Sportul, august 1969 (Anul 25, nr. 622-650)

1969-08-01 / nr. 622

Redacția si administraţia: str. Vasile Conta nr. 16tel. 11.10.05, interurban 72 si 284,. Telex sportroti buc. 180. Anul XXV—Nr. 622 (6056) | CONSILIULUI NAŢIONAL!^PENTRU EDUCAŢIE FIZICĂ Şl SPORT TURNEUL FINAL AL TINERILOR POLOIŞTI Ieri după-amiază a început la Ştrandul Tineretului din Ca­pitală întrecerea ce­lor şase finaliste ale campionatului naţio­nal de polo rezervat juniorilor mici. Pri­mele partide au con­semnat neta superio­ritate a formaţiilor Progresul — actuala campioană — C. S. Şcolar şi Crişul Ora­dea, care au şi cele mai mari şanse de a ocupa primele trei locuri. Rezultate tehnice: C. S. Şcolar — Vago­nul Arad 18—1 (5—0, 4—0, 3—1, 6—0). Princi­palii realizatori: Con­­stantinescu 10, Rădu­­canu 6 ; Progresul — Petrolul Ploieşti 17-0 (3-0, 6-0, 5-0, 3-0). Principalii realizatori: Livian 7, Manea 5, Cocora 3 , Crişul Ora­dea — Politehnica Cluj 9-0 (2-0, 2-0, 2-0, 3-0). Cei mai buni : Covaci 4, Raţ 2, Freund 2. Pentru a cincea oară in acest sezon, Ion Ţiriac şi Ilie Năstase apără culorile ţării noastre in cea mai importantă competiţie a tenisului Foto I­TH. MACARSCHI AZI LA CRAIOVA Start în concursul internaţional de călărie Astăzi, la Craiova, începe concursul internaţional de că­lărie (probe de obstacole) la care participă echipe din Tur­cia, Iugoslavia şi România, întrecerile încep la ora 16 şi se anunţă deosebit de dispu­tate, dată fiind valoarea con­curenţilor. Lotul român va cuprinde, printre alţii, pe O. Recer, C. Vlad, C. Ilin, D. Velea, A. Donescu, A. Stoica, Eug. Ionescu, Al. Bozan, D. Roşea. Semifinala inter-zone a „Cupei Davis“, România — India, evenimentul sportiv aş­teptat de întreaga opinie pu­blică, îşi programează din după amiaza de azi primele secvenţe. Ele vor fi cu sigu­ranţă pasionante. Meciul de la Bucureşti, ca şi cel început ieri la Londra — unde se în­tâlnesc tenismanii Angliei şi ai Braziliei — sunt cele două puncte de atracţie ale între­gii lumi a sportului alb în acest sfîrşit de săptămînă. In cele două capitale vor fi de­cise finalistele unei mari în­treceri. Cea care desemnează în fiecare an echipa avînd dreptul să înfrunte pe deţi-' nătorii marelui trofeu al te­nisului. Această ultimă for­maţie, din cele patru, care va avea onoarea să evolueze în challenge­ roundul 1969 va fi cunoscută peste două săptă­­mîni. Dar, plnă atunci, să ne îndreptăm privirile spre un­ PROGRAMUL JOCURILOR VINERI, ora 14.30 : Ion Ți­riac — Premiu­ Lall, urmată de partida Ilie Năstase — Jai­­deep Mukerjea. SIMBATA, ora 15.30 : pre­zentarea echipelor ; partida de dublu (conform regulamen­tului competiţiei, cele două formaţii vor fi desemnate cu o jumătate de oră înainte de joc). DUMINICA, ora 14.30 : Ion Ţiriac — Jaideep Mukerjea, urmată de partida Ilie Năs­­tase — Premiu­ Lall,­tîlnirea care ne interesează cel mai mult, cea de la Bucu­reşti. Tenismanii noştri, in plină ascensiune la actuala ediţie, C. COMARNISCHI Radu VOIA (Continuare la pap. 1­4­ a) De azi dupâ-amiazâ, la Progresul ROMÂNIA ŞI INDIA ÎŞI DISPUTA SEMIFINALA INTER-ZONE­I „CUPEI DAVIS“ IN ÎNTlMPINAREA CELUI DE AL X LEA CONGRES AL PARTIDULUI SCRIITORII ^ Sl SPORTUL de Nicolae TAUTU N­u tind să vorbesc despre scriitorii in a căror preocupare literară a fost prezentă, cu deosebit succes, și tema majoră a sportului. In această categorie am putea aminti de Emnst Hemingway, Franz Kafka, Antoine de Saint-Exupery, Jack London sau, de la noi, pe Camil Petre­scu, George Căli­­nescu, Ionel Teodoreanu şi prezenţii Eugen Barbu, Dan Deşliu, Teodor Mazilu, Fănuş Neagu, Ion Băieşu, Constantin Chiriţă sau Alexandru Mirodan. Aş cita doar câteva versuri din pagina „Gol“ a lui Umberto Saba: „Portarul căzut în apărarea­­ ultimului gol, îşi ascunde faţa­­ la pământ, să nu vadă lumina crudă / camaradul care-l în­deamnă în genunchi / cu cuvinte şi cu mina să se scoale, îşi descoperă ochii plini de lacrimi“. Deci sportul poate oferi o tematică literară. Şi încă, in se­colul XX, cu remarcabil succes. Contemporanii asistă exta­ziaţi la fericita simbioză dintre sport şi ştiinţă in cucerirea cosmosului. Vorbind despre Turul Franţei, Roland Barthes s-a exprimat laconic : „Cred că Turul Franţei e cel mai bun exemplu de mit total pe care l-am întîlnit vreodată ! Turul Franţei e mit de expresie şi mit de protecţie, e realist şi utopic“. Eu socotesc că aportul însuşi este un mit total cu o fabu­laţie unică in care se etalează spectaculos magismul elemen­telor şi al forţelor, psihologia esenţelor in acţiune, dezvălui­rea caracterelor pe un plan dinamic, fascinant, cu scopul su­blim de armonizare a relaţiilor nobile dintre oameni. S-ar putea, oare, ca acest mit total să nu-i fi atras pe oamenii scrisului de-a lungul veacurilor ? Să-i fi preocupat numai ca surse de subiecte literare ? Răspunsul este categoric ! NU! Dovadă elocventă este practicarea sportului de către foarte mulţi scriitori, in profitul final al creaţiilor lor beletristice. Nu vreau să mă opresc la antici (practicarea sportului intrind direct in obligaţiile lor cotidiene); m-aş opri la timpuri mai apropiate zilelor noastre. Bunăoară, e cunoscut oare faptul că Byron a practicat arta pugilatului cu deosebit succes, in po­fida infirmităţii sale şi a traversat înot Bosforul ? Că fantas­tica artă a careului magic l-a atras pe Oscar Wilde şi He­mingway . Cine oare nu cunoaşte cele trei mari pasiuni sportive ale patriarhului romanului mondial. Lev Tolstoi 7 La c­etate — (Continuare în pag. a 2-a) cu 5 luni Înainte de termen Sala sporturilor din Timişoara De un an de zile, in cartie­rul studenţesc timişorean (la locul de întretăiere a bulevar­dului Eroilor cu strada 1 Decembrie şi Aleea Sporturi­lor) freamătul constructorilor atrage atenţia trecătorilor. Pe panoul acestui şantier scrie­­ „SALA SPORTURILOR“. Pentru a afla mersul lucră­rilor, ne-am adresat tov. in­giner GHEORGHE CIULEA, directorul general al Trustu­lui de construcţii Timişoara, care ne-a furnizat cu amabi­litate lămuririle solicitate. „Prevederea iniţială, a pre­cizat interlocutorul, de a se termina lucrarea în decembrie 1969, părea un termen scurt de execuţie. Pentru unii, chiar irealizabil. Şi, totuşi, buna organizare, aprovizionarea co­respunzătoare cu materialele necesare şi colaborarea fruc­tuoasă între proiectant — exe­cutant — beneficiar au per­mis să avansăm de aşa na­tură, incit SA TERMINAM lucrările la începu­tul LUNII AUGUST, ÎN PREAJMA CONGRESULUI AL X-LEA AL PARTIDU­LUI“. „ Ce caracteristici va avea această construcţie . — Cred că pot fi notate două elemente ce dau per­sonalitate sălii de sport timi­şorene. Primul element este acela că sala, cu o capaci­tate de 2 000 de locuri, are o destinaţie polivalentă, puţind fi utilizată nu numai pentru întreceri sportive, ci şi pentru spectacole. În acest din urmă caz, capacitatea ei poate spori cu 700 locuri. A doua carac­teristică se referă la construc­ţia acoperişului — deschide­re de 45 m — realizată din tronsoane ce au fost asam­blate pe poziţie prin interme­diul unui eşafod. Această so­luţie a fost aplicată pentru prima dată la noi în ţară, iar construcţia metalică a acope­rişului a primit din partea comisiei de recepţie califica­tivul EXCEPTIONAL. — Ce alte elemente mai o­­feră beneficiarilor noua hală de sport ? — Sala are prevăzute: bi­rouri administrative, vestiare, depozite pentru echipament, anexe tehnice, cabinet medi­cal. S-a asigurat ventilaţia printr-o instalaţie mecanică, care filtrează aerul, iar pe timp de iarnă îl şi încălzeşte. Faţadele sălii sunt din mozaic roşu, cu cimpuri mari acope­rite de elemente prefabricate din beton aparent, ilustrind un citat al lui Pierre de Cou­­bertin, întemeietorul Olim­piadei moderne, localităţile şi datele olimpiadelor ce au avut loc pină în prezent. P.­ARCAN, coresp. principal PREGĂTIRI PENTRU CAMPIONATELE BALCANICE DE BOX Pugiliştii lotului reprezentativ încep pregătirile în vederea cam­pionatelor balcanice ce vor avea loc la Galaţi între 11 şi 14 sep­tembrie. în preajma Balcaniadei, pentru o scurtă perioadă, repre­zentanţii noştri se vor deplasa la Galaţi pentru antrenamente de aclimatizare. Din lotul lărgit fac parte : A. Mihai, P. G­anea, V. Ivan, C. Ciucă, A. Dumitrescu, P. Nedelcea, N. Gîju, Gh. Puşcaş, P. Dobrescu, N. Păpălău, I. Dinu, C. Cuţov, V. Silberman, I. Hodoşan, I. Györffi, I. Covaci, Gh. Chi­­văr, A. Năstac, I. Monea, M. Con­­stantinescu, V. Lehăduș și I. Alexe. ♦ Dispută echilibrată deasupra gardurilor CAMPIONATELE REPUBLICAN DE JUNIORI LA ATLETISM După multe zile în care nelipsita ploaie a stlnjenit manifestările atletice, in­clusiv campionatele inter­naţionale, ieri, în sfîrşit, cerul a fost senin, iar soa­rele puternic parcă îmbla la întrecere, In asemenea condiţii, eforturile partici­panţilor la „republicanele­­de Juniori au fost adesea încununate de succes. Eroina primei zile de în­treceri a fost Mariana Fi­lip (Sc. sp. Roman), care tinde să monopolizeze su­premaţia probelor de a­ Iergări, învingătoare, aş­teptată în proba sa de bază — 400 m — ea reuşi­se, cu numai jumătate de ceas mai devreme, să în­treacă şi pe cele mai ra­pide sprintere, adjudecîn­­du-şi titlul republican la 100 m. Rezultate : 100 m (vint din faţă 3 m/s) — Mariana Filip (Şc. sp. Ro­man) 12,2, Veronica An­gi­ei (Şc. sp. Ploieşti) 12,4, Eleonora Monoranu (Şc. sp. Roman) 12,4, Laura Ratz (S.S.A. Buc.) 12,5 ; 400 m — Mariana Filip 57,4, Leontina Sălăgean (C. S. Baia Mare) 59,0, Luminiţa Şelaru (Şc. sp. Braşov) 60,0, Ursula Herbert (Şc. sp. Sibiu) 60,3, Viorica Ve­­reş (Şc. sp. Sf. Gheorghe) 60,6. O frumoasă comportare a avut semifondistul bucu­­reştean Petre Lupan ; el s-a clasat pe primul loc la 1500 m, realizând şi un nou record republican de ju­­niori, superior cu două zecimi de secundă celui precedent, care li aparţi­nea. Clasament ! P. Lupan (Metalul Buc.) 3:51,1 — rec. republican, N. Dumi­tru (Metalul Buc.) 3:54,4, Ad. Sîrbu (Lie. 2 C-lung Muscel) 3:56,8, H. Matthes (Sc. sp. Braşov) 3:58,7, C. Dima (Met. Buc.) 3:59,6. Cursa masculină de 400 m s-a încheiat cu o sur­priză : recordmanul de juniori Francisc Gedeon a fost întrecut detaşat de Constantin Nemeş (Sc. sp. Roman). Ordinea : C. Ne­meş 48,5, Fr. Gedeon (C.S.M. Cluj) 49,0, Al. Săl­­cudeanu (Mureşul Tg. Mu­reş) 49,2, Gh. Ropotă (Met. Buc.) 50,8, St. Zdrenţean (Sc. sp. Arad) 51,5, P. Va­® în sfîrşit, o zi fără ploaie ! • Mariana Filip — eroina primelor Intreteri • Petre Lupan (1500 m) şi Cornel Anton (prăjină) — noi recorduri republicane sile (Olimpia Giurgiu) 51,6.Foarte disputată a fost, aruncarea greutăţii băieţi, egalitate între locurile 1—2 şi 5—6. Rezultate : Gh. Suha (Şc. sp. Braşov) 13,80, Gh. Dumbravă (Prog. Buc.) 13,80, V. Pop (Meta­lul Buc.) 13,56, P. Glăvea­­nu (S.S.A. Buc.) 12,94, M. Iordan (S.S.A. Buc.) 12,69, Gh. Jorza (C.S. Baia Mare) 12,69. Doi dintre deţinătorii re­cordului de juniori al ţârii (10,5 s) au dominat proba de 100 m. Cu peste 3 m/s vint din faţă, Adalbert Darvas (C.S.M. Cluj — lo­cul I) şi Tamas Szabó (Lic.­ 2 Satu Mare — locul II) au înregistrat numai 10,9 s. în continuare : Gh. Dulgheru (Dinamo Buc.) 11,0, M. Stoenescu (S.S.A. Buc.) 11,0, C. Stan (C.S. Piteşti) 11,1, A. Kurunczi (Lie. 2 Tg. Mureş) 11,1. Alte rezultate : 110 mg : I. Biro (Lie. 2 Tg. Mureş) 15,4, E. Sebestien (Lie. 2 Tg. Mureş) 15,5, I. Vasi­­lescu (C.F.R. Timişoara) 15,5; înălţime : C. Dosa (Lie. 2 Tg. Mureş) 2,00, M. Negomireanu (Şc. sp. Arad) şi M. Preda (Petr. Ploieşti) 1,85, M. Chira (Petr. Ploieşti) 1,85, M. Pu­rice (Prog. Suceava) 1,85; suliţă : V. Obreja (Şc. sp. Beiuş) 59,68, R. Moş (Şc. sp. Oradea) 57,94, L. Pinţi (C.S. Baia Mare) 57,30, P. Coif (Lie. 4 Timişoara) 55,28; disc­hete : Carmen Ionescu (S.S.A. Buc.) 48,02, Miliana Micu (Constr. Buc.) 41,80, Maria Illy (Lie. 4 Timişoara) 39,76. La pră­jină, Cornel Anton a rea­lizat un nou record repu­blican de juniori mici, cu 4,30 m. Concursul continuă vineri, de la ora 16, tot pe Stadionul Republicii. Adrian IONESCU REGATA INTERNATIONALA SNAGOV O competiţie de amploare rezervată canotajului academic Incepînd de astăzi, Snagovul găzduieşte o altă mare competiţie nautică. Ea este rezervată în ex­clusivitate canotajului academic masculin şi a fost trecută în anuarul concursurilor de amploare sub denumirea de „REGATA INTERNAŢIONALA SNAGOV“. Ediţia actuală a întrecerilor va reuni pe culoarele dintre balize puternicele echipaje ale REPUBLICII DEMOCRATE GERMANE (lotul cu­prinde medaliaţi olimpici, mondiali, europeni), UNGARIA (canotorii maghiari au cîştigat recent la Lucerna, proba de 4 f.c.), U.R.S.S., BULGARIA, CEHOSLOVACIA şi ROMANIA. Regulamentul regatei prevede disputarea celor şapte probe clasice pe parcursul a trei zile. Astfel, întrecerile din cadrul seriilor eliminatorii se vor desfăşura astăzi, de la ora 9, la probele şi în or­dinea 1 4 + 1, 2 f.c., simplu, 2 -4) 1, 4 f.c., 2 v., 8 4- 1. Sîmbătă, tot de la ora 9, vom asista la cursele re­zervate recalificărilor, iar duminică cei mai buni canotori vor lua startul (de la ora 10), în pasio­nantele finale ale Regatei internaţionale Snagov. Lotul reprezentativ al României cuprinde schi­­mişti de la cluburile sportive bucureştene Steaua şi Dinamo. La această ediţie a Regatei Snagov, spe­cialiştii noştri (ca şi sportivii, de altfel) emit pre­tenţii — oarecum justificate — la ocuparea unor locuri fruntaşe în clasamentul probelor de 2­4-1, 4 + 1, 4 f.c. şi 2 vîsle. Neîndoielnic, vor fi trei zile de disputate întreceri, cu evoluţii dinamice, spec­taculoase, la care — sperăm — nu vor lipsi iubi­torii acestui sport. Un redutabil „dublu vîsle“: Octavian Pavelescu şi Cornel Ciocoi. Foto : A. NEAGU * Cursele echipajelor de 4 +­­1 vor fi, fără îndoială, puncte de atracție şi nu Regata Snagov. COPIII ÎNOTĂTORI PESTE HOTARE Selecţionatele de copii la Înot ale R.F. a Ger­maniei şi României se întilnesc începînd de astăzi în piscina de di­mensiuni olimpice din orăşelul Seesen am Harz. La startul probe­lor se vor alinia cele mai valoroase speran­ţe ale nataţiei din cele două ţări, printre care Kathy Heinze, Liviu Copcealău, Ursula Rö­mer, Zeno Opriţescu, Anca Georgescu, Anca Groza ş.a. Foto : M. FELIX PRIVILEGIUL REPORTERULUI eporterul are marele privile­giu de a călători prin fără, de a privi şi asculta totul cu acea acuitate profesională, convertită cu timpul într-un simţ complementar. Aceste peregrinări mereu reînnoite fac din re­porter mai mult decit un simplu colec­ţionar de imagini, de idei şi de afecte, îl conduc, prin asimilări succesive, prin efectul ridicat la puterea necunoscută a contactului direct, spre finitul esen­ţelor,­­ acolo unde prefacerile acestei ţări şi ale oamenilor ei ating limpidi­tatea şi forţa de iradiaţie a adevăru­lui pur. Am văzut şi am citit, ca fie­care dintre noi, în aceşti ani, pe care îi numim simplu, de după eliberare, numeroase reportaje, filmate sau scrise excelent, despre etapele metamorfozei socialiste, petrecute în afara şi înăun­trul nostru. Desigur, ele ne-au sugerat dimensiunea, ritmul, continuitatea, di­recţia precisă, toţi indicii, toate repe­rele care au marcat re­naşterea naţiu­nii noastre, determinată de convergenţa voinţei poporului cu voinţa partidului, a aspiraţiilor poporului cu aspiraţiile partidului, a energiilor poporului cu energiile partidului. Dar, toate repor­tajele, toate mărturiile verbale, scr­ise sau filmate, sînt de fapt produsul re­flectării realităţii în subiectivitatea au­torului. Pe traseul de la obiect la pri­mul subiect care este autorul şi apoi la cititor se pierde inevitabil ceva, ori­­cîta forţă de captare, de conservare şi de re­dare ar avea intermediarul din­tre el şi sinteza urmărilor revoluţiei. Numai contactul direct al retinei, al auzului, al sensibilităţii cu secvenţele complexe ale edificării naţiunii noastre produce reverberaţiile lăuntrice cele mai dense şi mai operante. Cîteva că­lătorii recente pe şantierul Porţilor de Fier, la Ţicleni, la Rovinari, la Sadu, la Tg. Jiu, prin sate de prin părţile Cra­­iovei, pe trasee ce se pot repeta în fie­care zona a ţării, ne-au învăţat din nou că numai în jurul oamenilor şi faptelor, numai fără intermedii, se poate percepe printr-o osmoză lesne de înţeles, dar de nesubstituit, acea boare, acel ceva emanat, inefabil şi totuşi real, ce vehiculează esenţa trans­formărilor, cărora le suntem­ de un sfert de veac subiect şi obiect. Noi, repor­terii, avem privilegiul de a-l sorbi mult mai des. Deoarece, peisajul, material şi uman în vîrstă de numai 25 de ani al României socialiste degajă ceva ce nu pătrunde nici prin ochiul aparatului de filmat, nici sub coaja cuvintelor sau a cifrelor. Ceva ce se naşte numai pe ţărmul retinei vii, la hotarul auzului şi acolo unde sufletul fiecăruia dintre noi se continuă cu ţara. O revelaţie ce constituie privilegiul tuturor celor ce umblă pe sub zările României de acum şi ştiu să vadă, să asculte şi să-şi tri­mită laserul gîndului spre imagini de ieri, ca sa poată aprecia exact distanta la care ne aflăm acum. Coleidoscopul transformărilor României socialiste e atît de modil şi de feeric, incit ţara se cere vizitată asiduu în prezent şi de către cetăţenii ei. Romulus BALABAN .

Next