Sportul, ianuarie 1969 (Anul 25, nr. 413-441)

1969-01-03 / nr. 413

Nr. 413 (5847) „FOTBALUL NU SE POATE SUSTRAGE VIETH“ O discuţie cu Nicolae Petrescu are un farmec special. Motivul "? E una dinn rarele situaţii în care fotbalul se eliberează de infinitele lui momente subiective. E, dacă Vrei», un­­joc abstract, un joc fără bare, un joc lipsit de b­uterul strident al arbitrului, un joc pe care-l urmăreşti cu plăcere şi pe care subsemnatul îl aşteaptă la răstimpuri ca un fel de eliberare, după nenumăratele partide şi dueluri în care un singur gol în plus sau în minus determină, cu candoare, saltul de la Phtolemeu la Galileu sau vice-versa.­ ­Pentru m­ereu noile pro­moţii aie iubitorilor fot­balului, amintesc că profeso­rul de limba română Nicolae Petrescu a jucat timp de 20 de ani la Juventus, pivă la război, apoi a fost antrenor, a condus şi echipa naţională, in cuplu, prin 1957 — dacă sunteţi Curioşi, vă furnizez şi citeva rezultate: 1—1 cu U.R.S.S. la Moscova, 1—1 cu Iugoslavia la Bucureşti, 2—1 cu Grecia la Atena — şi a desfăşurat multă vreme o in­tensă muncă de cercetare in cadrul unui registru larg, evi­­tind întotdeauna diletantis­mul care le pindeşte ori de cite ori încerci să prinzi cel mai versatil dintre jocuri — fotbalul — în legile ştiinţei). In speranţa că mă veţi ierta pentru această paranteză pe­dantă, daţi-mi voie să lan­sez primă întrebare : — Cum vi se par jucătorii noştri de azi ? Mă gindesc şi la faptul că, există două pă­reri diametral opuse : una ii plasează pe fotbaliştii ro­mâni in zona lui Bobby Charlton, cealaltă ii fixează la demisolul Europei. — Ambele păreri sunt doar... spectaculoase şi dovedesc că au fost emise in minutul 91, cu ochii incă la tabela de marcaj. — Pentru că fotbaliştii noş­tri joacă, în general, cu 60 la sută (şi chiar mai puţin­ din valoarea lor. — Asta e și părerea tribu­nelor. Dar care e cauza ? — Mai bine zis cauzele, pentru că, socotesc eu, exis­tă două cauze care se con­diționează : 1. Antrenamente­le nu sunt adecvate posibili­tăților noastre și 2. Formele de stimulare nu sunt adec­vate temperamentului nostru. — E o simplă impresie ? — NU. E rodul unor cerce­tări care au început acum 18 ani, în tabăra de la Bistri­ța, unul din colaboratorii mei fiind pe atunci viitorul antre­nor al campioanei mondiale de handbal, Ion Kunst-Gher­­mănescu. — Vorbeați de antrenamen­te neconforme... — Asta nu e o noutate. Ui­tăm mereu că tipul de reac­ţie rapidă, un Pircălab, un Năsturescu, un Dumitriu, un Dumitrache nu pot fi arun­caţi într-o retortă cu tipul Constantin, Petescu sau Neac­­şu. Tipul de viteză arde mai repede şi recuperează mai greu. Şi totuşi, am urmărit deseori antrenamente în care jucătorii primului tip erau su­puşi, marţi, lucrului de vi­teză. Pentru mine, ideea că organismul poate reîncepe efortul ÎNTOTDEAUNA după 24 de ore este falsă şi peri­culoasă. Un Nunweiller III sau un Dan Coe nu pot fi termene de comparaţie, după cum într-o ascensiune turisti­că, de pildă, în capul coloa­nei nu se află sportivul cel mai rapid, ci reprezentantul „de mijloc“ al grupului. — Credeţi că această nive­lare... — Da-mi voie... Acesta-i doar un aspect... Aş vrea să nu uităm nici măcar o clipă că imensa majoritate a ju­cătorilor noştri uită că obo­seala nu se termină o dată cu meciul. Celebra zi de luni, care era pe vremea mea ziua fotbaliştilor, a murit de mult, pentru că miercuri ai­ci cu W.B.A. sau cu Trnava, ..■ această miercuri e în 90 la sută din cazuri mai dificilă ca duminica care a trecut. — Și ce-i de făcut ? — Dacă nu se elimină „fri­zele" de care vorbeam la început, cele două, orice dis­cuţie devine inutilă, adică o simplă beţie de cuvinte, care nu rezolvă precizia pasei şi forţa şutului. — Vorbeaţi despre celebra zi de luni a fotbaliştilor de pe vremuri. Credeţi că astăzi consumul fizic al fotbalişti­lor e mai mare ? — Eu am fost un jucător de viteză. Vintilă a fost un half mai rapid decit toţi cei de astăzi. N-aş spune că con­sumul fizic actual e mult mai mare. în schimb, consu­mul nervos e infinit mai mare. _ ? I — Preţul victoriei a crescut enorm. Apărările au străbă­tut drumul de la pisică la tigru în arta marcajului. Pe de altă parte, fotbalul are astăzi o uriaşă rezonanţă in opinia publică. Iar jucătorii sunt obsedaţi de ce va spune lumea Pe vremea mea, dor­meai ca un pui în ajunul unui meci cu F. C. Austria. Astăzi, nimeni nu mai doar­me in ajunul barajului pen­tru intrarea în divizia C. Asta e o situaţie obiectivă. FOTBALUL NU SE POA­­E SUSTRAGE VIEŢII. Ce era Bucureştiul anilor 1930 ? O trăsură... Un clopot de tram­vai... O plimbare la Şosea. Apropo de Şosea. Te rog să mă crezi că de vreo 20 de ani n-am văzut fotbalist plim­­bindu-se la Şosea. Parcă l-am zărit o dată pe Constantin, cu căruciorul, pe Romei... In rest —■ nimeni. Ce mult se vrea să-l văd pe Dinu sau pe Dumitru cu o fată de braț... Văd însă că nu mai e la... modă. Totul trebuie să se petreacă foarte repede, po­trivit tempo-ului 1068. Aceas­tă viteză perpetuă oboseşte. Iată de ce jucătorii din Ca­pitală sunt cei mai expuşi uzurii şi se pierd în foarte multe cazuri. Iată de ce Ar­senal din Londra sau Ander­­lecht din Bruxelles se antre­nează în pădure. — Bine, dar asta e o rea­litate mondială... Şi totuşi, Asparuhov soil Adamec... — Bulgarii sunt mai tineri decit noi în fotbal. Şi, în afa­ră de asta, jucătorii lor au mai puţine certitudini de pe urma balonului rotund. In ceea ce-l priveşte pe Ada­mec, trebuie să admitem că predecesorii lui au avut în­totdeauna o valoare deosebi­tă, care i-a adus de două ori la un pas de „Cupa Jules Ri­met“. Dacă n-o să ţinem sea­ma de aceste realităţi, o să înălţăm un munte de decep­ţii care ne va demobiliza in continuare. — Cu alte cuvinte... — Cu alte cuvinte, prin eli­minarea celor două „Irine" de care vorbeam, trebuie să creş­tem cu cel puţin 20 la sută valoarea jucătorilor noştri. Iar acest 20 la sută poate să în­semne mult in competiţia europeană. — Acesta e doar un pro­nostic ? — Nu. Am lucrat în ulti­mul timp cu băieţii de la Progresul. M-am ocupat amă­nunţit de cîţiva dintre ei. Am reuşit, împreună cu Drăgu­­şin, o diferenţiere a pregăti­rii, în funcţie de ardere şi recuperare. Am avut satisfac­ţia ca Oaidă, Neacşu, Grama sau Viorel Popescu să joace aproape de valoarea lor ma­ximă sau, în orice caz, in jurul lui 80 la sută. In schimb, tînărul Alecu a fos­t supus unui efort prea mare pină spre mijlocul lui martie 1968 şi a s căzut foarte re­pede. Şi Alecu nu e singurul caz în fotbalul nostru. — Ce jucători manifestă constanţă la un nivel accep­tabil ? — Leveter, Petescu, Dinu de la Dinamo, Neacşu. Da, repet, Neacşu. Cei mai mulţi, insă, ard foarte repede. Foţi să cercetezi toate statisticile, n-ai să găseşti jucători cu mai mult de 6—? meciuri bune din 26. Herrera l-a scos din echipă pe Corso pentru un­ jucat. bice .«ev» mai puţin , decit jumătate din me­­ciurile de campionat — asta înseamnă 13—14. In schimb, la noi, e suficient să joci două-trei meciuri bune, pen­tru ca temperamentalul nos­tru iubitor al fotbalului să te aleagă cel mai bun­ jucă­tor al anului. — Ce părere aveţi despre copii ? — Copiii de astăzi învaţă să joace fotbal exact ca acum­ 40 de ani. Şcoala fotbalului este SINGURA din ţara noas­tră care nu a înregistrat ABSOLUT nici o ameliorare. Iar fotbalul 1968 nu mai poa­te fi învăţat după abecedarul 1928. — Antrenorii ? — Antrenorii copiilor noş­tri au, şi poate pe bună drep­tate, psihologia omului trimis la „munca de jos". Dar ce rost mai are să vorbim în mod special de antrenorii co­piilor, cînd cele 3 009 de echi­pe care joacă in „Cupa Ro­mâniei" au 300 (!) de antre­nori ? — Ce părere aveţi de nive­lul general al antrenorilor ? — Cunosc situaţia nu nu­mai in ţara noastră. Antreno­rii români nu sunt de loc mai puţin dotaţi în compara­ţie cu antrenorii din ţările cu fotbal avansat. In schimb, ei suferă enorm de pe urma lipsei de informare pe linie profesională. Am îndrăznea­la să afirm că marele public e mai bine informat decit antrenorii intr-ale fotbalului. Mă gindesc la faptul că pu­blicul are la dispoziţie, pen­tru o informare adecvată ce­rinţelor sale, un ziar de sport, o revistă sau două cu „de toate pentru toţi“. Antreno­rul, însă, nu are acele mult dorite caiete de specialitate pură, cu ajutorul cărora să se informeze şi să se verifice. — Să revenim la... — ...desigur, meciul cu An­glia. — Nu. Astăzi se joacă fără bare. Să revenim la posibi­lităţile de progres in condi­ţiile actuale. — Se poate obţine o creş­tere a pregătirii fizice, cu condiţia atitudinii realmente ştiinţifice. Cel puţin la fel de importantă imi pare a fi, insa, limpezirea minţii jucă­torilor. Mă refer, desigur, la nebuloasa tactică pe care o trădează în special mijloca­şii, rupînd cu o plăcere, aş zice, sadică, terenul în două, prin lungi plimbări solitare, încheiate cu o pasă de doi metri şi cu o demarcare de un metru. — Cum se poate realiza a­­ceastă limpezire ? — Prin simplificarea limba­jului. Există în mijlocul an­trenorilor noştri o tendinţă spre „intelectualizarea" lim­bajului. Rezultatul ? Jucăto­rii dorm in timpul şedinţelor de pregătire tactică şi nu co­rectează nimic. Mă întreb c­um poţi să nu dormi dacă îţi sună in urechi „perime­trul care închide, parametrii necesarmente necesari utilită­ţii indispensabile şi subordo­nate conţinutului specific şi intrinsec al jocului“ ? — Va mulţumesc pentru acest fragment care mă scu­teşte să imaginez un alt final. Horia I. CALIN — De ce­­ plasaţi „undeva la mijloc“ ? doar INTERVIUL NOSTRU CU NICOLAE PETRESCU văzut de Neagu RADULESCU Primele te NINGE... NINGE... NINGE... lati ia a intrat deplin To i drep­turile ei, 0 dată cu noul an, acoperind întinsurile cu un co­­vor gros de zăpadă. Unindu-te pe fereastră, la orice te poți gindi in aceste zile, numai la fotbal nu. Balonul rotund, in jurul căruia se țes atitea po­vești, atîtea drame, pare să hi­berneze în magaziile de mate­riale şi echipament, aşteptînd venirea primăverii sau măcar sosirea unor zile mai favorabile. Imaginea este, însă, n­um­ai aparentă. Multe echipe se pre­gătesc să-şi reia „lucrul" în Ve­derea returului, convinse că fie­care Zi de muzică în plus le poate asigura o mai bună re­prezentare în primăvară, cînd vor fi chemate din nou la start. De altfel, pînă la 9 martie, nici nu mai e chiar atit de mult timp. Iubitorii fotbalului, pro­babil au şi început să numere zilele. . . Ieri, o dată cu reluarea lucru­lui la redacţie, telefoanele au început să sune. Ca de obicei, la datorie, corespondenţii noştri ne-au transmis primele veşti ale anului în legătură cu activita­tea echipelor de fotbal. ALLO ! AICI ARADUL! în aparat se aude vocea bine cunoscută pentru noi a colabo­ratorului nostru ŞTEFAN IA­­COB, corespondentul principal di­ judeţul Arad. Sâ-l ascultăm împreună cu fiv.­­ „Vă transmit veşti de la U.T.A. Prima şedinţă de lucru a fotbaliştilor arădeni va avea loc sâmbătă 4 ianuarie. La ora 10 dimineaţa este programată vizita medicală a tuturor jucă­torilor. După cum se ştie, antre­norul principal, Nicolae Dumi­­trescu, este plecat în Anglia, în lipsa lui, Irmnele vor fi luate de I. Reinhardt și Al. Dan. Am aflat că U.T.A. se va de­plasa, pentru o scurtă perioadă, la Băile Herculane. Apoi, echi­pa se va întoarce la Arad, unde va face primele antrenamente în aer liber.­ Pentru luna fe­bruarie, este proiectat un tur­­neu de citeva jocuri, în Belgia. Veşti mai puţin plăcute mi-au parvenit de la Vagonul. Antre­norul Tom­a Jurcă şi-a dat de­misia. Provizoriu, îl înlocuieşte Radin Duşan, antrenorul echi­pei de juniori.” ALLO ! AICI BACĂUL ! — „Alibi Aici e ILIE 1AN­­£[/. Vă dau Veşti din tabăra dinamoviştilor băcăuani. în lip­sa lui D. Nicuşor, plecat pentru Studii şi documentare în R.F. a Germaniei, pregătirile echipei vor fi conduse de fostul jucă­tor C. Rădulescu, ajutat de Mi­­hai Macri, antrenorul juniori­lor, în programul echipei din Bacău este prevăzută, in primul rînd, vizita medicală, după care va urma o perioadă de antrena­ment la Bacău, iar după 16 ia­nuarie, întregul lot se va depla­sa la Slănic-Moldova. în această perioadă, jucătorii au și alte preocupări importan­te. Kiss şi Maghiar, de pildă, fie pregătesc pentru examene la Institutul pedagogic, iar Ghiţă, Velicu, Duţan, D. Ene, Bugiu­­bei Şi Băluţă recitesc de zor materia pentru sesiunea de exa­mene de la liceu.1' ALLO! AICI TG. MUREŞ! Fotbaliştii de la A.S.A. Tîrgu Mureş — aşa cum ne-a Comuni­cat ION PAUŞ — au avut un dublu motiv de a-și felicita an­trenorul principal — Tiberiu Bone, în primul rînd, cu prile­jul Anului Nou, și apoi, cu oca­zia avansării acestuia la gradul de colonel. Vacanța fotbaliștilor încetează pe ziua de 6 ianuarie, cînd toată lumea va trebui să fie prezentă la club. In prima garnitură au fost promovaţi jucătorii Stingă, Dondoş, Hajnal şi Can­aro, din lotul de tineret. Primele antrenamente se vor desfăşura de la 8 ianuarie , în sală şi în aer liber. ★ Acestea au fost doar primele telefoane. Noul an abia a în­ceput. .. încep jocurile din categoria B încheierea şi a celei de a doua manşe a campionatului de hochei nu va determina o pau­ză totală în activitatea compe­­tiţională internă. Este foarte a­­devărat că a treia manşă a dis­putei pentru titlu va avea loc abia în luna martie (pînă atunci Selecţionatele ţării vor susţine o serie de jocuri internaţionale, Urm­înd ca prima reprezentativă să se prezinte la startul C.M. la (finele lunii februarie) dar, în­tre timp, vor intra în scenă (formaţiile de categoria B, a că­­­ror întrecere va fi găzduită, pe tsatinoare naturale, în mai mul­te oraşe din provincie. Mai înainte însă de a vorbi despre locurile şi datele de des- făşurărie a acestei compe­tiţii, trebuie spuse cite­va cuvinte despre participare. DJeşi termenul acordat de fede­raţie a fost destul de lung (in­­cepînd din luna octombrie), to­tuşi, pînă la 31 decembrie s-au primit înscrieri doar de la patru formaţii : Tir­nava Odorheiul Se­cuiesc, Avintul Gheorghieni, Su­tienul Sebeş şi Cooperatorul Tg. Secuiesc. în ultimul moment a sosit şi o telegramă de înscriere din partea asociaţiei sportive Metalul Rădăuţi. Dar mai sunt aite centre, cu veche activitate în acest sport, de undă nu s-a primit nici o veste. De pildă, din oraşul Tg. Mureş, unde până anul trecut a existat o echipă (Comerţul), cu un lot destul de bun, din Sighişoara sau chiar din Braşov. Fireşte, termenul de înscriere nu poate fi pre­lungit la infinit, deoarece datele prevăzute în calendarul compe­tiţiilor interne trebuie respec­tate. Campionatul categoriei B se va desfăşura în două manşe, fiecare cu tur şi retur. Echipa clasată pe primul loc va avea dreptul de a susţine un joc de baraj pentru promovarea în pri­ma categorie, cu formaţia clasa­tă pe ultimul loc în campiona­tul categoriei A. Acest meci de calificare se va disputa la sfîrşi­­tul lunii martie pe patinoarul artificial din Poiana Braşov, paralel cu partidele din „Cupa României“, la care au fost invi­tate primele patru clasate în campionatul categoriei A. Comisia de competiţii a fede­raţiei a alcătuit programul ţi­­nind seama că — iniţial — s-au înscris doar patru echipe : tu­rul primei manşe la Odorheiul Secuiesc în zilele de 10, 11 şi 12 ianuarie, iar returul la Gheorghieni în zilele de 15, 16 şi 17 ianuarie. Cum însă în ul­timul moment a sosit și cererea de participare a formației Meta­lul Rădăuți, probabil că datele vor fi modificate, în cazul aces­ta fiind necesare nu numai trei zile pentru un tur, ci cinci. sportál Perioada de transferări la fotbal Pentru a da posibilitatea îmbunătăţirii componenţei e­­c­hipelor participante în cam­pionatele pe 1968—1909 şi totodată pentru a cuprinde în pregătiri loturile respective in timp util, Biroul Fede­raţiei române de fotbal a sta­bilit o nouă perioadă de transferare între 0—31 ia­nuarie 1969. In această perioadă îşi vor putea cere transferarea jucătorii legitimate la orice categorii de echipe, cu ex­cepţia celor transferaţi pe termen limitat în perioada 17 iulie—5 august 1968. Cererile de transferare, în­soţite de acordul scris al aso­ciaţiilor sau cluburilor spor­tive din care provin jucăto­rii respectivi şi de carnetul de legitimare, se vor depune la Federaţia română de fot­bal, dacă se referă la aso­ciaţii sau cluburi sportive din diviziile A, B şi C, şi la co­misiile judeţene de fotbal în celelalte cazuri. Selecţionata divizionară română — selecţionata cluburilor din Israel 0-1 (0-1) TEL AVIV, (prin telefon) Marţi după amiază, pe stadionul din cartierul Ialfa, în prezenţa a 20 000 de spec­tatori, selecţionata divizionară română a susţinut a doua partidă în compania selecţio­natei cluburilor din Israel. De data aceasta, fotbaliştii ro­mâni au părăsit terenul în­vinşi, cu scorul de 1-0. Uni­cul gol al meciului a fost marcat in minutul 2. După executarea unei lovituri de colţ, portarul Gornea a scă­pat balonul din mină şi îna­intaşul advers, Springer, a­­tent, a introdus mingea in plasă, în continuare, jucătorii ambelor echipe au desfăşurat un joc frumos, cu multe faze de poartă. Fotbaliştii români au avut unele perioade de dominare şi au lăsat o bună impresie prin jocul de cimp. Dar şi cu acest prilej, s-a manifestat o veche carenţă: ineficacitatea. De mai multe ori Dermibrovschi, Dumitrache şi Dinu au ratat ocazii bune de a egala. Au fost folosiţi următorii jucători : Gornea — Săttu­ă­­reanu, Boc, Dinu, Mocanu (min. 46 Deleanu), Anca, Nun­­weilier VI, Pantea, Dembrov­­schi, Dumitrache (min. 46 Do­­mide), Lucescu. LOT0-PRON0 S-a prelungit vinzarea la tragerea speciala Loto a Revelionului La cererea participanţilor, vinzarea biletelor pentru tra­r­gerea specială LOTO a Reve­lionului din 3 ianuarie 1969 s-a prelungit pînă sîmbătă 4 ianuarie 1969. Tragerea va avea loc la 5 ianuarie 1969 în Capitală. Depunerea biletelor cîştigă­­toare se va face pînă joi 9 ianuarie 1969 ora 13 în oraşele reşedinţă de judeţ şi pînă miercuri 8 ianuarie 1969 ora 13 în celelalte localităţi. La această tragere se atri­buie în număr nelimitat au­toturisme şi se acordă 10 au­toturisme prin tragere la sorți. De asemenea, se acordă 40 excursii în U.R.S.S. — Asia Centrală- prin O.N.T. și nu­meroase premii în bani. Se extrag 30 de numere. Variantelor cu 2 numere cîș­­tigătoare din 6 extrase, li se atribuie cîte 100 lei. Cu biletele de 10 lei se poate participa la toate ex­tragerile. ★ Programul concursului Pro­nosport Nr. J din 5 ianuarie 1969 este următorul i I Bari — Lazio (pronostic pauză). H Bari — Lazio ('pronostic fina!). Ill Brescia — Spăl (pronostic pauză), IV Brescia — Spăl (pronostic final), V Genoa — Mantova (pronostic pauză), Vi Genoa — Mantova (pronostic final), VII Catan­­zaro — F'erugia. VIII Como — Reggiana, IX Livorno — Cesena, X Modena — Reggina. XI Monza — Lecco. XII Pa­dova — Catania, XIII Ter­tiana — Foggia. Pag. a 3-a SPORT­.MAFIA Otravă in coş­o»­ de LAMBERTO ARTIOLI P­resa americană parcă nu avea alte subiecte mai interesante in zilele acelea. Un cronicar de la,,NE\\' YORK POST“ s-a dus să ia un interviu preşedinte­lui uneia dintre universităţile­ implicate in scandal. „Nu pot crede că băieţii mei au putut face un asemenea lu­cru“, a spus­­el cam enervat. „Şi de ce nu ?“ i-a replicat cronicarul sigur pe el. „I-a­ţi plătit pentru efectuarea anumitor munci manuale în universitate, dar ei n-au prestat niciodată aceste munci, le-aţi dat note pentru materii pe care nu le-au studiat şi pentru ani pe care nu i-au frecventat niciodată, i-aţi corupt ca să joace pentru dv. Ce diferenţă este intre aceasta şi faptul că organizatorii de pariuri le-au strecurat în buzunar un pumn de dolari ca să nu joace prea bine ?“ Aşa cum spuneam, 14 jucători au fost condamnaţi la pedepse variind intre şase luni şi trei ani de închisoare. Dar şi Salvatore Gallazzo a ajuns in puşcărie iar severi­tatea sentinţelor, in acel îndepărtat 1961, a avut efectul dorit : timp de ciţiva ani, baschetul amator din Statele Unite a mers pe linia celei mai perfecte legalităţi. Pe neaşteptate, in primele luni ale lui 1962, ciclonul s-a dezlănţuit din nou cu o altă sene de meciuri aran­­jate. Ancheta magistraturii a smintit că 3, in limpid se­zoanelor competiţionale dintre 1956 şi 19611. 20 de jucă­tori de baschet, din 15 universităţi diferite, s-au lăsat corupţi pentru un total de 44 500 dolari, pentru, a in­fluenţa rezultatul a 44 meciuri ; alţi şase, au fost acuzaţi că au acceptat peste 800 de dolari. De data aceasta co­­rm­ătorul se numea Aaron Wagman. Ţesătura nelegiui­rilor sale era foarte fină, iar complicii lui se numeau : Joe Green, Jerry Vogel, Joseph Hacken, Charles Tucker, Mike Siegel şi Daniel Quindazzi. Corupătorii ştiau totul despre viaţa s­tud­enţilor-jucători ce urmau să fie mituiţi Cu rare excepţii, aceştia pro­veneau din familii strimtorate. Unii nu aveau nici mă­car familie, ceea ce le sporea şi mai uizult incapacitatea de a rezista la tentaţia banilor. Alţii ar fi fost nevoiţi să părăsească universitatea deoarece resursele lor ma­teriale erau insuficiente. Dar, se ştie cum sfirşesc aceste lucruri, uneori muşchii pot mai mult decit mintea. Jucătorii care s au lăsat ademeniţi au fost: Anton Muehlbauer, Stan Niewierowski, Terry Lietchfield, Don Cailagher, Lou Brown, Doug Moe, Frank Majewski, Wince Kemplon, Jack Egan, Ed Bowler; Connie Haw­kins, Roger Brown, Arthur Hicks, Henry Gunter, Alphra Sauders, Charlie North, John Morgan, Glenn Cross, Bob Kraw, Pete Kelly, Nike Parenti, Bill Chrystal, Jerry Graves, Fred Portnoy, Arthur Mandel şi Ray Paprocky. Primele partide aranjate despre care s-a aflat ceva au fost cele cinci susţinute de Universitatea St. John in se­­zoanele 1956—57. Jucătorii mituiţi au fost Mike Parent) şi Bill Chrystal ; fiecare a primit 4 450 dolari de la Joseph Hacken, care ii avea de la Aaron Wagman. Tot la începutul sezonului 1956, Jerry Graves, căpitan şi bun realizator al­­echipei din Mississipi, a băgat in buzunar o sumă şi trtai mare , 4 750 de dolari pentru a influenţa rezultatul a patru partide. Acelaşi Wagman i-a încredinţat banii. După descoperirea, nelegiurri, Gra­ves, a fost poreclit de colegi „Mister Scandal-baschet“ Cine erau şi de unde proveneau aceşti jucători ma­leabili ? Anton Muehlbauer, de pildă, olandez de ori­gine, era fiul unor părinţi despărţiţi; băiat simpatic, d­ar uşor influenţabil, a fost totdeauna un şcolar sărac, chiar, şi pe vremea, cînd frecventa cursurile şcolii. Abra­­ham Lincoln din Brooklyn. Universitatea statului Ca­rolina de Nord l-a­ exmatriculat mai înainte de a izbucni scandalul din baschetul american. Un altul. Stan Nie­­wierowsky, după cite spuneau colegii lui, ar fi făcut pariuri pe orice. Dacă cineva arunca în aer un fulg, Stan ar fi pariat fie că fultiul atinge pămintul, fie că nu-l atinge. Cind a fost acuzat ca a influențat rezul­tatul unor partide, a încercat să se scuze spunind ne­păsător: „Aveam nevoie de bani“. Don Carlagher, insă, trebuia să-şi întreţină soţia şi un copil. Frank Majewski a acceptat pumnul de dolari pentru a-şi ajuta mama vă­duvă şi suferindă care nu putea munci. Jack Egan era căsătorit, trebuia să-şi crească cei doi copii şi să plă­tească o intervenţie chirurgicală la care fusese nevoită să se supună soţia sa pentru întreruperea unei sarcini. Bowler a devenit tată a două gemene premature in se­zonul 1960—61 şi neştiind cum să facă faţă cheltuielilor a înghiţit şi el momeala. Roger Brown. Tatăl şi mama lui trăiau despărţiţi, iar aceasta din urmă trebuia să întreţină alţi cinci copii, din­tre care unul — mezinul — suferind de paralizie. Roger nu a văzut nici măcar un cent in toată copilăria lui. F.­ a fost acuzat că a primit 250 de dolari şi alte citeva fa­voruri (un automobil pus tot timpul la dispoziţia lui, hrană şi benzină gratis, bilete la spectacole etc) toate de la Joseph Hacken, mina dreaptă a lui Wagman. A­­cordul intre Roger Brown, colegul său Connie Hawkins (care a primit 210 dolari) şi corupătorul Hacken a fost încheiat la Madison Square Garden, cu ocazia unui meci de baschet. Au fost văzuţi alunei, alături de avocatul Jack Molinas, cindva idolul echipelor Columbia şi Fort Wayne, exclus din Asociaţia naţională de baschet pentru că pariase pe propria-i echipă. Arthur Hicks, un negru, era jucător la All State dirt St. Elizabeth, în sudul oraşului Chicago. Era un mare jucător; a primit cel puţin cincizeci de oferte ca să treacă in echipa unor colegii ca Big Ten şi Notre Dame. Provenea din slums-uri (mahalale) şi a fost totdeauna lefter. Foarte bun baschetbalist, el reprezenta cazul tipic al studentului întreţinut de universitate doar pentru ran­damentul său sportiv , căzut la examenele de geografie şi de engleză, a fost eliminat in anul următor pentru că nu avea suficiente resurse materiale. Tr. româneşte de S. BONIFACIU şi A. BREBEANU (Din „Sport e Mafia“ — (C) 1968 — Casa edi­­trice Valentino Bompiani — Milano) Rezultatele concursului special Pronoexpres din 1 ianuarie 1969 PREMII OBIŞNUITE (bi­lete de 6 şi 15 lei) Extragerea 1: 18 36 19 6 41 34 Extragerea a II-a 1­9 3 31 12 18 40 24 PREMII SUPLIMENTARE (bilete­­de 6 şi 15 lei) Extragerea a III-a: 28 39 37 9 1 Extragerea a IV-a: 17 32 21 43 5 Extragerea a V-a : 41 20 4 36 35 Extragerea a Vl-a: 21 44 18 38 4 Extragerea a Vl-a : 31 34 23 7 3 Extragerea a Vlll-a : 30 4 18 24 2 PREMII SPECIALE (bilete de 13 lei) Extragerea a IX-a: 19 15 16 41 42 21 26 FOND DE PREMII: 4 459.761 lei din care : Extragerea 1: 914.706 lei Extragerea a Il-a : 914.706 lei premiile Întregi ŞI SFERTURI DE LA TRAGEREA LOTO DIN 27 DECEMBRIE 1968 Categoria a II-a : 3 vari­ante a 30.731 iei şi 5 variante a 7.682 lei; Categoria a II­I-a : 82 a 1.304 lei şi 206 a 326 Iei; categoria a IV-a : 329 a 478 lei şi 504 a 119 lei; categoria a V-a: 729 a 251 lei şi 1241 a 62 lei. Report categoria II 87.0­3 lei

Next