Sportul, iulie 1971 (Anul 27, nr. 6741-6771)

1971-07-22 / nr. 6762

INTENSIFICAREA MUNCII POLITICO-EDUCATIVE CU SPORTIVII. PRINCIPALA SARCINĂ DE VIITOR A­m fost, în ultimele zile, martori şi părtaşi la un nou şi amplu dialog al partidului cu naţiu­nea, fiind supusă, de data aceasta, dezbaterii publice, o temă de însem­nătate covîrşitoare pentru mersul înainte al societăţii noastre : perfec­ţionarea activităţii politico-ideologice şi cultural-educative a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii. Propunerile prezentate în acest sens de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, pre­cum şi recenta expunere a secreta­rului general al partidului constituie documente de bază pentru întreaga noastră muncă viitoare, prilejuind reflecţii adinei şi analize multilate­rale a ceea ce am făcut, dar — mai cu seamă — ele trasează foarte pre­cis drumul pe care va trebui să mer­gem de acum încolo. In acest con­text, sarcini de mare importanţă şi responsabilitate revin mişcării de e­­ducaţie fizică şi sport. I­ntegrată organic în activitatea generală politico-educativă din ţara noastră, socotită, pe bună dreptate, o problemă de­ stat, mişca­rea sportivă exercită o influenţă pozitivă nu numai asupra întăririi potenţialului biologic al cetăţeanu­lui (şi al celui tînăr, cu precădere), dar şi asupra conştiinţei lui. Aş so­coti că, după familie şi şcoală, sta­dionul, terenul de sport constituie me­diul în care copilul şi tînărul îşi pe­trec cea mai mare parte a timpului, şi de felul cum vom şti să-l orga­nizăm şi să-l utilizăm depinde în mod hotărîtor eficienţa lui educativă. Iată de ce, paralel cu îmbunătăţirea for­melor de educaţie în mişcarea spor­tivă (la care voi încerca să mă refer ceva mai jos), o primă sarcină care revine organelor şi organizaţiilor noastre este aceea de a-şi intensifica eforturile pentru a atrage în activi­tatea de educaţie fizică mase tot mai largi, întregul tineret, pe toţi copiii, cum de altfel se recomandă insistent în documentele de partid şi de stat, cum s-a stipulat în Itotări­­rea Conferinţei pe ţară a mişcării sportive din iulie 1967. Am în faţă Programele de activi­tăţi educative politico-ideologice, pe perioada care urmează, ale cluburilor sportive şi Consiliilor de educaţie fizică şi sport ale sectoarelor din municipiul Bucureşti, alcătuite în lu­mina Documentelor de partid, şi toa­te — fără excepţie — pornesc de la acest imperativ actual, al angrenării în practicarea regulată şi sistematică a exerciţiilor fizice şi sportului a maselor largi de oameni ai muncii, a întregului tineret, însăşi forma cea mai simplă a sportului, exerciţiul fi­zic cotidian gimnastica de dimineaţă, făcută la domiciliu, la locul de mun­că, î­ntr-o pauză, în cămine sau in­ternate, deţine valenţe educative, pentru că predispune la autodiscipli­­nă şi la o judicioasă drămuire a timpului lucruri nu chiar de ultimă importanţă în viaţă. F­ără îndoială, în anii puterii populare şi ai construcţiei so­cialiste, mişcarea sportivă din ţara noastră a repurtat o serie­­ de succese şi pe tărîmul educaţiei, al creşterii nivelului de conştiinţă a ti­nerilor care au populat şi populează stadioanele. Acest factor, alături de dezvoltarea bazei materiale, de îmbu­nătăţirea selecţiei, de perfecţionarea formelor de pregătire, a contribuit la obţinerea marilor victorii, a recor­durilor care au adus poporul nostru în rîndul naţiunilor fruntaşe pe are­na sportului internaţional. S-au ob­ţinut, intr-adevăr, succese, dar nu pe măsura condiţiilor oferite de către partid şi de către stat şi — mai ales — a necesităţilor reclamate de pro­gresul vertiginos al societăţii noastre socialiste. Sub acest aspect, activitatea spor­tivă reprezintă un domeniu foarte delicat, care presupune multă aten­ţie. Pe de o parte, aşa cum bine se ştie, sportul cultivă virtuţi sufleteşti dintre cele mai alese, patriotismul,­ curajul, cinstea, prietenia, spiritul de sacrificiu şi multe altele. Dar, în ace­laşi timp, performanţa sportivă, prin caracterul ei spectaculos şi de mare audienţă la public, creează glorie şi celebritate, ceea ce poate deteriora conştiinţele neformate încă, împingîn­­du-le la infatuare, vedetism, gîndul traiului uşor, fără muncă. Şi dacă în lunga mea activitate pe tărîmul mişcării sportive cunosc nenumăraţi campioni străluciţi care s-au realizat ca oameni şi cetăţeni, în memorie prof. TUDOR VASILE preşedintele Consiliului municipal . Bucureşti pentru educaţie fizică şi sport (Continuare in pa­r a 2-a) Simbota şi duminică, pe Republicii FINALELE CAMPIONATELOR NAŢIONALE DE ATLETISM 1­ ­ La băieţi — ediţia a 53-a, la fete — a 43-a © Pentru Helsinki şi Zagreb, cu gindul la München © In perspectivă, dueluri pasionante Familia tot mai numeroasă — şi, am spune, cuprinzînd tot mai multe valori autentice — a atle­tismului nostru se pregăteşte pen-, tru un eveniment de maximă în­semnătate : finalele campionatelor naţionale. Sîmbătă şi duminică (în ambele zile de la ora 17), pe „Re­publicii“ se vor desfăşura ediţiile a 53-a — la băieţi şi a 43-a — la fete, întreceri la care vor fi pre­zenţi sute de sportivi şi sportive de pe întreg cuprinsul ţării. Fără îndoială, campionatele na­ţionale au o valoare intrinsecă. Anul acesta însă, însemnătatea lor creşte considerabil prin aceea că ele deschid atleţilor şi atletelor po­sibilitatea de a cuceri dreptul de participare la „europenele“ de la Helsinki, de a fi selecţionaţi în echipele reprezentative ce vor par­ticipa la Jocurile Balcanice de la Zagreb, precum şi în cele care vor întîlni echipele Spaniei (m) şi Po­loniei (f). Juniorii şi atleţii din ca­tegoria „tineret“ au şi ei , tot cu prilejul naţionalelor­­ deschise porţile spre reprezentativele res­pective, angajate într-un bogat şi variat program competiţional. Totul depinde, fireşte, de valoarea per­formanţelor obţinute în lupta pen­tru titlurile de campioni ai Româ­niei. Toţi aceşti factori vin să spo­rească interesul pentru întrecerile de sîmbătă şi duminică, ridică şta­cheta pretenţiilor, stimulează parti­cipanţii pentru rezultate de înalt nivel. Vor fi — nu ne îndoim de acea­sta — mulţi amatori de atletism care vor urca în Dealul Spirii pen­tru a asista la disputa aruncătoa­relor de disc (Manoliu-Menis-Cata­­ramă-Ionescu), la o nouă perfor­manţă a „cangurilor“ (săritorii de triplusalt, în fruntea cărora se află Carol Corbu), la cursele Vale­­riei Bufanu (cine vor fi oare ?), la duelul înălţimilor (Şerban Ioan-Csaba Dósa), la atîtea şi atîtea dis­pute ce­ se anunţă palpitante. Parti­cipanţi la numeroase competiţii in­ternaţionale, realizatori ai unor rezultate care s-au situat în zona de frunte a performanţelor sezo­nului, atleţii şi atletele vor putea să dovedească la naţionale progresul obţinut. Le-o cer „europenele“ care bat la uşă şi mai ales, Jocurile O­­limpice ce se vor disputa anul vi­itor la München. Orice performan­ţă de nivel ridicat este — fără doar şi poate — o opţiu­ne pentru aceste confruntări spre care se îndreaptă gîndurile tuturor spor­tivilor, tuturor iubitorilor atle­tismului. Nutrim speranţa că naţionalele de sîmbătă şi duminică vor înscrie o nouă pagină cu fapte şi rezultate de valoare în istoria atletismu­lui românesc. Recordmana­­r, alergările peste garduri, Valeria Bufanu, va­ încerca, la campionatele naţionale să obţină noi performanţe de valoare inter­naţională PARTICIPARE RECORD LA CAIAC-CANOE Astăzi, pe lacul Snagov, încep întrecerile din cadrul campionatu­lui republican de caiac-canoe re­zervat juniorilor mici, mari şi ti­neretului. La startul acestei finale pe ţară se vor alinia un număr re­cord de competitori — peste 600 de caiacişti şi canoişti, reprezen­tanţi ai 26 de asociaţii şi cluburi sportive. Evoluţiile — calificări, recanficări (joi), semifinale (vi­nei) şi finale (sîmbătă) — au fost programate pe noua pistă nautică a B­laclui Snagov. Iată cele 24 de curse ale ediţiei din acest an a campionatului : ti­neret (băieţi) : K 1, C 1 1000 m, fete K 1 500 m ; juniori mari (bă­­i'-'ti) : K 1, K 2, K 4 (500 şi 1000 m), C 1 C 2 (500 m­i 1­000 m). fete: K 1, K 2, K 4 (500 m) ; juniori mici (băieţi): K 1, K 2, K 4, C 1 şi C 2 (500 m). fete : K 1, K 2, K 4 (500 m). Punct final in turneul feminin de şah 1. RAMMIKU, 2. NICOLAU, 3. mm BRAŞOV (prin telefon). — De obicei, u­tima rundă a unui tur­neu de şah, mai ales atunci cînd soarta primului loc este pecet­luită, se desfăşoară sub semne paş­nice, consemnînd ploi de remize. Concursul internaţional feminin de la Braşov a făcut o plăcută excep­ţie, furnizînd la finiş cea mai tare reuniune din toată competiţia. S-a jucat foarte activ, cinci din cele 7 partide fiind decise. Astfel : Ranit­­a — Cohn 1—0, Nicolau — Just 1—0, Teodorescu — Vereci 1—0, Juncu — Todorova 1—0, Sco­ta — Gogâlea 1—0. Remiză în în­­tîlnirea Bogdan — Vokralova, re­zultat care se prefigurează şi în singura întreruptă, Timmer — Ma­­kai. Astfel, şahista sovietică Maia Ratniku a cîştigat distanţat tur­neul : 11 p (din 13 posibile). Ur­mează : Alexandra Nicolau (Româ­nia) 9­/1, Margareta Juncu (Româ­nia) 9, Zsuza Veröci (Ungaria) 81 /1, Jobhlanda Szota (Polonia) 7Vs. Sul­rana Makai (România) 7 (1), Mar­gareta Teodorescu (România) şi Gabriele Just (R.D.G.) 6Vi. Ste­­fanka Vokralova (Cehoslovacia) şi Eleonora Gogâlea (România) 5Vio Lia Bogdan (România) şi Paunka Todorova (Bulgaria) 4­/1, Irina Cohn R.F.G.) 3, Rye Timmer (Olanda) IV. (1). T. NICOARA, arbitru IOSIF MIHALIC: „Aş închide cu plăcere uşa boxerilor lipsiţi de tehnică“ Mulţi ani de zile, boxul clu­jean s-a confundat aproape cu Iosif Mihalic. Poate că la prima sa afirmare (campion naţional de ju­nior in 1954) mulţi nu credeau in steaua sa. In fond, pe firma­mentul boxului nostru, destui ju­niori au apărut şi au dispărut ca o cometă. Au trecut anii şi clu­jeanul şi-a croit cu tenacitate drum spre marea performanţă, reuşind să devină titular in echipa naţională, să cucerească cinci ti­tluri de campion, să se afirme puternic peste hotare. L-am intîlnit deunăzi la Cluj, intr-o altă postură, în colţul rin­­gidui. Am discutat multe ore cu Mihalie antrenorul, şi am consta­tat la el aceeaşi dorinţă de a con­tribui la ridicarea calitativă a­­mo­bilei arte“, la afirmarea pe mai departe a acestui vechi şi presti­gios centru pugi­atie al ţării. Dis­cuţia noastră a pornit de la con­statarea că se împuţinează numă­rul de spectatori la reuniunile pu­­gilistice. Explicaţia, după opinia lui Mihalic, constă în scăderea tehnicităţii, fenomen observat la mulţi sportivi, orientarea spre un stil dur de luptă, care greşit se­ crede că generează rezultate mai bune. ,,Tocmai de aceea — susţi­ne Mihalic — în diferite ţări se aud voci care cer desfiinţarea bo­xului. Eu susţin că aşa ceva nu este posibil, dar sunt pentru des­fiinţarea durităţilor din box, pen­­tru îndepărtarea celor care pretind rezultate imediate, a antrenorilor care preferă bătaia şi se bazează pe pumnul, deseori norocos, al ele­vilor lor“. Iosif Mihalic este, în prezent, antrenor la A.S.A. Cluj. La sala condusă de el vin tineri care nu sunt pugilişti de 14 carate, dar care au învăţat, mai bine sau mai rău, a.b.c.-ul în alte colective. Iată, îl vedem la antrenament pe Romeo CALARASANU Mih­ Ji TRANCA (Continuare in pag. a 3-a) . BOXUL CLUJEAN LA ORA ANALIZEI e felul în care se desfăşoară activitatea în secţiile din ţară — cele care reprezintă un izvor permanent de talente pentru spor­tul de performanţă — depinse, într-o mare măsura, valoarea ramurii sportive respective pe plan internaţional. In dorinţa de a cu­noaşte cum se munceşte în secţiile de box clujene am întreprins un raid-anchetă prin principalele unităţi sportive din oraşul de pe So­meş. Concluziile­­ ce se desprind din materialul de faţă ne prezintă două tablouri distincte : antrenori care depun eforturi pentru pregă­tirea la un nivel corespunzător a „schimbului de mîine" şi care au rezultate lăudabile pe linia creşterii juniorilor şi, de cealaltă parte, tehnicieni apreciaţi pentru activitatea lor îndelungată, dar care nu mai muncesc cu pasiune şi, în consecinţă, obţin rezultate slabe. ★ Juniorii, speranţele antrenorului Mihalic. In fotografie, tinerii I. Kacso şi Şt. Gaspar (campion la „juniori mici“, in 1969), la un antrenament ANUL XXVI — Nr. 6762 ===r^­ 4 PAGINI 30 BANI .........■ . vs_________Joi 22 iulie 1971 Balcaniada de baschet a junioarelor LA SATU MARE, TOTUL ESTE GATA PENTRU START SATU MARE, 21 (prin telefon, de la corespondentul nostru). Sala sporturilor din localitate, special amenajată (luminată perfect, ceas electronic, tribune încăpătoare) este gata să primească oaspetele la cea de a VI-a ediţie a campio­natului balcanic de baschet al ju­nioarelor (23—25 iulie). Pînâ acum, în sală s-au antrenat componentele lotului român, sub îndrumarea prof. Gheorghe Benone şi prof. Gabriela Both. Sportivele noastre au manifestat o deosebită poftă de joc în cursul mepiuril°r de ve­rificare susţinute în compania unor formaţii de juniori şi de seniori şi a selecţionatei feminine locale. De menţionat că antrenamentele au fost urmărite de un mare nu­măr de spectatori care, prin pre­zenţa şi entuziasmul lor, promit că vor fi un real sprijin reprezen­tativei române în întrecerile cu teamurile Bulgariei, Iugoslaviei şi Greciei. A fost­ definitivat lotul: Mana Roşianu, Viorica­­ Balai, Tatiana Rădulescu, Doina Buga, Mariana Andreescu, Aurora Constantinescu, Diana Mihal­ik, Rodica Capotă, Ildikó Vitany, Doina Prăzaru, Ro­­­­dica Goian, Liliana Rădulescu. Cei doi antrenori au declarat că vor utiliza următoarea formaţie de bază: Tatiana Rădulescu, Roşianu, Buga, Balaj, Andreescu. Tinerele baschetbaliste sunt în­conjurate cu multă dragoste de sătmăreni care, se ştie, au o mare pasiune pentru acest sport, între­prinderile care patronează echipa României (Unio. Mondiala, „23 August“) le creează condiţii de relaxare prin plimbări in locurile de atracţie ale oraşului, vizitarea fabricilor etc. Preocupare dove­desc şi organele sportive locale care au amenajat panouri cu foto­montaje, au difuzat fotografii ale echipei naţionale a României şi au pregătit medalii şi plachete cu care vor fi distinse participantele la această Balcaniadă. Augustin VERBA in liniştea motelului de la Timiş Petrolul se pregăteşte să... „erupă“ N-a fost nici Poiana Braşov şi nici Buşteni cum aflasem intre timp. Petrolul a reuşit în ultimul moment (luni seara) să aleagă motelul Timiş, loc pentru echipă superb, undeva in liniştea munte­u­lui, departe de lume şi de orice tentaţie. In munte la circa 14 km de Braşov. .. La camera 14, doi... debutanţi: Ilie Oană, revenit la crima echipei după cei doi ani din Grecia şi Mircea Dridea de două zile an­trenor secund. E marţi la prînz, s-a terminat antrenamentul de di­mineaţă, „pe ploaie, în pantă pen­tru rezistenţă şi forţă“, şi cei doi discută planul de pregătire. Dri­dea a condus singur prima şedin­ţă. Intr-un fel, a primit botezul jo­cului. Povesteşte cu haz că atunci cînd şi-a numărat jucătorii, de două ori i-a ieşit în plus un om ce numărase şi pe el tot ca jucă­tor... — Cum a ajuns M. Dridea secundul celui care i-a fost pro­fesor din 1956 ? — Ideea n-a fost a mea. Dădu­sem acum doi ani examen de an­trenor, am luat carnetul, fără să mă gindesc însă că voi antrena curind o echipă. Intervine Ilie Oană și explică „înscăunarea“­ lui Mircea. Dridea : „Prin plecarea lui Cernăianu, a rămas vacant postul de antrenor secund. Au fost luate in discuţie mai multe nume. Conducerea clubului l-a propus şi pe Mircea Dridea fără să creadă că voi fi de acord. Am răs­puns, insă, imediat, printr-un da catego­ric, care pe unii i-a surprins". ^ — Ce argumente au pledat în favoarea lui Dridea ? — M-am bazat pe ataşamentul lui faţă de club, pe capacitatea lui intelectuală, pe puterea de muncă. Dacă vrem să facem un lucru bun, trebuie muncă multă. Şi Dridea mai prezintă o garanţie. Pină acum citeva zile a fost în teren, cunoaşte in amănunt toţi jucătorii, în timp ce eu am lipsit doi ani de zile din mijlocul echipei. Aşa a urcat Dridea din teren la catedra Petrolului. Ilie Oană crede mult în acest salt. Iar noi trebuie să credem în acest cuplu. Pentru că el bate toate recordurile de de­votament Socotiţi şi dv. Ilie Oană are 34 de ani la Petrolul (15 ca jucător, 19 ca antrenor), Mircea Dridea 18 ani ca jucător (dintre care 15 la echipa I). ...Schimbăm mai multe cuvinte despre perioada de pregătire. Pe­trolul s-a antrenat şi acasă două zile. La motelul Timiş a venit cu 22 de oameni şi antrenamentele se vor face in funcţie de fiecare din­tre aceştia. „Individualizarea este o problemă importantă, explică Oană. Avem cea mai scurtă pe­rioadă de pregătire şi trebuie să forţăm, dar cu multă atenţie. Să vedem cine suportă, cit suportă“. Mircea M. IONESCU (Continuare în pag. a 3-a) Rapidiştii urcă pantele Predealului cu zîmbetul pe faţă, cu gundul la... marea pantă care duce spre locul 1 in viitorul campionat. Chiar şi masivul Răducanu (102 kg), care are unele dificultăţi de deplasare, zimbeşte pentru a nu strica fotografia... Foto : Dragoş NEAGU Azi începe la Palatul sporturilor din Constanţa Dubla întilnire de gimnastică ROMÂNIA - S.U.A. Palatul sporturilor din Constanţa găzduieşte astăzi un eveniment spor­tiv remarcabil : prima întilnire din­tre reprezentativele masculine­­ de gimnastică ale României şi Statelor Unite ale Americii. Turneul în ţa­ra noastră al echipelor S.U.A. pre­vede, în afara meciului de la Con­stanţa, şi o interesantă demonstra­ţie în sala Floreasca din Capitală (luni după-amiază). După cum am mai anunţat, de­legaţia de gimnaşti americani a so­sit in Capitală marţi după-amiază, iar miercuri dimineaţa şi-a conti­nuat călătoria spre litoral, cu auto­buzul. In cursul aceleiaşi zile, gim­nastele şi gimnaştii oaspeţi au e­­fectuat un antrenament de acomo­dare în sala sporturilor din Constan­ţa, urmînd ca joi dimineaţă ei să participe la un nou antrenament, de scurtă durată. Antrenorii echi­pei S.U.A. nu s-au decis încă asu­pra formaţiei pe care o vor alinia, urmînd a alege pe „cei şase” din lotul de 551 sportivi deplasaţi în România : Marshall Avener, Geor­­ ge Greenfield, Michael Kimball, Jo­seph Littow, Gary Morava, Ber­nard Peters şi Craig Bitter. Gimnaştii români s-au pregătit la Capitală în vederea acestei întîlniri, iar de două zile se află şi ei la Constanţa. Antrenorul Iosif Maier a stabilit următoarea echipă : Petre Mihaiuc, Mircea Gheorghiu, Dan Grecu, Nicolae Oprescu, Constantin Petrescu ,Vasile Coşariu. Păunescu, deşi în formă bună, este menajat pentru a-şi vindeca total traumatis­mul suferit la picior la campiona­tele balcanice. Din formaţia noas­tră face parte şi Gheorghe Tohă­­neanu, un veteran al gimnasticii masculine româneşti. Meciul dintre echipele masculine, de azi, este programat la ora 17:30, în aceeaşi sală, şi de la aceeaşi oră, se va desfăşura vineri întilni­­rea dintre echipele feminine ale Ro­mâniei şi S.U.A. Gheorghe Tohăneanu — din nou in echipa naţională! Marshall Avener — cel mai bun din echipa oaspete ZILE DE NEUITAT ÎN DELTA DUNĂRII Dunărea, vers şi melodie, drum şi bogăţie, cum spune poetul. Dar, elementul care-i conferă în cea mai mare măsură celebritatea, este acel conglomerat de poezie şi mister, de linişte şi vegetaţie specifică, paradis al păsărilor migratoare, gazdă a sturionilor şi animalelor cu blană scumpă, grădină de nuferi şi ţară de pescari sau, in două vorbe, DEL­TA DUNĂRII. Tulcea este poarta de intrare a Deltei. Oraşul s-a modernizat. Ofe­ră condiţii minunate numeroşilor turişti români şi străini şi spre el se îndreaptă zilnic cu trenul, avio­nul, vaporul sau maşinile sute şi sute de oameni. Primul popas l-am făcut la Agen­ţia B.T.T. (Biroul de turism pen­tru tineret). In încăperi este un continuu du-te-vino. Ghizi, profe­sori, turişti, organizatori pun la punct ultimele amănunte privind deplasarea înspre paradisul păsări­lor şi peştilor. Intr-o cameră, încon­juraţi de un adevărat stat major, i-am­ găsit pe tovarăşii Ion Bănilă, şeful agenţiei, şi Vasile Rotaru, co­ordonator de activităţi ale turis­mului nautic. Amabili, interlocuto­rii, mi-au pus la dispoziţie date, cifre, informaţii, toate legate de ex­cursiile in Deltă ale tinerilor. Aflăm astfel că, zilnic, se des­prind de nava-bază ambarcaţiile în­cărcate cu cei care citeva zile şi nopţi vor gusta din frumuseţile ele nedescris pe care le oferă Delta. La dispoziţia lor se află pontoane­­d­ormitor, cu cabine de două şi pa­tru locuri,­­ bărci remorcate de şa­lupe şi nava amiral a B.T.T. „3100“, care este pusă la dispoziţia turiş­tilor. Tovarăşul I. Bănilă a precizat că până acum au venit vizitatori , studenţi şi studente din U.R.S.S., Polonia, Japonia, Franţa, Elveţia, R.F. a Germaniei, Tunisia, Maroc. În timpul discuţiei a apărut cadrul uşii un tînăr ars de soare, cu barbă lungă de lipovean: „To­varăşi, excursia de studenţi cu bărci remorcate este gata de pleca­re. Permiteţi desprinderea de pon­ton ?“ Lămuririle le-am primit de la coordonatorul de turism nautic: „Este ghidul Cornel Mihai (rug­byst), care conduce excursiile de bărci remorcate cu şalupa „Ciclo­nul“. Nu am rezistat tentaţiei şi am ieşit să urmăresc plecarea. Mo­torul „Ciclonului“ duduia ritmic, iar d­upă el, un monom, şase­­bărci cu cite doi sau patru ocupanţi, stu­denţi şi studente din toate centrele universitare ale ţării. Ei­ vor petre­ce şase zile pe canalele Deltei, la punctele fixe pe care B.T.T. le-a amenajat la Sulina, Roşu, Caraor­­man, Matiţa, unde vor pescui şi face plajă, vor vizita locuri minu­nate. Din nou sirena unui vapor cere insistent acostarea la bază. Este re­morcherul „Păpurişul“ care vine din tură cu cele două pontoane­­dormitor şi după aprovizionare, (circa două ore) pleacă la drum un alt grup de elevi turişti. Cei doi amfitrioni ne invită să însoţim se­ Paul IOVAN (Continuare In pag. a 2-a)

Next