Sportul, august 1969 (Anul 25, nr. 622-650)
1969-08-01 / nr. 622
Redacția si administraţia: str. Vasile Conta nr. 16tel. 11.10.05, interurban 72 si 284,. Telex sportroti buc. 180. Anul XXV—Nr. 622 (6056) | CONSILIULUI NAŢIONAL!^PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT TURNEUL FINAL AL TINERILOR POLOIŞTI Ieri după-amiază a început la Ştrandul Tineretului din Capitală întrecerea celor şase finaliste ale campionatului naţional de polo rezervat juniorilor mici. Primele partide au consemnat neta superioritate a formaţiilor Progresul — actuala campioană — C. S. Şcolar şi Crişul Oradea, care au şi cele mai mari şanse de a ocupa primele trei locuri. Rezultate tehnice: C. S. Şcolar — Vagonul Arad 18—1 (5—0, 4—0, 3—1, 6—0). Principalii realizatori: Constantinescu 10, Răducanu 6 ; Progresul — Petrolul Ploieşti 17-0 (3-0, 6-0, 5-0, 3-0). Principalii realizatori: Livian 7, Manea 5, Cocora 3 , Crişul Oradea — Politehnica Cluj 9-0 (2-0, 2-0, 2-0, 3-0). Cei mai buni : Covaci 4, Raţ 2, Freund 2. Pentru a cincea oară in acest sezon, Ion Ţiriac şi Ilie Năstase apără culorile ţării noastre in cea mai importantă competiţie a tenisului Foto ITH. MACARSCHI AZI LA CRAIOVA Start în concursul internaţional de călărie Astăzi, la Craiova, începe concursul internaţional de călărie (probe de obstacole) la care participă echipe din Turcia, Iugoslavia şi România, întrecerile încep la ora 16 şi se anunţă deosebit de disputate, dată fiind valoarea concurenţilor. Lotul român va cuprinde, printre alţii, pe O. Recer, C. Vlad, C. Ilin, D. Velea, A. Donescu, A. Stoica, Eug. Ionescu, Al. Bozan, D. Roşea. Semifinala inter-zone a „Cupei Davis“, România — India, evenimentul sportiv aşteptat de întreaga opinie publică, îşi programează din după amiaza de azi primele secvenţe. Ele vor fi cu siguranţă pasionante. Meciul de la Bucureşti, ca şi cel început ieri la Londra — unde se întâlnesc tenismanii Angliei şi ai Braziliei — sunt cele două puncte de atracţie ale întregii lumi a sportului alb în acest sfîrşit de săptămînă. In cele două capitale vor fi decise finalistele unei mari întreceri. Cea care desemnează în fiecare an echipa avînd dreptul să înfrunte pe deţi-' nătorii marelui trofeu al tenisului. Această ultimă formaţie, din cele patru, care va avea onoarea să evolueze în challenge roundul 1969 va fi cunoscută peste două săptămîni. Dar, plnă atunci, să ne îndreptăm privirile spre un PROGRAMUL JOCURILOR VINERI, ora 14.30 : Ion Țiriac — Premiu Lall, urmată de partida Ilie Năstase — Jaideep Mukerjea. SIMBATA, ora 15.30 : prezentarea echipelor ; partida de dublu (conform regulamentului competiţiei, cele două formaţii vor fi desemnate cu o jumătate de oră înainte de joc). DUMINICA, ora 14.30 : Ion Ţiriac — Jaideep Mukerjea, urmată de partida Ilie Năstase — Premiu Lall,tîlnirea care ne interesează cel mai mult, cea de la Bucureşti. Tenismanii noştri, in plină ascensiune la actuala ediţie, C. COMARNISCHI Radu VOIA (Continuare la pap. 14 a) De azi dupâ-amiazâ, la Progresul ROMÂNIA ŞI INDIA ÎŞI DISPUTA SEMIFINALA INTER-ZONEI „CUPEI DAVIS“ IN ÎNTlMPINAREA CELUI DE AL X LEA CONGRES AL PARTIDULUI SCRIITORII ^ Sl SPORTUL de Nicolae TAUTU Nu tind să vorbesc despre scriitorii in a căror preocupare literară a fost prezentă, cu deosebit succes, și tema majoră a sportului. In această categorie am putea aminti de Emnst Hemingway, Franz Kafka, Antoine de Saint-Exupery, Jack London sau, de la noi, pe Camil Petrescu, George Călinescu, Ionel Teodoreanu şi prezenţii Eugen Barbu, Dan Deşliu, Teodor Mazilu, Fănuş Neagu, Ion Băieşu, Constantin Chiriţă sau Alexandru Mirodan. Aş cita doar câteva versuri din pagina „Gol“ a lui Umberto Saba: „Portarul căzut în apărarea ultimului gol, îşi ascunde faţa la pământ, să nu vadă lumina crudă / camaradul care-l îndeamnă în genunchi / cu cuvinte şi cu mina să se scoale, îşi descoperă ochii plini de lacrimi“. Deci sportul poate oferi o tematică literară. Şi încă, in secolul XX, cu remarcabil succes. Contemporanii asistă extaziaţi la fericita simbioză dintre sport şi ştiinţă in cucerirea cosmosului. Vorbind despre Turul Franţei, Roland Barthes s-a exprimat laconic : „Cred că Turul Franţei e cel mai bun exemplu de mit total pe care l-am întîlnit vreodată ! Turul Franţei e mit de expresie şi mit de protecţie, e realist şi utopic“. Eu socotesc că aportul însuşi este un mit total cu o fabulaţie unică in care se etalează spectaculos magismul elementelor şi al forţelor, psihologia esenţelor in acţiune, dezvăluirea caracterelor pe un plan dinamic, fascinant, cu scopul sublim de armonizare a relaţiilor nobile dintre oameni. S-ar putea, oare, ca acest mit total să nu-i fi atras pe oamenii scrisului de-a lungul veacurilor ? Să-i fi preocupat numai ca surse de subiecte literare ? Răspunsul este categoric ! NU! Dovadă elocventă este practicarea sportului de către foarte mulţi scriitori, in profitul final al creaţiilor lor beletristice. Nu vreau să mă opresc la antici (practicarea sportului intrind direct in obligaţiile lor cotidiene); m-aş opri la timpuri mai apropiate zilelor noastre. Bunăoară, e cunoscut oare faptul că Byron a practicat arta pugilatului cu deosebit succes, in pofida infirmităţii sale şi a traversat înot Bosforul ? Că fantastica artă a careului magic l-a atras pe Oscar Wilde şi Hemingway . Cine oare nu cunoaşte cele trei mari pasiuni sportive ale patriarhului romanului mondial. Lev Tolstoi 7 La cetate — (Continuare în pag. a 2-a) cu 5 luni Înainte de termen Sala sporturilor din Timişoara De un an de zile, in cartierul studenţesc timişorean (la locul de întretăiere a bulevardului Eroilor cu strada 1 Decembrie şi Aleea Sporturilor) freamătul constructorilor atrage atenţia trecătorilor. Pe panoul acestui şantier scrie „SALA SPORTURILOR“. Pentru a afla mersul lucrărilor, ne-am adresat tov. inginer GHEORGHE CIULEA, directorul general al Trustului de construcţii Timişoara, care ne-a furnizat cu amabilitate lămuririle solicitate. „Prevederea iniţială, a precizat interlocutorul, de a se termina lucrarea în decembrie 1969, părea un termen scurt de execuţie. Pentru unii, chiar irealizabil. Şi, totuşi, buna organizare, aprovizionarea corespunzătoare cu materialele necesare şi colaborarea fructuoasă între proiectant — executant — beneficiar au permis să avansăm de aşa natură, incit SA TERMINAM lucrările la începutul LUNII AUGUST, ÎN PREAJMA CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDULUI“. „ Ce caracteristici va avea această construcţie . — Cred că pot fi notate două elemente ce dau personalitate sălii de sport timişorene. Primul element este acela că sala, cu o capacitate de 2 000 de locuri, are o destinaţie polivalentă, puţind fi utilizată nu numai pentru întreceri sportive, ci şi pentru spectacole. În acest din urmă caz, capacitatea ei poate spori cu 700 locuri. A doua caracteristică se referă la construcţia acoperişului — deschidere de 45 m — realizată din tronsoane ce au fost asamblate pe poziţie prin intermediul unui eşafod. Această soluţie a fost aplicată pentru prima dată la noi în ţară, iar construcţia metalică a acoperişului a primit din partea comisiei de recepţie calificativul EXCEPTIONAL. — Ce alte elemente mai oferă beneficiarilor noua hală de sport ? — Sala are prevăzute: birouri administrative, vestiare, depozite pentru echipament, anexe tehnice, cabinet medical. S-a asigurat ventilaţia printr-o instalaţie mecanică, care filtrează aerul, iar pe timp de iarnă îl şi încălzeşte. Faţadele sălii sunt din mozaic roşu, cu cimpuri mari acoperite de elemente prefabricate din beton aparent, ilustrind un citat al lui Pierre de Coubertin, întemeietorul Olimpiadei moderne, localităţile şi datele olimpiadelor ce au avut loc pină în prezent. P.ARCAN, coresp. principal PREGĂTIRI PENTRU CAMPIONATELE BALCANICE DE BOX Pugiliştii lotului reprezentativ încep pregătirile în vederea campionatelor balcanice ce vor avea loc la Galaţi între 11 şi 14 septembrie. în preajma Balcaniadei, pentru o scurtă perioadă, reprezentanţii noştri se vor deplasa la Galaţi pentru antrenamente de aclimatizare. Din lotul lărgit fac parte : A. Mihai, P. Ganea, V. Ivan, C. Ciucă, A. Dumitrescu, P. Nedelcea, N. Gîju, Gh. Puşcaş, P. Dobrescu, N. Păpălău, I. Dinu, C. Cuţov, V. Silberman, I. Hodoşan, I. Györffi, I. Covaci, Gh. Chivăr, A. Năstac, I. Monea, M. Constantinescu, V. Lehăduș și I. Alexe. ♦ Dispută echilibrată deasupra gardurilor CAMPIONATELE REPUBLICAN DE JUNIORI LA ATLETISM După multe zile în care nelipsita ploaie a stlnjenit manifestările atletice, inclusiv campionatele internaţionale, ieri, în sfîrşit, cerul a fost senin, iar soarele puternic parcă îmbla la întrecere, In asemenea condiţii, eforturile participanţilor la „republicanelede Juniori au fost adesea încununate de succes. Eroina primei zile de întreceri a fost Mariana Filip (Sc. sp. Roman), care tinde să monopolizeze supremaţia probelor de a Iergări, învingătoare, aşteptată în proba sa de bază — 400 m — ea reuşise, cu numai jumătate de ceas mai devreme, să întreacă şi pe cele mai rapide sprintere, adjudecîndu-şi titlul republican la 100 m. Rezultate : 100 m (vint din faţă 3 m/s) — Mariana Filip (Şc. sp. Roman) 12,2, Veronica Angiei (Şc. sp. Ploieşti) 12,4, Eleonora Monoranu (Şc. sp. Roman) 12,4, Laura Ratz (S.S.A. Buc.) 12,5 ; 400 m — Mariana Filip 57,4, Leontina Sălăgean (C. S. Baia Mare) 59,0, Luminiţa Şelaru (Şc. sp. Braşov) 60,0, Ursula Herbert (Şc. sp. Sibiu) 60,3, Viorica Vereş (Şc. sp. Sf. Gheorghe) 60,6. O frumoasă comportare a avut semifondistul bucureştean Petre Lupan ; el s-a clasat pe primul loc la 1500 m, realizând şi un nou record republican de juniori, superior cu două zecimi de secundă celui precedent, care li aparţinea. Clasament ! P. Lupan (Metalul Buc.) 3:51,1 — rec. republican, N. Dumitru (Metalul Buc.) 3:54,4, Ad. Sîrbu (Lie. 2 C-lung Muscel) 3:56,8, H. Matthes (Sc. sp. Braşov) 3:58,7, C. Dima (Met. Buc.) 3:59,6. Cursa masculină de 400 m s-a încheiat cu o surpriză : recordmanul de juniori Francisc Gedeon a fost întrecut detaşat de Constantin Nemeş (Sc. sp. Roman). Ordinea : C. Nemeş 48,5, Fr. Gedeon (C.S.M. Cluj) 49,0, Al. Sălcudeanu (Mureşul Tg. Mureş) 49,2, Gh. Ropotă (Met. Buc.) 50,8, St. Zdrenţean (Sc. sp. Arad) 51,5, P. Va® în sfîrşit, o zi fără ploaie ! • Mariana Filip — eroina primelor Intreteri • Petre Lupan (1500 m) şi Cornel Anton (prăjină) — noi recorduri republicane sile (Olimpia Giurgiu) 51,6.Foarte disputată a fost, aruncarea greutăţii băieţi, egalitate între locurile 1—2 şi 5—6. Rezultate : Gh. Suha (Şc. sp. Braşov) 13,80, Gh. Dumbravă (Prog. Buc.) 13,80, V. Pop (Metalul Buc.) 13,56, P. Glăveanu (S.S.A. Buc.) 12,94, M. Iordan (S.S.A. Buc.) 12,69, Gh. Jorza (C.S. Baia Mare) 12,69. Doi dintre deţinătorii recordului de juniori al ţârii (10,5 s) au dominat proba de 100 m. Cu peste 3 m/s vint din faţă, Adalbert Darvas (C.S.M. Cluj — locul I) şi Tamas Szabó (Lic. 2 Satu Mare — locul II) au înregistrat numai 10,9 s. în continuare : Gh. Dulgheru (Dinamo Buc.) 11,0, M. Stoenescu (S.S.A. Buc.) 11,0, C. Stan (C.S. Piteşti) 11,1, A. Kurunczi (Lie. 2 Tg. Mureş) 11,1. Alte rezultate : 110 mg : I. Biro (Lie. 2 Tg. Mureş) 15,4, E. Sebestien (Lie. 2 Tg. Mureş) 15,5, I. Vasilescu (C.F.R. Timişoara) 15,5; înălţime : C. Dosa (Lie. 2 Tg. Mureş) 2,00, M. Negomireanu (Şc. sp. Arad) şi M. Preda (Petr. Ploieşti) 1,85, M. Chira (Petr. Ploieşti) 1,85, M. Purice (Prog. Suceava) 1,85; suliţă : V. Obreja (Şc. sp. Beiuş) 59,68, R. Moş (Şc. sp. Oradea) 57,94, L. Pinţi (C.S. Baia Mare) 57,30, P. Coif (Lie. 4 Timişoara) 55,28; dischete : Carmen Ionescu (S.S.A. Buc.) 48,02, Miliana Micu (Constr. Buc.) 41,80, Maria Illy (Lie. 4 Timişoara) 39,76. La prăjină, Cornel Anton a realizat un nou record republican de juniori mici, cu 4,30 m. Concursul continuă vineri, de la ora 16, tot pe Stadionul Republicii. Adrian IONESCU REGATA INTERNATIONALA SNAGOV O competiţie de amploare rezervată canotajului academic Incepînd de astăzi, Snagovul găzduieşte o altă mare competiţie nautică. Ea este rezervată în exclusivitate canotajului academic masculin şi a fost trecută în anuarul concursurilor de amploare sub denumirea de „REGATA INTERNAŢIONALA SNAGOV“. Ediţia actuală a întrecerilor va reuni pe culoarele dintre balize puternicele echipaje ale REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE (lotul cuprinde medaliaţi olimpici, mondiali, europeni), UNGARIA (canotorii maghiari au cîştigat recent la Lucerna, proba de 4 f.c.), U.R.S.S., BULGARIA, CEHOSLOVACIA şi ROMANIA. Regulamentul regatei prevede disputarea celor şapte probe clasice pe parcursul a trei zile. Astfel, întrecerile din cadrul seriilor eliminatorii se vor desfăşura astăzi, de la ora 9, la probele şi în ordinea 1 4 + 1, 2 f.c., simplu, 2 -4) 1, 4 f.c., 2 v., 8 4- 1. Sîmbătă, tot de la ora 9, vom asista la cursele rezervate recalificărilor, iar duminică cei mai buni canotori vor lua startul (de la ora 10), în pasionantele finale ale Regatei internaţionale Snagov. Lotul reprezentativ al României cuprinde schimişti de la cluburile sportive bucureştene Steaua şi Dinamo. La această ediţie a Regatei Snagov, specialiştii noştri (ca şi sportivii, de altfel) emit pretenţii — oarecum justificate — la ocuparea unor locuri fruntaşe în clasamentul probelor de 24-1, 4 + 1, 4 f.c. şi 2 vîsle. Neîndoielnic, vor fi trei zile de disputate întreceri, cu evoluţii dinamice, spectaculoase, la care — sperăm — nu vor lipsi iubitorii acestui sport. Un redutabil „dublu vîsle“: Octavian Pavelescu şi Cornel Ciocoi. Foto : A. NEAGU * Cursele echipajelor de 4 +1 vor fi, fără îndoială, puncte de atracție şi nu Regata Snagov. COPIII ÎNOTĂTORI PESTE HOTARE Selecţionatele de copii la Înot ale R.F. a Germaniei şi României se întilnesc începînd de astăzi în piscina de dimensiuni olimpice din orăşelul Seesen am Harz. La startul probelor se vor alinia cele mai valoroase speranţe ale nataţiei din cele două ţări, printre care Kathy Heinze, Liviu Copcealău, Ursula Römer, Zeno Opriţescu, Anca Georgescu, Anca Groza ş.a. Foto : M. FELIX PRIVILEGIUL REPORTERULUI eporterul are marele privilegiu de a călători prin fără, de a privi şi asculta totul cu acea acuitate profesională, convertită cu timpul într-un simţ complementar. Aceste peregrinări mereu reînnoite fac din reporter mai mult decit un simplu colecţionar de imagini, de idei şi de afecte, îl conduc, prin asimilări succesive, prin efectul ridicat la puterea necunoscută a contactului direct, spre finitul esenţelor, acolo unde prefacerile acestei ţări şi ale oamenilor ei ating limpiditatea şi forţa de iradiaţie a adevărului pur. Am văzut şi am citit, ca fiecare dintre noi, în aceşti ani, pe care îi numim simplu, de după eliberare, numeroase reportaje, filmate sau scrise excelent, despre etapele metamorfozei socialiste, petrecute în afara şi înăuntrul nostru. Desigur, ele ne-au sugerat dimensiunea, ritmul, continuitatea, direcţia precisă, toţi indicii, toate reperele care au marcat renaşterea naţiunii noastre, determinată de convergenţa voinţei poporului cu voinţa partidului, a aspiraţiilor poporului cu aspiraţiile partidului, a energiilor poporului cu energiile partidului. Dar, toate reportajele, toate mărturiile verbale, scrise sau filmate, sînt de fapt produsul reflectării realităţii în subiectivitatea autorului. Pe traseul de la obiect la primul subiect care este autorul şi apoi la cititor se pierde inevitabil ceva, oricîta forţă de captare, de conservare şi de redare ar avea intermediarul dintre el şi sinteza urmărilor revoluţiei. Numai contactul direct al retinei, al auzului, al sensibilităţii cu secvenţele complexe ale edificării naţiunii noastre produce reverberaţiile lăuntrice cele mai dense şi mai operante. Cîteva călătorii recente pe şantierul Porţilor de Fier, la Ţicleni, la Rovinari, la Sadu, la Tg. Jiu, prin sate de prin părţile Craiovei, pe trasee ce se pot repeta în fiecare zona a ţării, ne-au învăţat din nou că numai în jurul oamenilor şi faptelor, numai fără intermedii, se poate percepe printr-o osmoză lesne de înţeles, dar de nesubstituit, acea boare, acel ceva emanat, inefabil şi totuşi real, ce vehiculează esenţa transformărilor, cărora le suntem de un sfert de veac subiect şi obiect. Noi, reporterii, avem privilegiul de a-l sorbi mult mai des. Deoarece, peisajul, material şi uman în vîrstă de numai 25 de ani al României socialiste degajă ceva ce nu pătrunde nici prin ochiul aparatului de filmat, nici sub coaja cuvintelor sau a cifrelor. Ceva ce se naşte numai pe ţărmul retinei vii, la hotarul auzului şi acolo unde sufletul fiecăruia dintre noi se continuă cu ţara. O revelaţie ce constituie privilegiul tuturor celor ce umblă pe sub zările României de acum şi ştiu să vadă, să asculte şi să-şi trimită laserul gîndului spre imagini de ieri, ca sa poată aprecia exact distanta la care ne aflăm acum. Coleidoscopul transformărilor României socialiste e atît de modil şi de feeric, incit ţara se cere vizitată asiduu în prezent şi de către cetăţenii ei. Romulus BALABAN .