Sportul, decembrie 1967 (Anul 23, nr. 21-50)

1967-12-01 / nr. 21

Pag.­ a 2-a F. I. B. A. trebuie să asigure disputarea corectă a meciurilor internaţionale! Steaua a înaintat un memoriu in legătură cu meciul de baschet de la Atena A doua zi după disputarea meciului Steaua—Panathinaikos, la Atena, ziarul nostru a anunţat (în urma informaţiei telefonice) că echipa Steaua va contesta rezultatul întîlnirii. Deoarece, din motive independente de posibilităţile conducerii echipei, contestaţia nu a putut fi depusă in timp util, clubul Steaua a înaintat către F.I.B.A. un amplu memoriu, în care se arată condiţiile de desfăşurare a par­tidei amintite și se solicită luarea de măsuri pentru a se evita la viitor repetarea unor asemenea cazuri. Antrenorul emerit Constan­tin HEROLD ne-a trimis spre publicare rîndurile da mai jos. E­liminarea echipei Steaua din primul tur al „C.C.E." la baschet necesită o re­venire, deoarece cred că opinia ■ sportivă românească trebuie să cunoască condiţiile Inadmisibile în care s-a jucat­ meciul-retur cu Panathinaikos. spum că partida noastră de la Atena va fi grea, ca orice joc în deplasare, mai ales cînd ad­versarul este valoros, dar nu ne-am închipuit că vom întîlni o regizare atît de bine pusă la punct în scopul de a se cîștiga ilicit o întîlnire. Mai mult decit orice comentariu, cred că Pre­­z­entare­a cronologică a desfăşură­rii meciului va fi edificatoare. A fost, probabil, cel mai lung meci de baschet disputat în is­­toria acestui sport, deşi timpul de joc este cu precizie delimi­tat de regulamentul în vigoare­­începută la ora 20,35, partida s-a terminat la ora 22,50, durînd nu mai puţin de două ore şi cincisprezece minute. Poate că intîlnirea ar fi ţinut pînă la mie­zul nopţii, sub patronajul bine­voitor al comisarului oficial F,LB,A, (în acelaşi timp secreta­rul general al federaţiei de bas­chet’a Greciei, n.b.), dacă echipa locală n-ar fi reuşit să-şi asigure punctele necesare calificării şi, astfel, să-i determine pe oficia­lii de la masa juriului să pună capăt întîlnirii. începutul jocului ne-a fost fa­vorabil , în minutul 3 conduceam cu 10—3 şi atacam insistent. Ar­bitrii Sab­iel (Izrael) şi Marchezi (Italia) ne-au făcut să înţelegem repede că sunt de altă părere. O serie de decizii eronate au dus la pierderea repetată a mingii şi adversarii au reuşit să egaleze în minutul 8. în acest răstimp, unii dintre jucătorii noştri au primit greşeli personale imagi­nare şi însăşi evoluţia scorului a devenit.,, confuză­ La masa ju­riului s-a socotit că trebuie a­­runcate în luptă mijloace noi şi, subit, cronometrul electric a În­cetat să funcţioneze, el fiind în­locuit cu un cronometru de mină. Protestele noastre şi dis­cuţiile care au urmat nu au dus la nici un rezultat. Era ora 21. Opt minute de joc efectiv S-au consumat deci nu.„ 25 de mi­nute. Era un semnal. Mă uit la ceas să văd cit se va putea tra­ge de timp pentru cele 11 mi­nute rămase pînă la pauză. La ora 21,30 s-a încheiat prima re­priză. O jumătate de oră, deci, pentru 11 minute de joc. Pauza s-a consumat în discuţii intermi­nabile cu toţi factorii de răspun­dere prezenţi, dar cronometrul electric nu s-a reaprins. La ora 21.50, meciul se reia. Gazdele joacă nepermis de dur, la adă­postul bunăvoinţei arbitrilor. Deşi fiecare jucător avea mai multe faulturi decit prevede re­gulamentul pentru descalificare, pe foaie nu apar aceste greşeli personale. Jocul obstrucţionist al grecilor, intervenţiile cronome­­tronilor, care anunţau scurgerea a 30 de secunde cînd eram în poziţie bună de aruncare (ne-au fost anulate coşuri valabil mar­cate), precum şi „activitatea* zeloasă a unei baterii de 8 foto­reporteri aşezaţi in linie (care declanşau blitzurile ori de cîte ori eram în poziţie bună de şut), explică cifra mică de puncte în­scrise de echipa noastră în re­priza a doua. In finalul meciului, după îndepărtarea fotografilor, noi am avut resurse să refacem un handicap de 8 puncte, în faţa unei echipe care nu mai avea rezistenta necesară. De altfel, in toată repriza a doua, grecii au practicat un „sistem de odihnă” neregulamentar, pe care arbitrii nu l-au îngrădit şi nici nu l-au sancţionat. După trei-patru mi­nute de joc, subit, un jucător grec leşina. Timp de citeva mi­nute (pentru Kolokitas 5 minute), jucătorul era masat, in teren, i se făcea respiraţie artificială şi era repus pe picioare, în acest timp meciul era întrerupt, în ultimele secunde de joc, arbi­trul Sab­iel a salvat pentru ulti­ma oară echipa locală de la eli­minare. După o serie de contra­atacuri, în care am refăcut 7 din cele 8 puncte pe care adversa­rul le acumulase peste diferenţa de la Bucureşti, Nosievici a fă­cut o intercepţie şi a marcat, aducîntu­­-ne un punct avantaj pentru calificare. Arbitrul Sab­iel a anulat însă coşul şi a dat min­gea grecilor, pentru a o repune din nou în joc. Atacul grec a fost oprit prin fault şi s-a mai marcat un punct. Au mai rămas 2 secunde de joc, dar juriul nu a mai aşteptat reluarea partidei şi s-a grăbit să fluiere sfîrşitul meciului, ceasul marcînd ora 22.50. Deci, se mai jucase o re­priză de 60 de minute, meciul în întregime durînd 2 ore şi 15 minute ! Gîndindu-ne mai mult asupra celor întîmplate la Atena, ne-am dat seama că deasupra ideii sportive au primit interese de ordin comercial. Meciul a atras 20 000 de spectatori, care au lă­sat la casele clubului Panathinai­kos aproape un milion de drah­me ! Partida următoare va aduce probabil şi mai mult, şi astfel bugetul secţiei de baschet va fi asigurat. Nici arbitrii nu trebuie uitat­ în această poveste. Arbitrajul a devenit un „bussines" şi cina nu ştie să se poarte cu arbitrii, riscă mult. Dar aceasta este o pro­blemă care comportă alte comen­tarii. Echipa Steaua a făcut o întâm­pinare la F.J.B-A., pentru a ară­ta cele petrecute la Atena, în speranța că forul international va găsi modalitatea ca pe viitor să asigure condițiuni mai buna de desfășurare a meciurilor din „C.C.E.“ Constantin HEROLD — antrenor emerit — Cine aruncă mai bine la coş? In dorinţa de a stimula pregătirea jucătorilor pentru aruncările la coş, federaţia organizează pe perioada 1-30 decembrie „Concursul republi­can de aruncări“, dotat cu premii, întrecerile se vor desfăşura pe pa­tru categorii (seniori, senioare, ju­niori, junioare), ţinindu-se acorda de următoarele criterii : — numărul aruncărilor libere tran­sformate din 56 de aruncări; — numărul aruncărilor libere tran­sformate la rund ; — numărul aruncărilor reuşite din 50 acordate la o distanţă de 7 m de coş (din orice loc al terenului); — numărul aruncărilor transfor­mate din 20 acordate la o distanţă de 9 m de coş (din orice loc al terenului). Se vor întocmi clasamente pe pro­be şi clasamente generale. Concursul se dispută la următoarele date: 1-10 decembrie faza raională sau orăşenească, 11-20 decembrie faza regională, 21-30 decembrie faza fi­nală. La finale vor participa câte 6 jucători la fiecare categorie, din toate regiunile ţării. Clasamentele la „A“ IIASCUM­ Reprogramarea ultimelor două etape ale diviziei A la fete Pentru a da posibilitate jucătoare­lor din lotul naţional să se pregă­tească în vederea campionatului bal­canic (22—24 decembrie, in Bulgaria), federaţia de baschet a hotărît mo­dificarea datelor de desfăşurare a ultimelor două etape ale diviziei. A. Astfel, etapa a VlII-a, programată iniţial pentru 10 decembrie, se va disputa joi 7 decembrie, iar etapa a VII-a va avea loc la 10 decembrie. Derbiul campionatului, meciul Poli­tehnica Bucureşti-Rapid Bucureşti, va fi găzduit de sala Floreasca, în ziua de 11 decembrie. Rezultatele diviziei B MASCULIN SERIA 11 Pedagogic Oradea-Medi­­cina Timişoara 56-68 (85-23) , Medi­cina Tg. Mureş-Politehnica Braşov 61-69 (26-32) ; Universitatea Craiova- Politehnica Cluj 50-46 (28-18) 1 Ştiinţe patroşeni-Steagul roşu Braşov 84-72 (36-38) ; seria a n-a­­ Academia Mil­itară-I.C.F. n 60-78 (28-40) ; Construc­ţii Bucureşti-Petrolul Ploieşti 53-56 (31-23) 1 Voinţa Bucureşti-Universita­­tea Iaşi 67-44 (38-15); ICHF Bucureşti- Progresul­ Bucureşti 81-89 (31-30) ; Ar­mata Bacău-Universitatea Buc. 87-68 (46-83). FEMININ SERIA I: Voinţa Tg. Mureş-Şc. sp. Craiova 32-40 (14-20); Medicina Tg.Mureş-ASA Cluj 38-46 (13-27) ; Spartac Salonta-Politehnica Braşov 61-57 (29-28); Şc. Sp. Braşov-Univer­­sitate Timişoara 38-47 (83-24) ; se­ria A n­at Arhitectura Bucureşti- Universitatea Iaşi 41-55 (14-20) ; Uni­versitatea Bucureşti-Pedagogic Con­stanţa 45-58 (81-32); I.C.F. II-Şcolarul 35-51 (13-22) ; Pedagogic Bacău-Olim­­pia TV București 67-31 (30-22) Viito­rul Dorohoi-So. sp. 1 București 62-29 1. steaua S 5 0 882—338 10 2. Politehnica Buc. 5 4 1 873-289 9 3. Dinamo Buc. 4 4 6 318—272 7 4. Universitatea Rm. 3 3 2 368—352 8 6. Farul­i-ța 5 2 3 302—324 7 5. I.C.F. 5 2 3 305—832 7 7. Politehnica Iași 5 2 3 343—375 7 8. politehnica Galaţi 4 2 2 247-286 6 9. Universitatea Cluj 5 1 4 319—332 6 10. Comerţul Tg. Mureş 5 1 4 339—377 6 11. Rapid 4 1 3 289-287 5 12. Crişul Oradea 2 0 2 117—138 2 FEMININ 1. Politehnica Buc. 6 6 6 321-345 10 2. Rapid • 6 5 1 368-263 11 3. Voinţa Braşov 6 4 2 223—233 10 4. Constructorul BUC. 6 3 3 282—200 9 5. Universitatea Cluj 6 3 3 298—280 9 6. Voința BUC. 6 3 3 298-314 9 7. I.C.F. 6 8 3 297-319 9 8. Mureşul Tg. M. 6 3 3 899—343 9 9. Progresul Buc. 6 0 6 250—296 5 10. Crişul Oradea 6 0 6 207—345 8 Pe agenda lui 1968 Recent, au avut loc la Praga lucrările Comitetului european de atletism din cadrul I­A.A-F. şi obişnuita şedinţă de calendar care precede fiecare an competiţional. La discuţiile respective au parti­cipat din partea federaţiei noastre prof. Victor Firea, secretar gene­ral al F.R.A., şi prof. Gheorghe Zimbreşteanu, antrenor federal. Considered da interes general forma definitivă a calendarului internaţional pe 1908 al atleţilor noştri, am solicitat tov. Firea cîteva date, pe cele mai impor­tante. — Evident, principele competi­ţie a anului viitor va fi Olim­piada de la Ciudad de Mexico, în vederea căreia vor fi organizate, de fapt, cele mai multe dintre competiţiile cu caracter de veri­ficare, lor adăugindu-li-se con­cursurile tradiţionale. Atletismul la J.O. se va desfă­şura între 80 şi 87 octombrie, o perioadă asemănătoare celei de la Tokio. Pentru atleţi se pune, deci, problema prelungirii activităţii competiţionale şi a grijii pentru ca graficul formei sportive să atingă valorile cele mai inalte spre sfîr­şitul lunii octombrie. In condi­ţiile speciale legate de aclimati­zare. — Despre ce competiţii tradi­ţionale este vorbe? — Mă refer la Crosul Balcanic (Istanbul, 24 martie), la Crosul ziarului l’ffumaniţă (Paris, 31 martie), la Jocurile Balcanice (Atena 88 aug.­—1 septembrie) şi la „internaţionalele" noastre, pe care dorim din suflet sa le facem să trăiască o a doua tinereţe. Dat fiind faptul că 1968 va fi intr-un fel ,anul altitudinii", ne-am pro­pus ca întrecerile Campionatelor internationale să se desfăşoare la... altitudine. Pentru aceasta am ales ca gazdă Poiana Braşovului, fapt care i-a interesat pe nume­ Campionul republican la săritura in înălţime, Şerban Ioan (Politehnica Bucureşti) va avea anul viitor un bogat program de concursuri internaţionale. Foto: V. Bogdánet • Miercuri după-amieză, o mare forfotă pe aeroport. Pleacă hocheiştil în lungul lor turneu In Canadei Sunt prezenţi nume­roşi iubitori al hocheiului, mem­bri de familie, simpli curioşi. — Va fi cel mai greu examen din care am susţinut pină acum, ne declară Czaka, căpitanul echi­pei noastre reprezentative. In cele 11 partide pe care le vom susţine vom întîlni cîteva dintre cele mai puternice echipe ama­toare canadiene, în faţa unui pu­blic care ştie ce este şi cum se joacă hocheiul. Fiecare dintre băieţi este Insă hotărît să se mo­bilizeze la maximum, astfel ca reprezentativa noastră să aibă o comportare onorabilă. Urările de drum bun şi de suc­ces I au însoţit pe hocheişti pînă la scara „Caravelului* lui „Air France*. Şi acum sînt era nerăb­dători să primim primele veşti de la reprezentanţii noştri. • In aceste zile de pauză coropetiţională, pe patinoarul „23 August" pot fi văzuţi la antre­namente sportivii care vor alcă­tui selecţionata de tineret a Ro­mâniei, în zilele de 16 si 17 de­cembrie această formaţie va evo­lua in R. D. Germană în compa­nia echipei similare a gazdelor. Sub conducerea antrenorilor Ga­briel Cosman şi Eugen Raduch iau parte la lecţiile de pregătire: Huţan, Marian, Sorică III, Scheau, Ioniţă, Constantinescu, Petrescu etc. In faţa echipei noastre de ti­neret se află un bogat sezon competiţional şi, judecind după seriozitatea cu care se lucrează, putem spera că din rîndurile a­­cestor hocheişti în formare se vor ridica jucători de valoare pentru prima reprezentativă a ţării. • La Miercurea Ciuc s-au luat din timp, adică de astă-vară, toate măsurile pentru a se asigura cele mai bune condiţii de desfăşurare a turului al doilea al campiona­tului republican, în vederea me­ciurilor care vor începe la Cluj în ziua de 6 ianuarie, au fost făcute importante amenajări pa­tinoarului din vecinătatea hote­lului Harghita. Astfel, a fost ci­mentată suprafaţa de joc, au fost de la treime... să vadă la lucru cele şapte echi­pe participante la actuala ediţie a campionatului republican, iar antrenorul Vacar ne-a promis că, după antrenamentele pe care le fac In continuare, jucătorii Avîn­­tului se vor prezenta la un nivel superior recentei lor evoluţii de la Bucureşti, (r. v.r. refăcute mantinelele, a fost revi­zuită instalaţie de nocturnă şi va fi mărită capacitatea celor patru tribune. Fostul hocheist Ştefan Szabó nu-şi putea ascunde nerăbdarea la care el, ca şi cei mai mulţi dintre concetăţenii sfii­t mari iubitori ai acestui joc, aşteaptă ultimul antrenament al hocheiştilor înaintea plecării în Canada. Ştefanov, Pană fi Başa­sar peste bănci („jucători căzuţi“) aşezate pe gheaţă. Fotot , Teodor sportál roşi delegaţi prezenţi la Praga. In mod ferm au şi răspuns invi­taţiei noastre federaţiile de atle­tism din U.R.S.S., R.D. Germani, Polonia, Ungaria, Anglia, Bulga­ria, Turcia, Suedia, Norvegia, Grecia, Iugoslavia, Olanda şi Bel­gia, dar au mai fost şi alte de­legaţii care ne-au comunicat un răspuns de principiu, încă nede­finitivat. Campionatele sunt pro­gramate la 87—28 iulie. — Ce meciuri bilaterale vor avea Ioc anul viitor ! ■— Patrulaterul România—Italia —Iugoslavia—Franţa, la decatlon şi pentatlon (Cluj, 22—23 iunie), R.F.G.—Olanda—România, senioare (in R.F.G. la 30 iunie), Cehoslova­cia—România, senioare (în Ceho­slovacia, 14 iulie), România B— R.D.G. B şi România—Bulgaria seniori şi senioare (Constanţa, 28—20 sept.). O activitate bogată vor avea juniorii. Mai intîi, cam­pionatele europene (Leipzig, 23—25 august) şi cîteva meciuri: Româ­nia—Grecia (Galaţi, 15—16 iunie), România—Albania (Galaţi, 22—23 iunie), România—Ucraina, tineret (Constanţa, 17—18 august), Polonia —R.D.G.—România (în Polonia, 21—22 septembrie) etc. Un mare număr de concursuri internaţionale vor avea loc la ni­velul cluburilor, al regiunilor şi al diferitelor departamente. In sfîrşit, sezonul de sală va culmina cu „europenele" de la Madrid (9—10 martie). De asemenea, sunt de consemnat numeroasele participări ale atleţi­lor fruntaşi la diferite competiţii: Havana (16—28 mai), Sofia (1—2 iunie), Berlin (19 iunie), Varșovia (29—30 iunie), Praga (3—4 iulie), Skopje (19 iulie), Siena (28 iulie) etc. Juniorii faţă in faţă cu... titlurile de campioni ai României De vineri şi pină duminică In­clusiv, cei mai buni juniori la scrimă vor susţine ultimele asal­turi din actuala ediţie a campio­natului naţional. Dintre floretişti, şansele cele mai mari le au nu mai puţin de 5 trăgători: doi din Capitală, Ga­briel Urşoviei (Progresul) şi Aurel ştefan (Gloria) şi trei din ţară— Mihai Bănică şi Traian Constan­­tinescu (ambii de la Şcoala spor­tivă Ploieşti) şi Aurel Cioară (Şcoala sportivă Oradea). Toţi scrimerii amintiţi mai sus au luat parte în acest an la numeroase concursuri interne şi chiar inter­naţionale, astfel că ei pot abor­da de la un nivel valoric aproxi­mativ egal, întrecerea finală. Prin simplă impresie, anticipăm victo­ria lui Gabriel Urs­ovini. Pentru titlul de campioană a ţării la floretă vor încrucişa la­mele, în principal patru sporti­ve : Adriana Moroşan de la Pro­gresul, Éva Lengyel de la Şcoala sportivă din Satu Mare, Suzana Saplontai de la Medicina Tg. Mu­reş şi Rodica Văduva de la S.P.Q.B. In mod firesc, locul I n-ar trebui să scape talentatei re­prezentante a Progresului, care a avut prilejul să acumuleze. în raport cu celelalte pretendente, un bogat bagaj de cunoştinţe şi de experienţă. N-ar trebui... Nu­mai că Adriana Moroşan s-a fă­cut remarcată printr-o inconstan­ţă valorică de-a dreptul alarman­tă. în aceste condiţii, celelalte as­­pirante ar putea realiza mai mult. In ce ne priveşte, acordăm cre­dit, In ordine, Rodicăi Văduva, Adrianei Moroşan (totuşi !), Ivei Lengyel, a cărei comportare la naţionalele de centori a fost re­marcabilă, şi Sutanei Saplontai. Proba de spadă nu poate scăpa, In mod normal, lui Anton Pon­­orat, campionul mondial de tine­ret din acest an. Va fi foarte in­teresantă lupta dintre reprezen­tantul Medicinal Tg. Mureş şi campionul din 1960, Alexandru Istrate (Steaua). In discuţie pen­tru un loc In primele trei mai poate intra şi Constantin Duţu de la Electroputere Craiova în fine. la sabie este foarte po­sibil ca redutabilii reprezentanţi al Agronomiei Iaşi, Dan Irimiciuc şi Dan Popescu să termine în a­­ceastă ordine, după ultimul asalt. Irimiciuc, mai ales, a făcut dovada unui plus de maturitate sportivă, hotărîtor, desigur, pentru a-i ajuta să clştige. Amintim că formula de desfă­șurare a finalelor va fi următoa­rea : două tururi de serii, apoi, eliminare directă cu recalificări și o finală de G. Rodica Văduva (S.P.O.B.), una din aspirantele la titlul de cam­pioană pe 1967.„ IMr. 21 (5455) Si AVEM, I SFÎRŞIT, RĂBDARE! „Europenele" au trecut, Se şti® cum. Pentru veleiul nostru, pe toată linia cu insucces. Despre acela al echipei masculine am vorbit. Vom mai reveni, de va fi nevoie, cînd, în vederea participării la Olimpiadă, vor fi luate măsurile corective, prin­cipal schiţate de concluziile recen­tei şedinţe în care au fost analizate pregătirea şi comportarea băieţilor la C.E. Acum, ne-a rămas să stă­ruim puţin şi­ asupra nereuşitei fete­lor. De la „bronzul“ din 1963 — un abisal plonjon pe locul 8, niciodată ocupat (de vreo echipă românească la C.R., C.M. sau oricare altă com­petiţia internaţională organizată în acest sport şi — totuşi — o cădere previzibilă, prin Insistent semnalat o criză din ultimii ani a voleiului fe­minin de la nod. O poziţie inferioară în clasamentul „europenelor“, aproa­pe unanim pronosticată după turneul de verificare din august de la Con­stanţa. Pentru evitarea ei, posibili­tate iluzorie, precum şi noi am spus-o, în încercările făcute n-a fost neglijat nici un amănunt, efort sau sacrificiu, inclusiv acela al perspec­tivei. Cu minima şi nedeterminante excepţii fortuite, echipa prezentată a cuprins elementele corespunzătoare sub raportul experienţei de concurs şi­ al formei sportive, tot ce aveam mai bun de ales, cu aceste criterii, din voleiul femi­nin. Minus EUsabeta Golaşiu (accidenta­tă) şi Emilia Vama­­şiu (in formă ne­­satisfăcătoare la ora respectivă). In schimb, cu Doina Ivan­escu, la ale că­rei servicii In re­prezentativi s-a apelat din nou cu acest prilej şi care — elndi Şi atita cit a fost folosită — nu şi-a eco­nomisit forţele, activînd în genere pe măsura resurselor sale. Ca de altfel şi celelalte 19 (Alexandrina Chezan, Elena Florescu, Alexandrina Constantinescu, Eugenia Bebac, Ma­­rilana Ștefănescu, Helga Bogdan, Marik­a Székely, Aurelia Căunel, Ma­riana Popescu și Mariana Baga), care, oricum, au toate măritul de a fi luptat onorabil. Tot ce aveam mai bun. Din pă­cate însă, acest cel mai bun al nos­tru — la Ankara s-a văzut o dată în plus limpede — înseamnă prea puţin. Nu atinge capacitatea (fizică, tehnică şi tactică) necesară obţinerii de succese prestigioase în întrecerile internaţionale oficiale, iar deseori, de la o vreme, nici în cele amicale. Aceasta, din arhicunoscutele cauze care au operat timp îndelungat în secţiile de velei ale majorităţii clu­burilor şi asociaţiilor sportive (se­lecţie deficitară, comoditate, volum de lucru neîndestulător în antrena­mente ş.a.), în repetate rînduri com­­bătute în ziarul nostru, cîteodată cu toată tăria, justificată, dar care totuşi nu a dus la administrarea operativă a măsurilor radicale care se impuneau, ci la:„ supărarea ne­productivă a organelor federale sa­lariate şi direct răspunzătoare ; se­cretarul general, prof. A. Dobrică, fostul şi­ apoi actualul antrenor fe­deral, prof. I. Takares şi prof. N. Taichiă. In fine, fapt­a că am ajuns azi ca potenţialul a ceea ce avem mai experimentat să nu urce pînă la nivelul accesibil a­ltor altor re­prezentative din plutonul continental fruntaş şi pe care, iată, şi cînd ac­cidental ne­ ajută­­cu greşeli impro­prii lor), nu nu stă în putinţă să le depăşim în plasament. Dovadă — inutila bombă a apelul 3­0 din pre­liminariile c.E. în faţa garniturii R. D. Germane, realizat desigur şi datorită meritoriei combativităţi, jo­­cului bun practicat, dar mulţumită mai cu seamă condiţiilor psihologi­ce favorizante, pe care... le-am o­­mite dac-am şti că slujeşte a ne îmbăta cu apă... E vorba despre a­­normala slabă comportare a adver­sarelor, altfel indiscutabil şi net su­perioare nouă. Insă atunci evident şi exagerat relaxate. Atît ca urmare a faptului că aveau asigurată partici­parea la turneul 1-8 independent de rezultatul meciului cu noi, cit şi din pricina desconsiderării voleibaliste­lor noastre, pe care le-au învins re­gulat şi clar în ultimii 4 ani. Ju­cătoarelor R. D. Germane le-am dat, neîndoielnic, o lecţie memorabilă prin victoria noastră, care însă, pînă una-alta, la „europene“ nu le-a pre­judiciat, iar nouă... nu ne-a folosit, diferența de valoare tot spunîndu-și cuvîntul, printr-un 3-0 nemarcat cu punctaverajul major trebuincios ca­lificării în turneul principal de la Izmir. Au plecat acolo clasatele pe „1“ şi „2“ în grupă, formaţiile R.D.G. şi Ungariei, ţări în care,­­ bine să ne­ amintim, voleiul de per­formanţă s-a dezvoltat în mare par­te datorită celor învăţate de la noi, sprijinului nostru. Erori esenţiale, comise cumva, ca la băieţi, in pregătirea din ultima perioadă . Nu. Cel mult, unele gre­şeli de orientare tactică, discutabile şi-n orice cai nehotărîtoare pentru rezultatul din Turcia. In pregătirea a fost simţitor ameliorată şi extrem de sîrguincioasă In par­tea sa finală, desfăşurată sub con­ducerea antrenorului prof. Şt. Stroe, supervizat şi ajutat direct de critia prof. N. Tarchilă. Acesta, printr-un suplimentar sacrificiu... ineficace (că tot nu ne-a păzit de locul 9) Şi chiar păgubitor, întrucît aportul auxiliar la pregătirea echipei feminina l-a o­­bligat să-şi neglijeze îndatoririle de antrenor federal şi de preşedinta al colegiului central al antrenorilor. In special a ceea, foarta importantă, a* îndrumare şi control a pregătirii re­prezentativei masculin»­­ ...Au» avut deci dreptate în au­gust, după turneul de verificare da la Constanţa. (Preferam înmiit, cre­­deţi-ne, să fim Infirmaţi 1) Reprezen­tativa senioarelor n-a putut obţine calificarea în turneul Una!­1—8, ea neterminînd lupta din serie de­cit pe locul 1, pe care, probabil fără victoria asupra formaţiei R-D.G, dar In mod absolut sigur, s-ar fi cla­sat şi echipa de tineret, întărită cu acele cîteva jucătoare da la senioa­re care sunt încă de viitor, care vor mai putea rezista nedisonant preten­ţiilor mereu spori­te din concertul voleibalist!« inter­naţional. Lucrului nostru în perspec­­tivă, pontit ceva mai serios cu cit­­va timp în urmă, i-ar fi slujit enorm prezenţa unei ast­fel de echipe la C.E., unde, ase­menea primei reprezentative, tot pe locul 9 venea la capătul competiţiei „consolării", in dispută cu formaţiile Belgiei, Elveţiei, Suediei, R. F. a Germaniei şi Turciei, după ce în se­rie nu încape îndoială că şi ea ar fi întrecut echipa Italiei. Poate doar şi-ar fi învins cu ceva mai puţină facilitata modestei» adversare, în compania cărora senioarei» au fă­cut pur şi simplu jocuri de agrement, necedind nici unul din seturi, cîşti­­gindu-le 1a 6(4), la 1(4), la 2(8), la 2(3) şi la 4(3) şi piarzind ln 1 meciuri numai 23 de punct». Cu I mai mult decit ne-a înscris ultima clasată din grupă. Italia, în cel«­­ saturn pier­dut» la net... Să nu ascundem după paravanul unor asemenea victorii (și piai după acela al accidentalei și lictidiantal victorii asupra echipei B. D. Germana I) locul » Şi severi­tatea învăţămintelor acestei retrogra­dări I C» ar mai­­ da spus î Pentru eă. altfel, multe mal spun. Dar, de pildă, «oootim nesănătoase discuţiile pledanta exclusiv pa şubredul funda­ment al lui... dacă. Aşa, dacă for­mula da disputara * „europenelor" n-ar presanta lacuna Inechităţii sor­iilor... Uneori căci atunci, cînd el ne-au favorizat n-ara mal avut ni­mic Să­ reproşăm formulei 1 Dacă, aşadar, nu plaam In cea mal grea carte... N-a fost însă cea mai grea şl pentru echipele a. D. Germana şl Ungarist TU Discuţii eu dacă T El bina : dacă ne vom rezuma la lupta pentru schimbarea formulei C.E., C.M. sau J.O.... cînd nu ne-o conveni, nea­­vînd valoarea corespunzătoare cerin­țelor, dacă nu ne vom strădui să ridicăm această valoare In ansamblu pa plan intarn iar astfel și pe plan extern, dacă o să continuăm a fugi după succese pripite (adesea de hi­meră), nu vom reuşi decit — cel mult — victorii chinuite sau iefti­na. In fine, nu vom izbuti repararea prestigiului Internaţional al voleiului nostru feminin dacă n-o şi abando­năm jumătăţile da măsură, dacă n-o să utilizăm în compunerea şi pre­gătirea reprezentativel, nu valorile aproximativa ala prezentului, ci pa acelea mari cu certitudine ala vii­torului. Avem In lotul de tineret şi de Junioare destule asemenea cadra cu proeminenta posibilităţi evolutive, pentru care specialiştii de peste ho­tare n« Invidiază şi îndrituit na-aîi criticat că nu le-am Întrebuinţat la C. E. Să le folosim da-acum încolo, să la acordăm încrederea. A venit ceasul cinci, barem de nevoie, să clădim o echipă naţională integral de perspectivă, pe care, antranînd-o cu grijă, asigurind stabilitatea în lotul şi-n „12“-le de bază, s-« arun­­cam temerar în luptă. Bă n-o ferim de confruntarea cu cele mal puter­nice, deci da Insuccesele debutului, Inerente şi-atît da preţioasa , mai a­­les din acestea sa învaţă. Aşa cum şi din infringere a învăţat, la înce­putul carierei sale, echipa noastră feminină care, In 1959, ne-a adus de la Paris medalia de argint a „mondialelor“... Repetăm, dispunem de suficiente ti­nere talente în rezervorul de cadre al voleiului feminin românesc, care să dea temei nădejdilor în condiţiile unei numai luate fără sfială de la „a", temeinic. Nu cu obiectivul fi­xat la„­ calende, se-nţelege, dar nici sub Imperiul goanei după re­zultate imediate. Să cutezăm, în sfîrşit, a avea răb­dare ! Constantin FAUR PANORAMIC SPORTIV ETERN (Urmare din pag. 1) Poate subiectiv, din program, ne reţine atenţia meciul campionilor cu Alumina Oradea, cel al di­­namoviştilor cu Viitorul Bacău şi partida Politehnica Galaţi — Celuloza Brăila (nume nou — fostă Progresul — şi, sperăm, mentalitate nouă) la băieţi­i Pe­nicilina Iaşi — „U" Craiov», „U” Cluj — Rapid, la fete. Tuturor echipelor, urări de succes încă de la primul ser­viciu... Ş­i acum, pe terenurile de rugbi — fără îndoială ul­­­­timele ale căror tribune în­cearcă nostalgia singurătăţii, şi aceasta, destul de tirziu, aproa­pe de hotarul anului. Ne-am obişnuit Insă ca termometrul să nu-i sperie pe practicanţii aces­tui splendid sport în care fru­museţea şl bărbăţia se conjugă din primăvară pînă In iarnă. Ce ne oferă acest sfîrşit de săptă­­mînă? Aparent un program mo­dest — cîteva restante, în cam­pionat, zarurile au fost aruncate, Griviţa Roşie, Dinamo şi Steaua vor termina pe primele trei locuri . Rapid şi Precizia Săcele nu mai au cum să evite retro­gradarea (vor reveni în „A* Con­structorul Bucureşti şi Universi­tatea Timişoara). Dar, tocmai pentru că sunt lipsite de miză, jocurile de duminică (Gloria — Precizia Săcele, Ştiinţa Petroşeni — Progresul, Rulmentul Birlad — Rapid) ne pot oferi un rugbi de calitate, deschis, spectaculos pe care — chiar cu miinile Inghe*­ţate — o vom răsplăti cu aplauze. Dar, mai este ceva. Finala ju­niorilor — pe Parcul Copilului — într-o plină de semnificaţie deschidere la ultima verificare a lotului de seniori înaintea der­biului european de la Illantes. S­­îmbăta seara, la Floreasca, reîntîlniri cu Ana Starck, Elena Hedeşiu, Elena Băico­­ianu, Felicia Bîtlan... Rapid pri­meşte replica formaţiei Brandval Idrottslag, campioana Norvegiei. Formaţia oaspete e mai puţin cunoscută la noi şi aceasta re­clamă e dublă atenţie. Ca să fa­cem cu succes primul pas­in noua ediţie a „C.C.E.*. Pe scurt, e invitaţie şi la due­lurile celor mai tineri muşche­tari — juniorii scrimei noastra — ale căror finale sunt progra­mate de azi pină duminică, di­mineaţa şi după-amiaza, in sala de la stadionul Republicii. E greu de dat pronosticuri. Anticipăm doar clasamentul la spadă. In mod normal, Anton Pongrat nu poate pierde. Dar, cîte nu s-au văzut pe planşele de scrimă­­... u, n-am­ uitat fotbalul. Cu toate că pînă la 9 decem­brie nu vom vedea nici una din echipele primului cam­pionat. Cu toate că $1 „B“-ul a încheiat prima repriză a com­petiţiei, zece restanţe în cate­goria C menţin — cu mult In­teres — fotbalul în actualitatea sportivă Internă. Pe stadioanele din Buhuşi, Buzău, Birlad, Med­gidia, Bucureşti, Tîrgovişte, Vi­­teniţa, Tr. Măgurelu, Tg. Jiu »i Corabia, după 90 da minute, vom consemna ultimele rezultate ale turului. De pe acum se ştia Insă că — in special — Chimica Ttr­­năveni, Metalul Tr. Severin, Du­nărea Giurgiu, Gloria Birlad şi alte echipe au toate motivele să sărbătorească vioteariile obţinute. Dar, nu mi Fetească iau Drăgă­­şani (mai ştim neu cite ceva din anii trecuţii). Ah, să nu uităm, aceeaşi recomandare şi echipelor tentate să se... consoleze astfel după evoluţii nesatisfăcătoare, uneori penibil# (vezi Metalul Ră­dăuţi d­e­punde In II me­ciuri I). Ce-ar fi ca duminică, echipele de „G* să ne arate că ar me­rita o literă mai de faţă In al­fabetul marilor competiţii ale fotbalului nostru? P­entru final ceva care ţin­teşte dincolo de panorami­cul sportiv Intern al săp­­tămînii. Un gund plin de căl­dură, un îndemn şi promisiunea e­ vom ţine pumnii strinşi la examenul pe care-l susţin, du­minică, la Budapesta, juniorii ro­mâni în meciul revanşă cu spea­rantele lui Kalman Berem­et. N

Next