Sportul, noiembrie 1968 (Anul 24, nr. 352-381)
1968-11-01 / nr. 352
Nr. 352 (5786) 0 ETAPA - PUNTE INTRE DOUĂ EVENIMENTE... “IS-'l A 12-a etapă a campionatului diviziei A intervine în viata internă fotbalistică in condiţii cu totul speciale. Devansată cu o zi, în vederea cîştigării unui timp de odihnă inaintea prestigioasei întîlniri cu reprezentanta Albionului, prima solistă a lumii, această etapă succede unei „bătălii" pierdute destul de neonorabil pe gazonul reprezentativei lusitane. Fiind, prin situarea ei în timp, o punte între două marcante evenimente ale soccerului român, etapa a 12-a nu trebuie şi nu poate fi considerată, totuşi, un moment neglijabil, un antract între două „acte“, pentru mai multe motive. 1) Viabilitatea fotbalului din orice ţară depinde, în mare măsură, de atenţia acordată campionatului intern. 2) întimplător, etapa de sîmbătă programează unul din gustatele capete de afiş ale campionatului, cuplajul interbucureştean. 3) Cîteva din partidele etape se anunţă foarte pasionante. 4) Jocurile de sîmbătă ar trebui să constituie pentru antrenorii echipei noastre reprezentative (care în meciul cu Portugalia au greşit evident în titularizarea citorva jucători) un test decisiv pentru alcătuirea „ll“-lui care va fi opus campionilor lumii. Cum privim meciurile etapei şi de ce le considerăm, în majoritatea lor, foarte interesante ? F.C. ARGEŞ — U.T.A.: Acum un an, ambiţia, vitalitatea, forţa, VAIOAREA echipei piteştene n-ar fi lăsat joc decit unei singure întrebări: „Cu cît ?“ Cu cît, la ce scor va învinge F. C. Argeş ? Anul acesta, însă, F. C. Argeş este propria sa umbră, în schimb U.T.A. pare lansată să redevină marea echipă de altădată. La Arad acest joc ar însemna un „1“ solist, la Piteşti, insă, intră în discuţie şi forţa mobilizatoare a unui public foarte cald, dinamizant. DINAMO BACAU — POLITEHNICA IAŞI: Derbyul Moldovei. In disputa „Bistriţa — Bahlui", credem că prima şansă este a Bistriţei. Nu numai pentru faptul că apele sale sunt mai puternice, mai năvalnice, ci şi pentru motivul că... ofensiva fotbaliştilor băcăuani n-a putut fi zăgăzuită „at home“ de nici un baraj. A.S.A. TG. MUREŞ — „U" CRAIOVA : Coidum — Frînculescu îşi joacă sîmbătă una din ambiţiile lor din această toamnă , echipa lor să ajungă lidera turului. Cine-l va opri, însă, pe irezistibilul Mureşan, care în oraşul său face adevărate furori ? VAGONUL — PETROLUL . Echipa lui Jurcă are nevoia vitală de victorie. Două puncte cîştigate în faţa Petrolului nu i-ar asigura, deocamdată, supravieţuirea în „A“, dar pierderea unuia singur ar însemna un nou pas spre concitadina sa C.F.R. JIUL — CRIŞUL: La prima, a doua şi a treia vedere, Jiul este marea favorită. N-ar fi mare mirare, însă, dacă echipa de pe Criş ar încerca a doua sa „lovitură“ din acest campionat „U“ CLUJ — FARUL. După patru înfrîngeri consecutive şi un golaveraj (în aceste Jocuri) de 1—10, echipa lui Teaşcă se prezintă in faţa suporterilor proprii cu un blazon foarte şifonat. Faţă de ultimele evoluţii, universitarii clujeni, n-au sîmbătă, altă soluţie (de reabilitare) decit victoria. Să vedem, insă, ce părere au Cosmoc, Iancu, Tufan, et. comp— In sfîrşit, capul de afiş al etapei, cuplajul interbucureştean. RAPID — STEAUA : Steaua pleacă favorită, exact aşa cum a plecat şi Dinamo Bucureşti în partida cu giureştenii.. Pentru a realiza un joc echilibrat, Rapidul n-are decit o singură şansă : să compenseze volitiv diferenţa valorică care este favorabilă Stelei. PROGRESUL — DINAMO BUCUREŞTI : Echipa lui Drăguşin are marea calitate şimarele defect că se AGAŢA extraordinar de orice joc şi, pînă să cedeze, îşi supune adversara la adevărate chinuri. Dacă atacul dinamovist poate tranşa soarta jocului, nu-i mai puţin adevărat că „lupta“ bancarilor poate fi şi ea răsplătită printr-un „X“ sau, cu „amestecul“ Fortunei, printr-un „1“— Marius POPESCU Programul jocurilor din Capitală SIMBATA 2 NOIEMBRIE Stadionul 23 August ora 13,00 Progresul—Dinamo Bucureşti divizia A ora 14,45 Rapid—Steaua divizia A Terenul Laromet ora 14,30 Tehnometal Buc.— Maşini Unelte Buc. divizia C DUMINICA 3 NOIEMBRIE Stadionul Giuleşti ora 10,30 Rapid Buc.—Steaua Buc. tineret Terenul Electronica Obor ora 11,00 Electronica Obor—Metalul Bucureşti divizia B Terenul T.U.G. ora 11,00 T.U.G. Bucureşti— FI. roşif Buc. divizia C Terenul Autobuzul ora 11,00 Autobuzul Buc.—Sirena Bucureşti divizia C DEZIDERATE NEÎMPLINITE IN DIVIZIA C " Hotărirea federaţiei de specialitate de a mări conside- rabil numărul echipelor din divizia C, de la 4 serii a 14 echipe la 8 serii a 16 echipe, a fost primită cu bucurie de către iubitorii fotbalului. Acum, o serie de oraşe mici şi de comune, chiar, au echipe în campionatul republican, iar numeroşi tineri fotbalişti au posibilităţi sporite de afirmare. După consumarea a mai mult de jumătate din turul campionatului diviziei C, putem constata că nivelul calitativ al jocurilor nu este, însă, cel dorit Multe meciuri au un nivel tehnic foarte scăzut. Noi, cei care activăm la echipele de „C“, ca antrenori sau instructori, avem datoria de a analiza în amănunţime lipsurile existente şi de a lua măsuri pentru ameliorarea pregătirii tehnice a echipelor. Lărgirea diviziei C trebuie privită, în primul rînd, prin prisma următoarelor obiective : a) creşterea de jucători talentaţi pentru echipele divizionare A şi B ; b) oferirea unor meciuri de bună calitate. Să vedem în ce măsură au fost îndeplinite aceste deziderate. In primul rînd, trebuie să arătăm că doar doi jucători, foşti divizionari C, Bădin (Şoimii Buzău) şi Florea II (Rapid Plopeni) au fost promovaţi pînă acum în echipe de „A“, în speţă la Petrolul. Să menţionăm totuşi numele unor jucători tineri talentaţi, de perspectivă, care activează în divizia C : Muşat, Vasilescu, Stamanichi, Tone (Şantierul Naval Olteniţa), Roman, Nicula, Hedrea, Lazăr (Unirea Focşani), Ardeleanu, Rotaru (Olimpia Giurgiu), Teodore, Pătraşcu (Chimia Mărăşeşti), Ioniţă, Bădin (Metalul Buzău), Hizo (Progresul Sibiu), Damian (Gloria Bistriţa) şi alţii. Cele mai multe echipe nu sunt preocupate de practicarea unui fotbal de calitate, singurul lor obiectiv fiind cele două puncte care se atribuie echipei învingătoare. Şi nu o dată, victoriile sunt obţinute cu orice preţ, trecindu-se peste limitele regulamentului şi ale sportivităţii. Se observă că atît avantajul terenului, cit şi contribuţia arbitrilor sunt hotărâtoare în realizarea victoriei de către echipele gazde. Problema arbitrajelor în divizia C este „călcîiul lui Achile". Au fost, din păcate, numeroase cazuri cînd unii arbitri au influenţat în mod direct rezultatele, prin favorizarea uneia dintre echipe. Printre aceştia putem cita pe Paladescu, Trofin, Constantinescu — Galaţi, Şerbănescu, Păunescu şi Stanciu — Buzău şi alţii. Nu putem spune, însă, că nu avem şi arbitri obiectivi. Dintre aceştia îi numim doar pe Cr. Teodorescu — Buzău, Al. Boceanu — Ploieşti şi I. Munteanu — Sibiu. In instruirea unor echipe, constatăm că se pune accentul numai pe pregătirea fizică, latura tehnică fiind neglijată aproape complet De aici rezultă nivelul tehnic scăzut al meciurilor. Adevărat este şi faptul că unele echipe au un inventar foarte sărac (mingi insuficiente, teren necorespunzător etc). Or, se cunoaşte că antrenamentul poate fi eficace numai atunci cînd jucătorul are la dispoziţie toate cele necesare şi în primul rînd mingea lui, cu care să execute procedeele la care este deficitar. Din proprie experienţă am constatat că antrenamentele fără minge sunt plictisitoare. Balonul stimulează pofta de pregătire a jucătorilor, antrenamentele devin mai plăcute, sportivii suportă mai uşor eforturile de intensitate maximă dacă sunt încadrate în exerciţii cu mingea. Desigur că Instruirea echipelor divizionare C diferă de pregătirea celor divizionare A. De aceea, trebuie să existe o deosebire în conţinutul muncii de instruire. Intrucît lucrăm cu jucători tineri, în formare şi în perioada de dezvoltare generală, este foarte importantă consolidarea corectă a elementelor tehnice. Deprinderile greşite greu se pot corecta mai târziu. Un ciclu săptămânal de antrenamente în perioada competiţională poate cuprinde următoarele obiective : MARŢI — 120 minute, intensitate maximă, sarcini , menţinerea calităţilor fizice la un nivel superior, exersarea deprinderilor tehnice specifice postului; MIERCURI — 150 minute, intensitate medie, sarcini , consolidarea bagajului tehnic, îmbunătăţirea factorului psihologic ; JOI — 90 minute, joc amical, sarcini , încadrarea echipei în sistemul mediu şi concepţia proprie de joc, impunerea jocului propriu ; VINERI — 150 minute, intensitate medie, sarcini, îmbunătăţirea acţiunilor de atac şi apărare, perfecţionarea finalizării în condiţiile jocului, îmbunătăţirea vitezei de execuţie, joc-şcoală de 60 minute cu juniorii; DUMINICA — joc de campionat. Un rol mare în pregătire trebuie să-l aibă jocurileșcoală, care nu pot lipsi din ciclul săptămînal. Este bine ca aceste meciuri de antrenament să fiearbitrate de antrenori, pentru ca aceștia să oprească jocul ori de cite ori o nevoie, în momentele ivirii unor faze confuze. O atenţie mărită trebuie acordată atît şedinţelor de pregătire cît şi analizei jocului, cu contribuţia activă la discuţii a componenţilor echipei. Nu este bine ca la şedinţele de pregătire a jocului să participe mai multe persoane, ci numai antrenorul. Sînt cazuri cînd conducători de asociaţii sau de întreprinderi, pe lingă care activează echipele, confundă fotbalul şi principiile lui, devenind peste noapte specialişti în acest domeniu, permiţîndu-şi să dea recomandări antrenorului şi echipei. Revenind la situaţia materială a echipelor, trebuie să spunem că ea diferă de la o asociaţie la alta. Sunt unele asociaţii cu posibilităţi materiale foarte reduse, care fac eforturi mari pentru ca echipele lor să supravieţuiască. Ar fi bine să se găsească modalitatea ajutorării acestor echipe de către forurile competente, în special cu materiale sportive, în încheiere, o propunere pentru F.R.F.: organizarea de trialuri între selecţionatele celor 8 serii ale diviziei C, pentru depistarea elementelor talentate. Pentru înregistrarea progresului dorit în divizia C, ar fi necesar ca echipele, cît şi cei care conduc procesele de instruire, să primească un sprijin mai substanţial, în primul rînd din partea metodiştilor de la consiliile judeţene pentru educaţie fizică şi sport, care răspund de fotbal în judeţele respective. De asemenea, este nevoie de reactivizarea colegiilor de antrenori. Constantin SUCIU antrenor de fotbal Uneori — din păcate, cam rar — divizia C cunoaște partide spectaculoase, cu faze de poartă de un real dinamism, cum demonstrează imaginea de mai sus, surprinsă de colaboratorul nostru I. Popescu la meciul Rapid Plopeni — Gloria C.F.R. Galaţi (5—0) regia VASUTE PASKARU Imaginea EONID PROSKUROv . . 1 muzica V. ZAGORSKI IRINA TERESCENKO EGORI GRIGORIU, TIN LAV LUNKEVICI SERGHEI VIKTOR CIUTAK VALENTINA ZIMNIAIA DUMITRU MARGINE, IURI DEDOVICI sportál METALUL HUNEDOARA— C.S.M. SIBIU SE JOACĂ LA BRAD Meciul Metalul Hunedoara — C.S.M. Sibiu, programat in etapa a XII-a a diviziei B, seria a II-a, se dispută la Brad, deoarece terenul din Hunedoara este suspendat pentru o etapă. „U” CLUJ—FARUL: C. PETREA — la centru, Gh. Limona şi I. Dancu, la tuşă (toţi din Bucureşti). JIUL—CRIŞUL : V. DUMITRESCU — la centru, C. Bărbulescu şi N. Mihăilescu, la tuşă (toţi din Bucureşti). RAPID—STEAUA : R BUZDUN — la centru, I. Drăghici şi Gh. Popovici, la linie (toţi din Bucureşti) — stabiliţi cu comunul acord al celor două cluburi. DINAMO BACAU—POLITEHNICA IAŞI : Z. DRAGHICI — la centru, N. Negoiţă şi Gh. Manole, la tuşă (toţi din Constanţa). F. C. ARGEŞ—U.T.A. : M. ROTARU (Iaşi) — la centru, V. Euimistriuc (Iaşi) şi N. Rainea (Bîrlad), la tuşă. PROGRESUL—DINAMO BUCUREŞTI : A. BENTU (Bucureşti) — la centru, E. Vlaiculescu (Ploieşti) şi Al. Pîrvu (Bucureşti), la tuşă. Stabiliţi cu comunul acord al celor două echipe. VAGONUL—PETROLUL : V. PADUREANU - la centru, Şt. Lazăr şi Gh. Vasilecu I, la tuşă (toţi din Bucureşti). A.S.A. TG. MUREŞ—UNIVERSITATEA CRAIOVA, P. BADEA — la centru, O. Calagherovici şi C. Pop, la tuşă (toţi din Braşov). IN PRAGUL NOULUI SEZON DE IARNĂ MEMENTO BRAŞOVEAN A mai rămas puţin şi vom fi în pragul unui nou sezon , cel al sporturilor de iarnă. In aşteptarea lui braşovenii se pregătesc asiduu. Veştile pe care le avem sunt îmbucurătoare, nu numai pentru localnici, ci şi pentru toţi amatorii sporturilor de iarnă care vor poposi în această perioadă pe meleagurile „Ţării Birsei". Să parcurgem citeva din realizările obţinute până acum. • Am anunţat la timp despre construcţia patinoarului artificial din Poiana Braşov. Lucrările la acest patinoar sunt avansate. Ţevăria a fost Întinsă pe Întreaga suprafaţă de 1800 mp (60x30 m), au fost făcute probe tehnologice pe o treime a pistei şi ele au corespuns intrutotul, iar acum se lucrează la instalaţiile frigorifice şi la amenajarea cabanei anexă. Sunt speranţe ca la jumătatea lunii noiembrie patinoarul artificial să fie dat în folosinţă. (Bravo, constructorilor, care, în ciuda timpului nefavorabil, au muncit cu rivnă, reuşind să obţină succese importante în construcţia patinoarului). • Tot in Poiana Braşov s-a depus o muncă susţinută pentru amenajarea noii pîrtii de sub teleferic. Pe întreaga distanţă din Poiana Braşov pină in Cristian s-a curăţat traseul viitoarei pîrtii de slalom special, indepărtîndu-se — printr-un efort colectiv — toate... buturugile ce stăteau neatinse de zeci de ani • Şi pentru că sintem la capitolul amenajări vom aminti că este aproape gata şi trambulina amenajată in cartierul Schel din Braşov, care va permite viitorilor săritori să păşească cu entuziasm la Învăţarea acestei frumoase ramuri a ochiului. • Evidenţiem, de asemenea, cu satisfacţie şi iniţiativa Administraţiei Bazelor sportive din Braşov cu privire la amenajarea viitorului patinoar natural care-şi va găsi locul pe baza sportivi de tenis Olimpia. Pentru a i se da o Înfăţişare cit mai frumoasă şi, în acelaşi timp, pentru a se mări spaţiul existent, au început lucrările de nivelare a malului sting, de unde vor fi excavate porţiuni de pămint. Astfel, viitorul patinoar Olimpia, pe care se va amenaja şi terenul de hochei, va fi mult m mai încăpător, urmind a i se schimba curind şi instalaţia pentru nocturnă. • Sportivii secţiilor de schi şi patinaj sunt şi ei in perioada unor febrile pregătiri. Deocamdată pe uscat, însă cu o mare intensitate. Schiorii cluburilor Dinamo, Steagul roşu, Tractorul, Politehnica şi cel de la A. S. Armata şi Şcoala sportivă, sunt de multă vreme in pregătire. Pe aleile de sub Tîmpa, pe cele de pe Warthe, în Poiana Braşov şi în alte locuri adecvate, întilneşti zilnic schiorii cluburilor şi asociaţiilor din localitate, muncind cu perseverenţă, făcind crosuri sau imitînd figuri specifice ramurilor pe care le practică. • Cu aceeaşi rivnă muncesc şi patinatorii. Viteziştii de la Dinamo răspund „prezenta la antrenamente de mai multe luni. Fruntaşii secţiei, Crista Tracher, Anelise Ştefani, Andrei Okoş şi Laurenţiu Căplescu, împreună cu antrenorul Ernest Ulrich, şi-au mutat pentru moment centrul de pregătire în Capitală, continulndu-şi antrenamentele pe patinoarele artificiale care şi-au deschis porţile. Cit priveşte „artisticii", reprezentanţii asociaţiei „Petrolul", sub Îndrumarea antrenorului Bert Heuchelt, sunt şi ei prezenţi la pregătirile pe uscat, aşteptind cu nerăbdare deschiderea patinoarului artificial propriu. De asemenea, pregătiri se fac şi la centrul de iniţiere al Şcolii sportive, care a luat fiinţă la începutul acestui an, şi de care se ocupă cunoscutul patinator profesorul Carol Hertl. • Şi încă două noutăţi : la A. S. Armata a fost creat un centru de hochei pentru copil, pe care-l conduce fostul jucător internaţional Peter, iar la clubul Dinamo sunt avansate „lucrările“ pentru Înfiinţarea unui centru pentru patinaj artistic, de care ar urma să se îngrijească multiplul campion naţional, Roman Turuşanco. C. GRUIA coresp. principal UZINA „AUTOBUZUL" București, str. Ostrov nr. 3, Sectorul 5 ANGAJEAZĂ DE URGENTA TINICHIGII AUTO, LĂCĂTUŞI, STRUNGARI, SUDORI, VOPSITORI, ŞLEFUITORI ŞI CONDUCĂTORI AUTO Pentru orice relații, telefon 23.SS.0. Pag. a 3-a ERORI... Jocul cu reprezentativa Portugaliei, de la Lisabona, a scos în evidenţă nu numai lipsuri în multe domenii ale pregătirii fotbaliştilor români, dar şi o serie de erori. Or, erorile pot fi evitate dacă există o conducere tehnică competentă, în stare să prevadă şi a conduce înseamnă în primul rînd a prevedea. ERORI DE ORDIN PSIHOLOGIC Principiul fundamental al oricărei pregătiri psihice în materie de sport este ca cei însărcinaţi cu această pregătire să fie crezuţi necondiţionat de jucători. Să fie crezuţi cînd spun elevilor lor că sînt de valoare egală cu adversarul ; cînd spun acestora că au posibilitatea să învingă cu condiţia să lupte mai bine decît adversarul ; cînd le prescrie o tactică corespunzătoare cu raportul valoric faţă de adversar. Or, cei chemaţi să facă această pregătire se pare că nu s-au bucurat în suficientă măsură de această autoritate absolută, care nu se poate baza decît pe o competenţă necontestată de jucători. Prea multe recomandări tactice s-au dovedit greşite, prea multe judecăţi au fost contrazise de fapte. Deosebit de grav şi total contraindicat este şi procedeul de a se încerca acreditarea unei încrederi în forţele proprii, pe de o parte, şi de a se prescrie o tactică eminamente defensivă pe de altă parte. Contradicţia aceasta subminează complet orice ascendent moral şi intelectual al tehnicienilor faţă de jucători. Rezultatul ? O echipă complexată, fără substrat moral, care nu a ştiut să lupte din moment ce a păşit pe teren cu conştiinţa înfrîngerii. Or, în sport, cînd începi lupta fără să vrei să învingi — eşti înfrînt cu siguranţă, chiar dacă adversarul se dovedeşte slab pînă la urmă. ERORI DE SELECŢIE Conducerea echipei naţionale se cramponează de multă vreme de o serie de „nume“ care nu mai reprezintă în acest moment chintesenţa fotbalului românesc. In orice selecţie există un element subiectiv, căci performanţele din fotbal nu se pot măsura în centimetri şi secunde. Dar de aci pornind, nu se pot ierta erori fundamentale, previzibile chiar şi de nespecialişti. De exemplu, este inadmisibilă selecţionarea lui Pîrcălab, care în nici un joc în DEPLASARE nu a dat satisfacţie în ultimii ani. Nu mai puţin gravă este selecţionarea lui Coman, care a dat dovadă de lipsuri serioase în echipa sa de club, în ultimul timp. Există în fotbalul nostru jucători de care selecţionerii noştri nu vor să ştie, deşi dovedesc calităţi tehnice cel puţin egale cu cei selecţionaţi şi care pe deasupra ar prezenta anumite avantaje prin spiritul de luptă de care sunt animaţi. Am da ca exemplu jucători ca Dumitrache, Ţarălungă, Grama, Mureşan, Solomon, Pojeni, Domide etc... Din astfel de jucători „neglijaţi“ s-ar putea alcătui, după părerea noastră, o echipă cel puţin egală valoric cu cea preferată de selecţioneri, dar care în plus ni se pare mai eficace sub raportul calităţilor de luptă, mai ales intr-un joc disputat în deplasare. Totul este să învăţăm din aceste erori. N. BRAŞOVEANU Metalul Tirgovişte - Bonsucces 2-0 (0-0) TIRGOVIŞTE, 31 (prin telefon). — După un joc vii disputat, cu faze spectaculoase, victoria a revenit gazdelor cu scorul de 2-0, ambele goluri fiind înscrise de Casandra (min.MTS. și 80). M. AVANU-coresp. Duminică, pe „Republicii" Progresul-Bonsucceso Rio de Janeiro Deşi sîmbătă joacă în cadrul diviziei naţionale A, cu Dinamo Bucureşti, a doua zi Progresul va întîlni în meci revanşă, formaţia braziliană Bonsucceso Rio de Janeiro. Partida, care va începe de la ora 15.15 fiind precedată de întîlnirea dintre echipele de tineret-rezerve Progresul — Dinamo, va constitui ultima apariţie publică a formaţiei braziliene la capătul turneului pe care îl întreprinde în ţara noastră.