Sportul, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 352-381)

1968-11-01 / nr. 352

Nr. 352 (5786) 0 ETAPA - PUNTE INTRE DOUĂ EVENIMENTE... “IS-'l A 12-a etapă a campiona­tului diviziei A intervine în viata internă fotbalistică in condiţii cu totul speciale. De­vansată cu o zi, în vederea cîştigării unui timp de odih­nă inaintea prestigioasei în­­tîlniri cu reprezentanta Albio­­nului, prima solistă a lumii, această etapă succede unei „bătălii" pierdute destul de neonorabil pe gazonul repre­zentativei lusitane. Fiind, prin situarea ei în timp, o punte între două marcante eveni­mente ale soccerului român, etapa a 12-a nu trebuie şi nu poate fi considerată, totuşi, un moment neglijabil, un antract între două „acte“, pentru mai multe motive. 1) Viabilitatea fotbalului din orice ţară de­pinde, în mare măsură, de atenţia acordată campionatu­lui intern. 2) întimplător, eta­pa de sîmbătă programează unul din gustatele capete de afiş ale campionatului, cupla­jul interbucureştean. 3) Cî­­teva din partidele etape­ se anunţă foarte pasionante. 4) Jocurile de sîmbătă ar trebui să constituie pentru antrenorii echipei noastre reprezentative (care în meciul cu Portuga­lia au greşit evident în titu­larizarea citorva jucători) un test decisiv pentru alcătuirea „ll“-lui care va fi opus cam­pionilor lumii. Cum privim meciurile eta­pei şi de ce le considerăm, în majoritatea lor, foarte in­teresante ? F.C. ARGEŞ — U.T.A.: A­­cum un an, ambiţia, vitalita­tea, forţa, VAI­OAREA echi­pei piteştene n-ar fi lăsat joc decit unei singure întrebări: „Cu cît ?“ Cu cît, la ce scor va învinge F. C. Argeş ? Anul acesta, însă, F. C. Argeş este propria sa umbră, în schimb U.T.A. pare lansată să rede­vină marea echipă de altă­dată. La Arad acest joc ar însemna un „1“ solist, la Pi­teşti, insă, intră în discuţie şi forţa mobilizatoare a unui public foarte cald, dinamizant. DINAMO BACAU — POLI­TEHNICA IAŞI: Derbyul Moldovei. In disputa „Bis­triţa — Bahlui", credem că prima şansă este a Bistriţei. Nu numai pentru faptul că apele sale sunt mai puternice, mai năvalnice, ci şi pentru motivul că... ofensiva fotba­liştilor băcăuani n-a putut fi zăgăzuită „at home“ de nici un baraj. A.S.A. TG. MUREŞ — „U" CRAIOVA : Coidum — Frîn­­culescu îşi joacă sîmbătă una din ambiţiile lor din această toamnă , echipa lor să ajungă lidera turului. Cine-l va opri, însă, pe irezistibilul Mureşan, care în oraşul său face adevă­rate furori ? VAGONUL — PETROLUL . Echipa lui Jurcă are nevoia vitală de victorie. Două punc­te cîştigate în faţa Petrolului nu i-ar asigura, deocamdată, supravieţuirea în „A“, dar pierderea unuia singur ar în­semna un nou pas spre con­­citadina sa C.F.R. JIUL — CRIŞUL: La pri­ma, a doua şi a treia vedere, Jiul este marea favorită. N-ar fi mare mirare, însă, dacă echipa de pe Criş ar încerca a doua sa „lovitură“ din acest campionat „U“ CLUJ — FARUL. După patru înfrîngeri conse­cutive şi un golaveraj (în a­­ceste Jocuri) de 1—10, echipa lui Teaşcă se prezintă in faţa suporterilor proprii cu un bla­zon foarte şifonat. Faţă de ul­timele evoluţii, universitarii clujeni, n-au sîmbătă, altă­ soluţie (de reabilitare) decit victoria. Să vedem, insă, ce părere au Cosmoc, Iancu, Tu­fan, et. comp— In sfîrşit, capul de afiş al etapei, cuplajul interbucureş­tean. RAPID — STEAUA : Steaua pleacă favorită, exact aşa cum a plecat şi Dinamo Bucureşti în partida cu giu­reştenii.. Pentru a realiza un joc e­­chilibrat, Rapidul n-are decit o singură şansă : să compen­seze volitiv diferenţa valorică care este favorabilă Stelei. PROGRESUL — DINAMO BUCUREŞTI : Echipa lui Dră­­guşin are marea calitate şi­­marele defect că se AGAŢA extraordinar de orice joc şi, pînă să cedeze, îşi supune ad­versara la adevărate chinuri. Dacă atacul dinamovist poate tranşa soarta jocului, nu-i mai puţin adevărat că „lupta“ bancarilor poate fi şi ea răsplătită printr-un „X“ sau, cu „amestecul“ Fortunei, printr-un „1“— Marius POPESCU Programul jocurilor din Capitală SIMBATA 2 NOIEMBRIE Stadionul 23 August ora 13,00 Progresul—Dinamo Bucureşti divizia A ora 14,45 Rapid—Steaua di­vizia A Terenul Laromet ora 14,30 Tehnometal Buc.— Maşini Unelte Buc. divi­zia C DUMINICA 3 NOIEMBRIE Stadionul Giuleşti ora 10,30 Rapid Buc.—Steaua­­ Buc. tineret Terenul Electronica Obor ora 11,00 Electronica Obor—Me­talul Bucureşti divizia B Terenul T.U.G. ora 11,00 T.U.G. Bucureşti— FI. roşif Buc. divizia C Terenul Autobuzul ora 11,00 Autobuzul Buc.—Si­rena Bucureşti divizia C DEZIDERATE NEÎMPLINITE IN DIVIZIA C " Hotărirea federaţiei de spe­cialitate de a mări conside-­­ rabil numărul echipelor din divizia C, de la 4 serii a 14 echipe la 8 serii a 16 echipe, a fost primită cu bucurie de către iubitorii fotbalului. Acum, o serie de oraşe mici şi de comune, chiar, au echipe în campionatul republican, iar numeroşi tineri fotbalişti au posibilităţi sporite de a­­firmare. După consumarea a mai mult de jumătate din turul campionatului diviziei C, pu­tem constata că nivelul cali­tativ al jocurilor nu este, însă, cel dorit Multe meciuri au un nivel tehnic foarte scăzut. Noi, cei care activăm la echipele de „C“, ca antre­nori sau instructori, avem da­toria de a analiza în amă­nunţime lipsurile existente şi de a lua măsuri pentru a­­meliorarea pregătirii tehnice a echipelor. Lărgirea diviziei C trebuie privită, în primul rînd, prin prisma următoarelor obiecti­ve : a) creşterea de jucători talentaţi pentru echipele di­vizionare A şi B ; b) oferirea unor meciuri de bună cali­tate. Să vedem în ce măsură au fost îndeplinite aceste dezi­derate. In primul rînd, trebuie să arătăm că doar doi jucători, foşti divizionari C, Bădin (Şoimii Buzău) şi Florea II (Rapid Plopeni) au fost pro­movaţi pînă acum în echipe de „A“, în speţă la Petrolul. Să menţionăm totuşi numele unor jucători tineri talentaţi, de perspectivă, care activează în divizia C : Muşat, Vasiles­­cu, Stamanichi, Tone (Şantie­rul Naval Olteniţa), Roman, Nicula, Hedrea, Lazăr (Uni­rea Focşani), Ardeleanu, Ro­­taru (Olimpia Giurgiu), Teo­dore, Pătraşcu (Chimia Mă­­răşeşti), Ioniţă, Bădin (Meta­lul Buzău), Hizo (Progresul Sibiu), Damian (Gloria Bis­triţa) şi alţii. Cele mai multe echipe nu sunt preocupate de practicarea unui fotbal de calitate, sin­gurul lor obiectiv fiind cele două puncte care se atribuie echipei învingătoare. Şi nu o dată, victoriile sunt obţinute cu orice preţ,­­ trecindu-se peste limitele regulamentului şi ale sportivităţii. Se observă că atît avantajul terenului, cit şi contribuţia arbitrilor sunt hotărâtoare în realizarea victoriei de către echipele gazde. Problema arbitrajelor în di­vizia C este „călcîiul lui Achile". Au fost, din păcate, numeroase cazuri cînd unii arbitri au influenţat în mod direct rezultatele, prin favo­rizarea uneia dintre echipe. Printre aceştia putem cita pe Paladescu, Trofin, Constanti­­nescu — Galaţi, Şerbănescu, Păunescu şi Stanciu — Bu­zău şi alţii. Nu putem spune, însă, că nu avem şi arbitri obiectivi. Dintre aceştia îi nu­mim doar pe Cr. Teodorescu — Buzău, Al. Boceanu — Ploieşti şi I. Munteanu —­ Sibiu. In instruirea unor echipe, constatăm că se pune accen­tul numai pe pregătirea fi­zică, latura tehnică fiind ne­glijată aproape complet De aici rezultă nivelul tehnic scăzut al meciurilor. Adevă­rat este şi faptul că unele echipe au un inventar foarte sărac (mingi insuficiente, te­ren necorespunzător etc). Or, se cunoaşte că antrenamentul poate fi eficace numai atunci cînd jucătorul are la dispo­ziţie toate cele necesare şi în primul rînd mingea lui, cu care să execute procedeele la care este deficitar. Din pro­prie experienţă am constatat că antrenamentele fără minge sunt plictisitoare. Balonul sti­mulează pofta de pregătire a jucătorilor, antrenamentele devin mai plăcute, sportivii suportă mai uşor eforturile de intensitate maximă dacă sunt încadrate în exerciţii cu mingea. Desigur că Instruirea echi­pelor divizionare C diferă de pregătirea celor divizionare A. De aceea, trebuie să existe o deosebire în conţinutul mun­cii de instruire. Intrucît lu­crăm cu jucători tineri, în formare şi în perioada de dezvoltare generală, este foarte importantă consolida­rea corectă a elementelor teh­nice. Deprinderile greşite greu se pot corecta mai târ­­ziu. Un ciclu săptămânal de an­trenamente în perioada com­­petiţională poate cuprinde următoarele obiective : MARŢI — 120 minute, in­tensitate maximă, sarcini , menţinerea calităţilor fizice la un nivel superior, exersarea deprinderilor tehnice speci­fice postului; MIERCURI — 150 minute, intensitate medie, sarcini , consolidarea bagajului tehnic, îmbunătăţirea factorului psi­hologic ; JOI — 90 minute, joc ami­cal, sarcini , încadrarea echi­pei în sistemul mediu şi con­cepţia proprie de joc, impu­nerea jocului propriu ; VINERI — 150 minute, in­tensitate medie, sarcini, îm­bunătăţirea acţiunilor de atac şi apărare, perfecţionarea fi­nalizării în condiţiile jocului, îmbunătăţirea vitezei de exe­cuţie, joc-şcoală de 60 mi­nute cu juniorii; DUMINICA — joc de cam­pionat. Un rol mare în pregătire trebuie să-l aibă jocurile­­școală, care nu pot lipsi din ciclul săptămînal. Este bine ca aceste meciuri de antrena­ment să fie­­arbitrate de an­trenori, pentru ca aceștia să oprească jocul ori de cite ori o nevoie, în momentele ivirii unor faze confuze. O atenţie mărită trebuie acordată atît şedinţelor de pregătire cît şi analizei jocu­lui, cu contribuţia activă la discuţii a componenţilor echi­pei. Nu este bine ca la şedin­ţele de pregătire a jocului să participe mai multe persoane, ci numai antrenorul. Sînt cazuri cînd conducători de a­­sociaţii sau de întreprinderi, pe lingă care activează echi­pele, confundă fotbalul şi principiile lui, devenind peste noapte specialişti în acest domeniu, permiţîndu-şi să dea recomandări antrenorului şi echipei. Revenind la situaţia mate­rială a echipelor, trebuie să spunem că ea diferă de la o asociaţie la alta. Sunt unele asociaţii cu posibilităţi ma­teriale foarte reduse, care fac eforturi mari pentru ca echipele lor să supravieţu­iască. Ar fi bine să se gă­sească modalitatea ajutorării acestor echipe de către foru­rile competente, în special cu materiale sportive, în încheiere, o propunere pentru F.R.F.: organizarea de trialuri între selecţionatele celor 8 serii ale diviziei C, pentru depistarea elemente­lor talentate. Pentru înregistrarea progre­sului dorit în divizia C, ar fi necesar ca echipele, cît şi cei care conduc procesele de in­struire, să primească un spri­jin mai substanţial, în pri­mul rînd din partea meto­­diştilor de la consiliile jude­ţene pentru educaţie fizică şi sport, care răspund de fotbal în judeţele respective. De asemenea, este nevoie de reactivizarea colegiilor de antrenori. Constantin SUCIU antrenor de fotbal Uneori — din păcate, cam rar — divizia C cunoaște partide spectaculoase, cu faze de poartă de un real dinamism, cum demonstrează imaginea de mai sus, surprinsă de colabora­torul nostru I. Popescu la meciul Rapid Plopeni — Gloria C.F.R. Galaţi (5—0) regia VASUT­E PASKARU Imaginea EONID PROSKUROv . . 1 muzica V. ZAGORSKI IRINA TERESCENKO EGORI GRIGORIU, TIN­ LAV LUNKEVICI SERGHEI VIKTOR CIUT­AK VALENTINA ZIMNIAIA DUMITRU MARGINE, IURI DEDOVICI sportál METALUL HUNEDOARA— C.S.M. SIBIU SE JOACĂ LA BRAD Meciul Metalul Hunedoara — C.S.M. Sibiu, programat in etapa a XII-a a diviziei B, seria a II-a, se dispută la Brad, deoarece terenul din Hu­nedoara este suspendat pentru o etapă. „U” CLUJ—FARUL: C. PE­­TREA — la centru, Gh. Li­­mona şi I. Dancu, la tuşă (toţi din Bucureşti). JIUL—CRIŞUL : V. DUMI­­TRESCU — la centru, C. Băr­­bulescu şi N. Mihăilescu, la tuşă (toţi din Bucureşti). RAPID—STEAUA : R BUZ­­DUN — la centru, I. Drăghici şi Gh. Popovici, la linie (toţi din Bucureşti) — stabiliţi cu comunul acord al celor două cluburi. DINAMO BACAU—POLI­TEHNICA IAŞI : Z. DRAGHI­­CI — la centru, N. Negoiţă şi Gh. Manole, la tuşă (toţi din Constanţa). F. C. ARGEŞ—U.T.A. : M. ROTARU (Iaşi) — la centru, V. Euimistriuc (Iaşi) şi N. Rai­­nea (Bîrlad), la tuşă. PROGRESUL—DINAMO BU­CUREŞTI : A. BENTU (Bucu­reşti) — la centru, E. Vlaicules­­cu (Ploieşti) şi Al. Pîrvu (Bucu­reşti), la tuşă. Stabiliţi cu co­munul acord al celor două echipe. VAGONUL—PETROLUL : V. PADUREANU - la centru, Şt. Lazăr şi Gh. Vasilecu I, la tuşă (toţi din Bucureşti). A.S.A. TG. MUREŞ—UNI­VERSITATEA CRAIOVA, P. BADEA — la centru, O. Cala­­gherovici şi C. Pop, la tuşă (toţi din Braşov). IN PRAGUL NOULUI SEZON DE IARNĂ MEMENTO BRAŞOVEAN A mai rămas puţin şi vom fi în pragul unui nou se­zon , cel al sporturilor de iarnă. In aşteptarea lui braşovenii se pregătesc asiduu. Veştile pe care le avem sunt îmbucurătoare, nu numai pentru localnici, ci şi pentru toţi amatorii sporturilor de iarnă care vor poposi în această perioadă pe meleagurile „Ţării Birsei". Să parcurgem citeva din realizările obţinute până acum. • Am anunţat la timp despre construcţia patinoarului artifi­cial din Poiana Braşov. Lucră­rile la acest patinoar sunt avan­sate. Ţevăria a fost Întinsă pe Întreaga suprafaţă de 1800 mp (60x30 m), au fost făcute probe tehnologice pe o treime a pis­tei şi ele au corespuns intruto­­tul, iar acum se lucrează la in­­stalaţiile frigorifice şi la ame­najarea cabanei anexă. Sunt speranţe ca la jumătatea lunii noiembrie patinoarul artificial să fie dat în folosinţă. (Bravo, constructorilor, care, în ciuda timpului nefavorabil, au mun­cit cu rivnă, reuşind să obţină succese importante în construc­ţia patinoarului­­). • Tot in Poiana Braşov s-a depus o muncă susţinută pen­tru amenajarea noii pîrtii de sub teleferic. Pe întreaga dis­tanţă din Poiana Braşov pină in Cristian s-a curăţat traseul viitoarei pîrtii de slalom spe­cial, indepărtîndu-se — prin­tr-un efort colectiv — toate... buturugile ce stăteau neatinse de zeci de ani • Şi pentru că sintem la ca­pitolul amenajări vom aminti că este aproape gata şi trambu­lina amenajată in cartierul Schel din Braşov, care va per­mite viitorilor săritori să pă­şească cu entuziasm la Învăţa­rea acestei frumoase ramuri a ochiului. • Evidenţiem, de asemenea, cu satisfacţie şi iniţiativa Admi­nistraţiei Bazelor sportive din Braşov cu privire la amenaja­rea viitorului patinoar natu­ral care-şi va găsi locul pe baza sportivi de tenis Olimpia. Pentru a i se da o Înfăţişare cit mai frumoasă şi, în acelaşi timp, pentru a se mări spaţiul existent, au început lucrările de nivelare a malului sting, de unde vor fi excavate porţiuni de pămint. Astfel, viitorul pa­tinoar Olimpia, pe care se va amenaja şi terenul de hochei, va fi mult m mai încăpă­tor, urmind a i se schimba curind şi instalaţia pentru noc­turnă. • Sportivii secţiilor de schi şi patinaj sunt şi ei in pe­rioada unor febrile pregătiri. Deocamdată pe uscat, însă cu o mare intensitate. Schiorii cluburilor Dinamo, Steagul ro­şu, Tractorul, Politehnica şi cel de la A. S. Armata şi Şcoala sportivă, sunt de multă vreme in pregătire. Pe aleile de sub Tîmpa, pe cele de pe Warthe, în Poiana Braşov şi în alte locuri adecvate, întilneşti zil­nic schiorii cluburilor şi asoci­aţiilor din localitate, muncind cu perseverenţă, făcind crosuri sau imitînd figuri specifice ra­murilor pe care le practică. • Cu aceeaşi rivnă muncesc şi patinatorii. Viteziştii de la Dinamo răspund „prezenta la antrenamente de mai multe luni. Fruntaşii secţiei, Crista Tracher, Anelise Ştefani, An­drei Okoş şi Laurenţiu Căples­­cu, împreună cu antrenorul Ernest Ulrich, şi-au mutat pen­tru moment centrul de pre­gătire în Capitală, continuln­­du-şi antrenamentele pe pati­noarele artificiale care şi-au deschis porţile. Cit priveşte „artisticii", reprezentanţii aso­ciaţiei „Petrolul", sub Îndru­marea antrenorului Bert Heu­chelt, sunt şi ei prezenţi la pre­­gătirile pe uscat, aşteptind cu nerăbdare deschiderea patinoa­rului artificial propriu. De ase­menea, pregătiri se fac şi la centrul de iniţiere al Şcolii sportive, care a luat fiinţă la începutul acestui an, şi de care se ocupă cunoscutul patinator profesorul Carol Hertl. • Şi încă două noutăţi : la A. S. Armata a fost creat un centru de hochei pentru copil, pe care-l conduce fostul jucă­tor internaţional Peter, iar la clubul Dinamo sunt avansate „lucrările“ pentru Înfiinţarea unui centru pentru patinaj ar­tistic, de care ar urma să se îngrijească multiplul campion naţional, Roman Turuşanco. C. GRUIA coresp. principal UZINA „AUTOBUZUL" București, str. Ostrov nr. 3, Sectorul 5 ANGAJEAZĂ DE URGENTA TINICHIGII AUTO, LĂCĂTUŞI, STRUNGARI, SUDORI, VOPSITORI, ŞLEFUITORI ŞI CONDUCĂTORI AUTO Pentru orice relații, telefon 23.SS.0. Pag. a 3-a ERORI... Jocul cu reprezentativa Portugaliei, de la Lisabona, a scos în evidenţă nu numai lipsuri în multe domenii ale pregătirii fotbaliştilor români, dar şi o serie de erori. Or, erorile pot fi evitate dacă există o conducere tehnică competentă, în stare să prevadă şi a conduce înseamnă în primul rînd a prevedea. ERORI DE ORDIN PSIHOLOGIC Principiul fundamental al oricărei pregătiri psi­hice în materie de sport este ca cei însărcinaţi cu această pregătire să fie crezuţi necondiţionat de jucători. Să fie crezuţi cînd spun elevilor lor că sînt de valoare egală cu adversa­rul ; cînd spun acestora că au posibilitatea să în­vingă cu condiţia să lupte mai bine decît adversa­rul ; cînd le prescrie o tactică corespunzătoare cu raportul valoric faţă de adversar. Or, cei chemaţi să facă această pregătire se pare că nu s-au bucu­rat în suficientă măsură de această autoritate ab­solută, care nu se poate baza decît pe o compe­tenţă necontestată de ju­cători. Prea multe reco­mandări tactice s-au do­vedit greşite, prea multe judecăţi au fost contrazise de fapte. Deosebit de grav şi total contraindicat este şi procedeul de a se în­cerca acreditarea unei în­crederi în forţele proprii, pe de o parte, şi de a se prescrie o tactică emina­mente defensivă pe de altă parte. Contradicţia a­­ceasta subminează com­plet orice ascendent mo­ral şi intelectual al teh­nicienilor faţă de jucători. Rezultatul ? O echipă complexată, fără substrat moral, care nu a ştiut să lupte din moment ce a păşit pe teren cu conşti­inţa înfrîngerii. Or, în sport, cînd începi lupta fără să vrei să învingi — eşti înfrînt cu siguranţă, chiar dacă adversarul se dovedeşte slab pînă la urmă. ERORI DE SELECŢIE Conducerea echipei na­ţionale se cramponează de multă vreme de o serie de „nume“ care nu mai reprezintă în acest moment chintesenţa fot­balului românesc. In orice selecţie există un element subiectiv, căci performanţele din fotbal nu se pot măsura în cen­timetri şi secunde. Dar de aci pornind, nu se pot ierta erori fundamentale, previzibile chiar şi de nespecialişti. De exemplu, este inadmisibilă selecţio­narea lui Pîrcălab, care în nici un joc în DEPLA­SARE nu a dat satisfac­ţie în ultimii ani. Nu mai puţin gravă este selecţio­narea lui Coman, care a dat dovadă de lipsuri se­rioase în echipa sa de club, în ultimul timp. Există în fotbalul nostru jucători de care selecţio­nerii noştri nu vor să­­ ştie, deşi dovedesc calităţi teh­nice cel puţin egale cu cei selecţionaţi şi care pe deasupra ar prezenta anu­mite avantaje prin spiri­tul de luptă de care sunt animaţi. Am da ca exemplu ju­cători ca Dumitrache, Ţa­­rălungă, Grama, Mureşan, Solomon, Pojeni, Domide etc... Din astfel de jucă­tori „neglijaţi“ s-ar putea alcătui, după părerea noa­stră, o echipă cel puţin egală valoric cu cea prefe­rată de selecţioneri, dar care în plus ni se pare mai eficace sub raportul calităţilor de luptă, mai ales intr-un joc disputat în deplasare. Totul este să învăţăm din aceste erori. N. BRAŞOVEANU Metalul Tirgovişte - Bonsucces 2-0 (0-0) TIRGOVIŞTE, 31 (prin te­lefon). — După un joc vii disputat, cu faze spectaculoa­se, victoria a revenit gazde­lor cu scorul de 2-0, am­bele goluri fiind înscrise de Casandra (min.MTS. și 80). M. AVANU-coresp. Duminică, pe „Republicii" Progresul-Bonsucceso Rio de Janeiro Deşi sîmbătă joacă în ca­drul diviziei naţionale A, cu Dinamo Bucureşti, a doua zi Progresul va întîlni în meci revanşă, formaţia braziliană Bonsucceso Rio de Janeiro. Partida, care va începe de la ora 15.15 fiind precedată de întîlnirea dintre echipele de tineret-rezerve Progresul — Dinamo, va constitui ultima apariţie publică a formaţiei braziliene la capătul turneu­lui pe care îl întreprinde în ţara noastră.

Next