Sportul, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6741-6771)
1971-07-22 / nr. 6762
INTENSIFICAREA MUNCII POLITICO-EDUCATIVE CU SPORTIVII. PRINCIPALA SARCINĂ DE VIITOR Am fost, în ultimele zile, martori şi părtaşi la un nou şi amplu dialog al partidului cu naţiunea, fiind supusă, de data aceasta, dezbaterii publice, o temă de însemnătate covîrşitoare pentru mersul înainte al societăţii noastre : perfecţionarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Propunerile prezentate în acest sens de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, precum şi recenta expunere a secretarului general al partidului constituie documente de bază pentru întreaga noastră muncă viitoare, prilejuind reflecţii adinei şi analize multilaterale a ceea ce am făcut, dar — mai cu seamă — ele trasează foarte precis drumul pe care va trebui să mergem de acum încolo. In acest context, sarcini de mare importanţă şi responsabilitate revin mişcării de educaţie fizică şi sport. Integrată organic în activitatea generală politico-educativă din ţara noastră, socotită, pe bună dreptate, o problemă de stat, mişcarea sportivă exercită o influenţă pozitivă nu numai asupra întăririi potenţialului biologic al cetăţeanului (şi al celui tînăr, cu precădere), dar şi asupra conştiinţei lui. Aş socoti că, după familie şi şcoală, stadionul, terenul de sport constituie mediul în care copilul şi tînărul îşi petrec cea mai mare parte a timpului, şi de felul cum vom şti să-l organizăm şi să-l utilizăm depinde în mod hotărîtor eficienţa lui educativă. Iată de ce, paralel cu îmbunătăţirea formelor de educaţie în mişcarea sportivă (la care voi încerca să mă refer ceva mai jos), o primă sarcină care revine organelor şi organizaţiilor noastre este aceea de a-şi intensifica eforturile pentru a atrage în activitatea de educaţie fizică mase tot mai largi, întregul tineret, pe toţi copiii, cum de altfel se recomandă insistent în documentele de partid şi de stat, cum s-a stipulat în Itotărirea Conferinţei pe ţară a mişcării sportive din iulie 1967. Am în faţă Programele de activităţi educative politico-ideologice, pe perioada care urmează, ale cluburilor sportive şi Consiliilor de educaţie fizică şi sport ale sectoarelor din municipiul Bucureşti, alcătuite în lumina Documentelor de partid, şi toate — fără excepţie — pornesc de la acest imperativ actual, al angrenării în practicarea regulată şi sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului a maselor largi de oameni ai muncii, a întregului tineret, însăşi forma cea mai simplă a sportului, exerciţiul fizic cotidian gimnastica de dimineaţă, făcută la domiciliu, la locul de muncă, într-o pauză, în cămine sau internate, deţine valenţe educative, pentru că predispune la autodisciplină şi la o judicioasă drămuire a timpului lucruri nu chiar de ultimă importanţă în viaţă. Fără îndoială, în anii puterii populare şi ai construcţiei socialiste, mişcarea sportivă din ţara noastră a repurtat o serie de succese şi pe tărîmul educaţiei, al creşterii nivelului de conştiinţă a tinerilor care au populat şi populează stadioanele. Acest factor, alături de dezvoltarea bazei materiale, de îmbunătăţirea selecţiei, de perfecţionarea formelor de pregătire, a contribuit la obţinerea marilor victorii, a recordurilor care au adus poporul nostru în rîndul naţiunilor fruntaşe pe arena sportului internaţional. S-au obţinut, intr-adevăr, succese, dar nu pe măsura condiţiilor oferite de către partid şi de către stat şi — mai ales — a necesităţilor reclamate de progresul vertiginos al societăţii noastre socialiste. Sub acest aspect, activitatea sportivă reprezintă un domeniu foarte delicat, care presupune multă atenţie. Pe de o parte, aşa cum bine se ştie, sportul cultivă virtuţi sufleteşti dintre cele mai alese, patriotismul, curajul, cinstea, prietenia, spiritul de sacrificiu şi multe altele. Dar, în acelaşi timp, performanţa sportivă, prin caracterul ei spectaculos şi de mare audienţă la public, creează glorie şi celebritate, ceea ce poate deteriora conştiinţele neformate încă, împingîndu-le la infatuare, vedetism, gîndul traiului uşor, fără muncă. Şi dacă în lunga mea activitate pe tărîmul mişcării sportive cunosc nenumăraţi campioni străluciţi care s-au realizat ca oameni şi cetăţeni, în memorie prof. TUDOR VASILE preşedintele Consiliului municipal . Bucureşti pentru educaţie fizică şi sport (Continuare in par a 2-a) Simbota şi duminică, pe Republicii FINALELE CAMPIONATELOR NAŢIONALE DE ATLETISM 1 La băieţi — ediţia a 53-a, la fete — a 43-a © Pentru Helsinki şi Zagreb, cu gindul la München © In perspectivă, dueluri pasionante Familia tot mai numeroasă — şi, am spune, cuprinzînd tot mai multe valori autentice — a atletismului nostru se pregăteşte pen-, tru un eveniment de maximă însemnătate : finalele campionatelor naţionale. Sîmbătă şi duminică (în ambele zile de la ora 17), pe „Republicii“ se vor desfăşura ediţiile a 53-a — la băieţi şi a 43-a — la fete, întreceri la care vor fi prezenţi sute de sportivi şi sportive de pe întreg cuprinsul ţării. Fără îndoială, campionatele naţionale au o valoare intrinsecă. Anul acesta însă, însemnătatea lor creşte considerabil prin aceea că ele deschid atleţilor şi atletelor posibilitatea de a cuceri dreptul de participare la „europenele“ de la Helsinki, de a fi selecţionaţi în echipele reprezentative ce vor participa la Jocurile Balcanice de la Zagreb, precum şi în cele care vor întîlni echipele Spaniei (m) şi Poloniei (f). Juniorii şi atleţii din categoria „tineret“ au şi ei , tot cu prilejul naţionalelor deschise porţile spre reprezentativele respective, angajate într-un bogat şi variat program competiţional. Totul depinde, fireşte, de valoarea performanţelor obţinute în lupta pentru titlurile de campioni ai României. Toţi aceşti factori vin să sporească interesul pentru întrecerile de sîmbătă şi duminică, ridică ştacheta pretenţiilor, stimulează participanţii pentru rezultate de înalt nivel. Vor fi — nu ne îndoim de aceasta — mulţi amatori de atletism care vor urca în Dealul Spirii pentru a asista la disputa aruncătoarelor de disc (Manoliu-Menis-Cataramă-Ionescu), la o nouă performanţă a „cangurilor“ (săritorii de triplusalt, în fruntea cărora se află Carol Corbu), la cursele Valeriei Bufanu (cine vor fi oare ?), la duelul înălţimilor (Şerban Ioan-Csaba Dósa), la atîtea şi atîtea dispute ce se anunţă palpitante. Participanţi la numeroase competiţii internaţionale, realizatori ai unor rezultate care s-au situat în zona de frunte a performanţelor sezonului, atleţii şi atletele vor putea să dovedească la naţionale progresul obţinut. Le-o cer „europenele“ care bat la uşă şi mai ales, Jocurile Olimpice ce se vor disputa anul viitor la München. Orice performanţă de nivel ridicat este — fără doar şi poate — o opţiune pentru aceste confruntări spre care se îndreaptă gîndurile tuturor sportivilor, tuturor iubitorilor atletismului. Nutrim speranţa că naţionalele de sîmbătă şi duminică vor înscrie o nouă pagină cu fapte şi rezultate de valoare în istoria atletismului românesc. Recordmanar, alergările peste garduri, Valeria Bufanu, va încerca, la campionatele naţionale să obţină noi performanţe de valoare internaţională PARTICIPARE RECORD LA CAIAC-CANOE Astăzi, pe lacul Snagov, încep întrecerile din cadrul campionatului republican de caiac-canoe rezervat juniorilor mici, mari şi tineretului. La startul acestei finale pe ţară se vor alinia un număr record de competitori — peste 600 de caiacişti şi canoişti, reprezentanţi ai 26 de asociaţii şi cluburi sportive. Evoluţiile — calificări, recanficări (joi), semifinale (vinei) şi finale (sîmbătă) — au fost programate pe noua pistă nautică a Blaclui Snagov. Iată cele 24 de curse ale ediţiei din acest an a campionatului : tineret (băieţi) : K 1, C 1 1000 m, fete K 1 500 m ; juniori mari (băi'-'ti) : K 1, K 2, K 4 (500 şi 1000 m), C 1 C 2 (500 mi 1000 m). fete: K 1, K 2, K 4 (500 m) ; juniori mici (băieţi): K 1, K 2, K 4, C 1 şi C 2 (500 m). fete : K 1, K 2, K 4 (500 m). Punct final in turneul feminin de şah 1. RAMMIKU, 2. NICOLAU, 3. mm BRAŞOV (prin telefon). — De obicei, utima rundă a unui turneu de şah, mai ales atunci cînd soarta primului loc este pecetluită, se desfăşoară sub semne paşnice, consemnînd ploi de remize. Concursul internaţional feminin de la Braşov a făcut o plăcută excepţie, furnizînd la finiş cea mai tare reuniune din toată competiţia. S-a jucat foarte activ, cinci din cele 7 partide fiind decise. Astfel : Ranita — Cohn 1—0, Nicolau — Just 1—0, Teodorescu — Vereci 1—0, Juncu — Todorova 1—0, Scota — Gogâlea 1—0. Remiză în întîlnirea Bogdan — Vokralova, rezultat care se prefigurează şi în singura întreruptă, Timmer — Makai. Astfel, şahista sovietică Maia Ratniku a cîştigat distanţat turneul : 11 p (din 13 posibile). Urmează : Alexandra Nicolau (România) 9/1, Margareta Juncu (România) 9, Zsuza Veröci (Ungaria) 81 /1, Jobhlanda Szota (Polonia) 7Vs. Sulrana Makai (România) 7 (1), Margareta Teodorescu (România) şi Gabriele Just (R.D.G.) 6Vi. Stefanka Vokralova (Cehoslovacia) şi Eleonora Gogâlea (România) 5Vio Lia Bogdan (România) şi Paunka Todorova (Bulgaria) 4/1, Irina Cohn R.F.G.) 3, Rye Timmer (Olanda) IV. (1). T. NICOARA, arbitru IOSIF MIHALIC: „Aş închide cu plăcere uşa boxerilor lipsiţi de tehnică“ Mulţi ani de zile, boxul clujean s-a confundat aproape cu Iosif Mihalic. Poate că la prima sa afirmare (campion naţional de junior in 1954) mulţi nu credeau in steaua sa. In fond, pe firmamentul boxului nostru, destui juniori au apărut şi au dispărut ca o cometă. Au trecut anii şi clujeanul şi-a croit cu tenacitate drum spre marea performanţă, reuşind să devină titular in echipa naţională, să cucerească cinci titluri de campion, să se afirme puternic peste hotare. L-am intîlnit deunăzi la Cluj, intr-o altă postură, în colţul ringidui. Am discutat multe ore cu Mihalie antrenorul, şi am constatat la el aceeaşi dorinţă de a contribui la ridicarea calitativă amobilei arte“, la afirmarea pe mai departe a acestui vechi şi prestigios centru pugiatie al ţării. Discuţia noastră a pornit de la constatarea că se împuţinează numărul de spectatori la reuniunile pugilistice. Explicaţia, după opinia lui Mihalic, constă în scăderea tehnicităţii, fenomen observat la mulţi sportivi, orientarea spre un stil dur de luptă, care greşit se crede că generează rezultate mai bune. ,,Tocmai de aceea — susţine Mihalic — în diferite ţări se aud voci care cer desfiinţarea boxului. Eu susţin că aşa ceva nu este posibil, dar sunt pentru desfiinţarea durităţilor din box, pentru îndepărtarea celor care pretind rezultate imediate, a antrenorilor care preferă bătaia şi se bazează pe pumnul, deseori norocos, al elevilor lor“. Iosif Mihalic este, în prezent, antrenor la A.S.A. Cluj. La sala condusă de el vin tineri care nu sunt pugilişti de 14 carate, dar care au învăţat, mai bine sau mai rău, a.b.c.-ul în alte colective. Iată, îl vedem la antrenament pe Romeo CALARASANU Mih Ji TRANCA (Continuare in pag. a 3-a) . BOXUL CLUJEAN LA ORA ANALIZEI e felul în care se desfăşoară activitatea în secţiile din ţară — cele care reprezintă un izvor permanent de talente pentru sportul de performanţă — depinse, într-o mare măsura, valoarea ramurii sportive respective pe plan internaţional. In dorinţa de a cunoaşte cum se munceşte în secţiile de box clujene am întreprins un raid-anchetă prin principalele unităţi sportive din oraşul de pe Someş. Concluziile ce se desprind din materialul de faţă ne prezintă două tablouri distincte : antrenori care depun eforturi pentru pregătirea la un nivel corespunzător a „schimbului de mîine" şi care au rezultate lăudabile pe linia creşterii juniorilor şi, de cealaltă parte, tehnicieni apreciaţi pentru activitatea lor îndelungată, dar care nu mai muncesc cu pasiune şi, în consecinţă, obţin rezultate slabe. ★ Juniorii, speranţele antrenorului Mihalic. In fotografie, tinerii I. Kacso şi Şt. Gaspar (campion la „juniori mici“, in 1969), la un antrenament ANUL XXVI — Nr. 6762 ===r^ 4 PAGINI 30 BANI .........■ . vs_________Joi 22 iulie 1971 Balcaniada de baschet a junioarelor LA SATU MARE, TOTUL ESTE GATA PENTRU START SATU MARE, 21 (prin telefon, de la corespondentul nostru). Sala sporturilor din localitate, special amenajată (luminată perfect, ceas electronic, tribune încăpătoare) este gata să primească oaspetele la cea de a VI-a ediţie a campionatului balcanic de baschet al junioarelor (23—25 iulie). Pînâ acum, în sală s-au antrenat componentele lotului român, sub îndrumarea prof. Gheorghe Benone şi prof. Gabriela Both. Sportivele noastre au manifestat o deosebită poftă de joc în cursul mepiuril°r de verificare susţinute în compania unor formaţii de juniori şi de seniori şi a selecţionatei feminine locale. De menţionat că antrenamentele au fost urmărite de un mare număr de spectatori care, prin prezenţa şi entuziasmul lor, promit că vor fi un real sprijin reprezentativei române în întrecerile cu teamurile Bulgariei, Iugoslaviei şi Greciei. A fost definitivat lotul: Mana Roşianu, Viorica Balai, Tatiana Rădulescu, Doina Buga, Mariana Andreescu, Aurora Constantinescu, Diana Mihalik, Rodica Capotă, Ildikó Vitany, Doina Prăzaru, Rodica Goian, Liliana Rădulescu. Cei doi antrenori au declarat că vor utiliza următoarea formaţie de bază: Tatiana Rădulescu, Roşianu, Buga, Balaj, Andreescu. Tinerele baschetbaliste sunt înconjurate cu multă dragoste de sătmăreni care, se ştie, au o mare pasiune pentru acest sport, întreprinderile care patronează echipa României (Unio. Mondiala, „23 August“) le creează condiţii de relaxare prin plimbări in locurile de atracţie ale oraşului, vizitarea fabricilor etc. Preocupare dovedesc şi organele sportive locale care au amenajat panouri cu fotomontaje, au difuzat fotografii ale echipei naţionale a României şi au pregătit medalii şi plachete cu care vor fi distinse participantele la această Balcaniadă. Augustin VERBA in liniştea motelului de la Timiş Petrolul se pregăteşte să... „erupă“ N-a fost nici Poiana Braşov şi nici Buşteni cum aflasem intre timp. Petrolul a reuşit în ultimul moment (luni seara) să aleagă motelul Timiş, loc pentru echipă superb, undeva in liniştea munteului, departe de lume şi de orice tentaţie. In munte la circa 14 km de Braşov. .. La camera 14, doi... debutanţi: Ilie Oană, revenit la crima echipei după cei doi ani din Grecia şi Mircea Dridea de două zile antrenor secund. E marţi la prînz, s-a terminat antrenamentul de dimineaţă, „pe ploaie, în pantă pentru rezistenţă şi forţă“, şi cei doi discută planul de pregătire. Dridea a condus singur prima şedinţă. Intr-un fel, a primit botezul jocului. Povesteşte cu haz că atunci cînd şi-a numărat jucătorii, de două ori i-a ieşit în plus un om ce numărase şi pe el tot ca jucător... — Cum a ajuns M. Dridea secundul celui care i-a fost profesor din 1956 ? — Ideea n-a fost a mea. Dădusem acum doi ani examen de antrenor, am luat carnetul, fără să mă gindesc însă că voi antrena curind o echipă. Intervine Ilie Oană și explică „înscăunarea“ lui Mircea. Dridea : „Prin plecarea lui Cernăianu, a rămas vacant postul de antrenor secund. Au fost luate in discuţie mai multe nume. Conducerea clubului l-a propus şi pe Mircea Dridea fără să creadă că voi fi de acord. Am răspuns, insă, imediat, printr-un da categoric, care pe unii i-a surprins". ^ — Ce argumente au pledat în favoarea lui Dridea ? — M-am bazat pe ataşamentul lui faţă de club, pe capacitatea lui intelectuală, pe puterea de muncă. Dacă vrem să facem un lucru bun, trebuie muncă multă. Şi Dridea mai prezintă o garanţie. Pină acum citeva zile a fost în teren, cunoaşte in amănunt toţi jucătorii, în timp ce eu am lipsit doi ani de zile din mijlocul echipei. Aşa a urcat Dridea din teren la catedra Petrolului. Ilie Oană crede mult în acest salt. Iar noi trebuie să credem în acest cuplu. Pentru că el bate toate recordurile de devotament Socotiţi şi dv. Ilie Oană are 34 de ani la Petrolul (15 ca jucător, 19 ca antrenor), Mircea Dridea 18 ani ca jucător (dintre care 15 la echipa I). ...Schimbăm mai multe cuvinte despre perioada de pregătire. Petrolul s-a antrenat şi acasă două zile. La motelul Timiş a venit cu 22 de oameni şi antrenamentele se vor face in funcţie de fiecare dintre aceştia. „Individualizarea este o problemă importantă, explică Oană. Avem cea mai scurtă perioadă de pregătire şi trebuie să forţăm, dar cu multă atenţie. Să vedem cine suportă, cit suportă“. Mircea M. IONESCU (Continuare în pag. a 3-a) Rapidiştii urcă pantele Predealului cu zîmbetul pe faţă, cu gundul la... marea pantă care duce spre locul 1 in viitorul campionat. Chiar şi masivul Răducanu (102 kg), care are unele dificultăţi de deplasare, zimbeşte pentru a nu strica fotografia... Foto : Dragoş NEAGU Azi începe la Palatul sporturilor din Constanţa Dubla întilnire de gimnastică ROMÂNIA - S.U.A. Palatul sporturilor din Constanţa găzduieşte astăzi un eveniment sportiv remarcabil : prima întilnire dintre reprezentativele masculine de gimnastică ale României şi Statelor Unite ale Americii. Turneul în ţara noastră al echipelor S.U.A. prevede, în afara meciului de la Constanţa, şi o interesantă demonstraţie în sala Floreasca din Capitală (luni după-amiază). După cum am mai anunţat, delegaţia de gimnaşti americani a sosit in Capitală marţi după-amiază, iar miercuri dimineaţa şi-a continuat călătoria spre litoral, cu autobuzul. In cursul aceleiaşi zile, gimnastele şi gimnaştii oaspeţi au efectuat un antrenament de acomodare în sala sporturilor din Constanţa, urmînd ca joi dimineaţă ei să participe la un nou antrenament, de scurtă durată. Antrenorii echipei S.U.A. nu s-au decis încă asupra formaţiei pe care o vor alinia, urmînd a alege pe „cei şase” din lotul de 551 sportivi deplasaţi în România : Marshall Avener, Geor ge Greenfield, Michael Kimball, Joseph Littow, Gary Morava, Bernard Peters şi Craig Bitter. Gimnaştii români s-au pregătit la Capitală în vederea acestei întîlniri, iar de două zile se află şi ei la Constanţa. Antrenorul Iosif Maier a stabilit următoarea echipă : Petre Mihaiuc, Mircea Gheorghiu, Dan Grecu, Nicolae Oprescu, Constantin Petrescu ,Vasile Coşariu. Păunescu, deşi în formă bună, este menajat pentru a-şi vindeca total traumatismul suferit la picior la campionatele balcanice. Din formaţia noastră face parte şi Gheorghe Tohăneanu, un veteran al gimnasticii masculine româneşti. Meciul dintre echipele masculine, de azi, este programat la ora 17:30, în aceeaşi sală, şi de la aceeaşi oră, se va desfăşura vineri întilnirea dintre echipele feminine ale României şi S.U.A. Gheorghe Tohăneanu — din nou in echipa naţională! Marshall Avener — cel mai bun din echipa oaspete ZILE DE NEUITAT ÎN DELTA DUNĂRII Dunărea, vers şi melodie, drum şi bogăţie, cum spune poetul. Dar, elementul care-i conferă în cea mai mare măsură celebritatea, este acel conglomerat de poezie şi mister, de linişte şi vegetaţie specifică, paradis al păsărilor migratoare, gazdă a sturionilor şi animalelor cu blană scumpă, grădină de nuferi şi ţară de pescari sau, in două vorbe, DELTA DUNĂRII. Tulcea este poarta de intrare a Deltei. Oraşul s-a modernizat. Oferă condiţii minunate numeroşilor turişti români şi străini şi spre el se îndreaptă zilnic cu trenul, avionul, vaporul sau maşinile sute şi sute de oameni. Primul popas l-am făcut la Agenţia B.T.T. (Biroul de turism pentru tineret). In încăperi este un continuu du-te-vino. Ghizi, profesori, turişti, organizatori pun la punct ultimele amănunte privind deplasarea înspre paradisul păsărilor şi peştilor. Intr-o cameră, înconjuraţi de un adevărat stat major, i-am găsit pe tovarăşii Ion Bănilă, şeful agenţiei, şi Vasile Rotaru, coordonator de activităţi ale turismului nautic. Amabili, interlocutorii, mi-au pus la dispoziţie date, cifre, informaţii, toate legate de excursiile in Deltă ale tinerilor. Aflăm astfel că, zilnic, se desprind de nava-bază ambarcaţiile încărcate cu cei care citeva zile şi nopţi vor gusta din frumuseţile ele nedescris pe care le oferă Delta. La dispoziţia lor se află pontoanedormitor, cu cabine de două şi patru locuri, bărci remorcate de şalupe şi nava amiral a B.T.T. „3100“, care este pusă la dispoziţia turiştilor. Tovarăşul I. Bănilă a precizat că până acum au venit vizitatori , studenţi şi studente din U.R.S.S., Polonia, Japonia, Franţa, Elveţia, R.F. a Germaniei, Tunisia, Maroc. În timpul discuţiei a apărut cadrul uşii un tînăr ars de soare, cu barbă lungă de lipovean: „Tovarăşi, excursia de studenţi cu bărci remorcate este gata de plecare. Permiteţi desprinderea de ponton ?“ Lămuririle le-am primit de la coordonatorul de turism nautic: „Este ghidul Cornel Mihai (rugbyst), care conduce excursiile de bărci remorcate cu şalupa „Ciclonul“. Nu am rezistat tentaţiei şi am ieşit să urmăresc plecarea. Motorul „Ciclonului“ duduia ritmic, iar după el, un monom, şasebărci cu cite doi sau patru ocupanţi, studenţi şi studente din toate centrele universitare ale ţării. Ei vor petrece şase zile pe canalele Deltei, la punctele fixe pe care B.T.T. le-a amenajat la Sulina, Roşu, Caraorman, Matiţa, unde vor pescui şi face plajă, vor vizita locuri minunate. Din nou sirena unui vapor cere insistent acostarea la bază. Este remorcherul „Păpurişul“ care vine din tură cu cele două pontoanedormitor şi după aprovizionare, (circa două ore) pleacă la drum un alt grup de elevi turişti. Cei doi amfitrioni ne invită să însoţim se Paul IOVAN (Continuare In pag. a 2-a)