taşilor în întrecerea socialistă e pre­zent şi în biroul inginerului Costică Filip, unul dintre foştii jucători talen­taţi ai echipei de fotbal. Exemple ase­mănătoare întîlneşti la tot pasul la „Steaua roşie". Inginerul Liviu­ Do­­brănăuţeanu, secretarul consiliului asociaţiei sportive, este campion re­gional la şah pe anul 1961, inginerul Ovidiu Oprea — campion regional la tir, Iuliu Ilieş la atletism etc. La toate succesele importante obţinu­te de colectivul de muncitori, ingineri şi tehnicieni ai fabricii „Steaua roşie“ — depăşirea planului producţiei glo­bale, economii la preţul de cost şi alte­le — îşi aduc din plin o entuziastă contribuţie şi sportivii fabricii. ILIE IANCU VASI­LE COSMA corespondenți I SPORTUL POPULAR I Pag. a 2-a Nr. 4508 Din viaţa organizaţiei noastre O asociaţie sportivă tinără cu rezultate remarcabile Tînăra asociaţie sportivă Tranzisto­rul, de pe lingă Fabrica de piese de ra­dio şi tranzistor­ de la Băneasa, a o­­cupat locul 1 în cadrul clubului sportiv raional Gloria în ceea ce priveşte mo­bilizarea tineretului la întrecerile Spar­­techiadei republicane. Pentru a cunoaş­te realizările şi metodele de muncă ale consiliului asociaţiei, am stat de vor­ba cu Iov. PETRE ŞERBANESCU, di­rectorul adjunct al întreprinderii, pre­şedintele consiliului acestei asociaţii sportive. — Am dori să împărtăşiţi cititorilor ilarului nostru cîteva din realizările asociaţiei, metodele de muncă pe care le-aţi folosit. — In primul rind, trebuie să mul­ţumesc asociaţiei sportive Electronica care ne-a ajutat foarte mult, mai ales la început (o bună bucată de vreme consiliul acestei asociaţii de pe lingă Fabrica de aparate de radio şi televi­zoare a condus întreaga activitate spor­tivă din cele două asociaţii). In pre­zent mergem — cum se spune — pe picioarele noastre. In asociaţia Tran­zistorul numărul membrilor UCFS re­prezintă acum aproape 90 la sută din numărul salariaţilor. O altă realizare a noastră o constituie faptul că am a­­filiat la federaţiile de specialitate şapte secţii pe ramură de sport. În centrul preocupărilor noastre a stat in acest an mobilizarea şi pregătirea partici­panţilor la întrecerile primei Sparta­­chiade republicane.­­.. — In fabrica dv. majoritatea salaria­ţilor sint tineri. Dorim să aflăm ce a făcut consiliul asociaţiei pentru angre­narea lor într-o activitate sportivă con­tinuă ? — Un bun prilej de a atrage tinere­tul in practicarea organizată a sportu­lui l-au constituit chiar întrecerile din cadrul Spartachiadei republicane. 1000 de tineri şi tinere din fabrica noastră au concurat la diferite probe in prima eta­pă a competiţiei. După terminarea fazei pe asociaţie am organizat concursuri pentru trecerea normelor Insignei de polisportiv. Avem in prezent 121 de pur­tători ai insignei, iar in ultimele două luni şi-au trecut majoritatea probelor alţi 120. In aceeaşi perioadă s-au orga­nizat întreceri de volei şi şah pe secţii de producţie in cadrul campionatului a­­sociaţiei. De altfel, este bine să cu­noaşteţi şi faptul că asociaţia noastră are patru echipe de volei care activea­ză in campionatul orăşenesc şi de cali­ficare. Acum ne pregătim pentru cea de a 11-a ediţie a „Cupei Tranzisto­rul“ la care participă patru asociaţii sportive din raion. In cinstea măreţei sărbători a Eliberării, ne-am îndeplinit angajamentele pe întregul an. Ne-am propus in continuare ca încă o sută de tineri şi tinere să devină purtători ai Insignei de polisportiv. In mare pano şi acest angajament a fost realizat. — La panoul de onoare am făcut cunoştinţă cu fruntaşii în producţie din fabrica dv. Se străduiesc sportivii să fie exemple şi la locul de muncă ? — La această întrebare pot să răs­pund şi in calitate de director adjunct al fabricii. Sunt mulţumit de sportivii noştri nu numai prin prisma rezultate­lor de pe terenurile de sport, ci şi a celor pe care te realizează in proce­sul de producţie. Exemple demne de ur­mat sunt M. Badea (UI), Natalia Tur­­sugian (volei), N. Savopol şi D. Por­­cescu (volei), Paula Pirvu (gimnas­tică), V. Dorojan (şah) şi alţii. Am părăsit noua şi moderna Fabrică de piese de radio si tranzistori de la Băneasa, recentă realizare a regimului nostru, bucurîndu-ne că harnicul consi­liu al acestei asociaţii sportive se străduieşte ca şi activitatea sportivă să ţină pasul cu importantele succese în producţie obţinute de colectivul de aici. Interviu luat de V. GODESCU Veşti de la corespondenţi Harnicii noştri colaboratori, cores­pondenţii voluntari, ne trimit zilnic veşti din activitatea sportivă ce se des­făşoară în diferite oraşe sau raioane. Iată cîteva spicuiri din ultimele scri­sori spui­e la redacţie. 215 „DUMINICI SPORTIVE“ În raionul Tîrnăveni a devenit tra­diţională organizarea „duminicilor sportive , în cadrul cărora se întîlnesc, fie ca spectatori, fie ca participanţi, mii de tineri şi vîrstnici. Anul acesta au avut loc, pînă în prezent, 215 asemenea manifestaţii la care au par­ticipat peste 22 000 de oameni ai mun­cii. Din rîndul celor mai reuşite „du­minici sportive" amintim pe cele găz­d­uite de comunele Cetatea de Baltă, Căneşti, Sînmi­elăuş, Mica, Cucerdea, Corneşti, Jidvei, Suiplac et­c. Ion Hanaşiu NOI INSTRUCTORI SPORTIVI 50 de tineri au urmat consu­l de in­structori iniţiat de consiliul raional UCFS Satenta. Cursanţii au audiat, timp de 7 zile, o serie de lecţii refe­ritoare la organizarea campionatelor pe asociaţie, „duminicilor sportive“, etc. Referatele au fost prezentate de profesori de educaţie fizică, antrenori şi alţi specialişti. Iiie Gh­işa Atletismul se bucură de multă popularitate in rindurile tineretului din co­munele şi satele raionului Lehliu (regiunea Bucureşti). In asociaţiile spor­tive din Dor Mărunt, Lehliu Sat, Gurbăneşti, Fundutea, Lehliu Gară, Bră­­neşti, Sălcioara etc., se desfăşoară o vie activitate atletică. Tinerii de aici participă un număr mare la campionatul raional de atletism şi sunt nelip­siţi de la startul probelor atletice ce au loc cu ocazia „duminicilor cultu­ral-sportive". Atleţi ca Ion Măcărescu, Lucia Bogdan, Rodica Gheorghe sunt nume binecunoscute pe plan regional, ei au ocupat locuri fruntașe in între­cerile etapei regionale a Spartachiadei republicane. In fotografie, un aspect de la un concurs de atletism desfășurat nu de mult pe terenul sportiv din Lehliu. BUNI GOSPODARI Dornice de a asigura membrilor UCFS condiţii cit mai bune de practi­care a sporturilor preferate, consiliile asociaţiilor Foresta Stîlpeni şi Avîntul Ruicăr din raionul Cîmpulung Muscel şi-au reamemajat terenurile de sport Astfel, terenul de volei şi stadionul din Stîlpeni au fost renovate fiind gata pentru găzduirea diferitelor competiţii. De asemenea, tinerii din cadrul aso­ciaţiei Avîntul Rucăr şi-au reamenajat terenurile de sport. Viorel Popescu PESTE 1500 DE PURTĂTORI AI INSIGNEI DE POLISPORTIV Amatorii de sport din raionul Fiti Iaşi participă cu entuziasm la concursurile pentru trecerea probelor Insignei de polisportiv. Aproape 900 de tineri şi-au îndeplinit, cu ocazia întrecerilor Spar­­tachiadei republicane, toate normele, astfel că numărul purtătorilor insignei a ajuns la peste 1500. întrecerile pen­tru cucerirea insignei continuă în în­treg raionul. N. Cînstocea NOUTĂŢI DIN ORAŞUL GHERLA • Recent a fost dată în folosinţă o arenă de popice situată în parcul ora­şului. Cu prilejul inaugurării arenei a avut loc un meci între echipa locală Voinţa şi formaţia Rapid din Cluj. Au învins oaspeţii. • Cu sprijinul consiliului asociaţiei sportive Someşul din Gherla a luat fi­inţă o echipă feminină de volei. Pen­tru ca jucătoarele de volei să se pre­gătească temeinic, s-a amenajat prin muncă voluntară un frumos teren. Dumitru Vătan TREI FAPTE Din materialele primite la „Concursul pentru cea mai bună corespondența" In duminica aceea, Mar­ianna se pre­gătea să plece pe terenul de sport, in bătătură o opri insă taică-său. — Te duci la căminul cultural la conferință 7 Bine ! Să nu te prind insă, cumva la terenul de sport, îi zise cu o voce poruncitoare Vasile Măngescu. — Iţi fac astăzi această plăcere, dar să ştii că m-am­ hotărit să plec la şcoala de instructori sportivi de la Curtea de Argeş. — Te-ai duce să-ţi pierzi timpul fără rost. N-ai treabă destulă acasă . Să nu te mai aud de d­usul de instruc­tori că dai de naiba cu mine ! Pe terenul de sport din satul Corbi, din raionul Curtea de Argeş, întrece­rile erau in toi. Marioara Măngescu — bună atletă şi voleibalistă — era aşteptată de profesorul Gheorghe Că­­tană, preşedintele asociaţiei sportive din sat. Acesta, căzind că Marioara nu mai vine, s-a dus la ea acasă. — Măi, nea Vasile ! De ce nu laşi fata să facă sport ? Să ştii, are calităţi pe care mulţi ar dori să le aibă. Dacă o trimitem la şcoală, la raion, o să vezi ce-o să iasă din fata dumitale... Vasile Măngescu a rămas insă ne­înduplecat. Numai după ce a plecat profesorul supărat, spunindu-i că n-o să-i mai dea nici bună ziua, colecti­vistul Vasile Măngescu s-a mai îm­bunat, spunindu-i nevesti-si că dacă Marioara vine cu tot dinadinsul să plece la Curtea de Argeș, o să-i dea voie. Numai că fata este încă mică și alergind, sărind, s-ar putea lovi. Au­zise el pe undeva chestia asta. Şi o folosea ca un ultim argument, mai mult pentru sine. — Tu ce zici, Florico ? — De, ştiu eu !... Copila asta iţi seamănă ţie, ambiţioasă joc ! S-o lă­săm, că altfel, e vai şi-amar de noi ! Numai prinsete... — Şi au lăsat-o... Lenuţa Mirică, din comuna Sălă­­truc, raionul Curtea de Argeş, munci­toare la Fabrica de confecţii din Curtea de Argeş, pe lingă faptul că este o bună sportivă, ea este şi o ta­lentată artistă amatoare. La Piteşti a incintat publicul cu cintecele ei popu­lare, reuşind să se califice in faza re­publicană a celui de-al VII-lea Con­curs al formaţiilor artistice de amatori de la oraşe şi sate. Mai greu i-a fost insă Lenuţei cirul a trebuit să aleagă intre cele două pasiuni. Tovarăşii ei ar fi vrut s-o vadă şi la „finala artistică" de la Bucu­reşti, dar şi elevă vrednică la şcoala de instructori sportivi de la Curtea de Argeş. Ei erau siguri că aşa cum le-a incintat auzul in sala de festivităţi, Le­nuţa Mirică va şti să îndrume cu pricepere pe tovarăşele ei pe terenurile de volei, de handbal etc. Repede a hotărit Lenuţa că şi asta e calea ei. Aşa a ajuns ea să meargă şi la şcoala de instructori de la Curtea de Argeş şi să constate că e greu dar nu imposibil, dacă ai multă voinţă, să prinzi doi iepuri dintr-o dată. Utemista Ecaterina Chiriloiu, din co­muna Albeşti, raionul Curtea de Ar­geş, sosise de ettenn zile acasă, venind de la şcoala medie tehnică horticolă din Curtea de Argeş. Era fericită că a absolvit cu succes şcoala şi că a devenit tehniciană. Şi la fel de bucu­roasă că se va recrea in vacanţă. Dar cind a auzit că o fată din comună este invitată să se înscrie la o şcoală de instructori sportivi, Ecaterina Chi­­riloiu a rugat organizaţia de tineret şi consiliul asociaţiei sportive s-o tri­mită şi pe ea.­­— De-abia ai venit de la o şcoală şi vrei să pleci la alta ! — îmi place foarte mult sportul şi In afară de asta sper să lucrez la G.A.C.-ul nostru şi vreau să pun şi eu umărul la dezvoltarea activităţii spor­tive din comună. Aşa a ajuns Ecaterina Chiriţoiu din nou elevă... Trei fapte petrecute in sate şi co­mune despărţite prin zeci de kilometri. După cum am văzut, este vorba de trei fete care nu se cunoşteau pină mai deunăzi, dar s-au întîlnit la Curtea de Argeş, la cursul de instructori vo­luntari organizat de consiliul raional UCFS, muiate de aceeaşi dorinţă. Trei fete care iubesc sportul, au făcut totul pentru a desluşi secretul unei pase pre­cise in faţa plasei de volei, taina unei sărituri sau aruncări cit mai lungi, „puterea" de a atrage pe tere­nul de sport ci­ mai mulţi tineri şi tinere. Este unul din semnele vremuri­lor noastre noi, nestăvilita pasiune a tineretului pentru sport. EMANOIL STERESCU profesor de educaţie fizică la Centrul şcolar forestier Curtea de Argeş

Next