Sportul, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 6832-6862)
1971-10-14 / nr. 6845
Faga 2-a CALENDARUL COMPETIŢIONAL ŞCOLAR » 5 pe anul 1971/1972 ATLETISM CAMPIONATUL NAŢIONAL a) Şcoli generale (pînă la clasele VII inclusiv) — tetratlonul atletic al prietenie! (elevi născuţi în anul 1958 şi mai tineri). — etapa pe judeţ : pînă la 11 iunie 1972 — etapa pe zonă : 17—18 iunie 1972 — etapa finală : 1—2 iulie 1972, BRAŞOV. B) Licee — etapa pe judeţ : pînă la 14 mai 1972 — etapa finală : 10—11 iunie 1972, BLCURIŞXI c) Şcoli profesionale — etapa pe localitate : pină la 21 noiembrie 1871 — etapa pe judeţ : pină la 23 aprilie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere): pînă la 22 mai 1972 — etapa finală : 12—13 iunie 1972, CAUŢI 2. CONCURSUL „PENTATLONUL ATLETIC ŞCOLAR" (pentru elevii din şcolile generale clasele VIII-X, licee şi şcoli profesionale) — etapa I (pe şcoală) : 15 septembrie — 7 noiembrie 1971 sau 24 aprilie — 4 mai 1972 — etapa a II-a (pe localtate) : pină la 10 mai 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ) : pînă la 25 mai 1972 — etapa a IV-a (finala pe ţară): 3—4 iunie la/2, ORADEA 3. CROSUL TINERETULUI (pentru elevii din şcolile generale — clasele VIII-X, licee şi şcoli profesionale) — etapa I (pe şcoală) : pină la 15 aprilie 1972 — etapa a II-a (pe localitate) : 16—22 aprilie 1972 — etapa a Ii-a (pe judeţ) : 23 aprilie 1972—3 mai 1972 — etapa a IV-a (finala pe ţară) : 7 mai 1972, BRAILA 4. CONCURSUL REPUBLICAN AL SCOLILOR SPORTIVE 22—23 iulie 1972, SIBIU 5. CONCURSUL REPUBLICAN AL LICEELOR CU PROGRAM DE EDUCAȚIE FIZICA 25—27 iulie 1972, CIMPULUNG MUSCEL BASCHET 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL DIVIZIONAR ŞCOLAR ŞI DL JUNIORI — turul I : 26 septembrie — 24 octombrie 1971 — turul II : 19—23 decembrie 1971 — turul III : 30 ianuarie — 27 februarie 1972 — turneul final : 11—13 aprilie 1972, TIMIŞOARA (fete) 28 aprilie — 2 mai 1972 PLOIEŞTI (băieţi) 2. CAMPIONATUL DE CALIFICARE ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI — etapa pe localitate sau pe centre de localităţi : pină la 16 aprilie 1972 — etapa pe judeţ : pinâ la 28 mai 1972 — etapa pe zonă (finală) : 17—21 iunie 1972 BOX 1. CAMPIONATUL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localitate : pină la 26 decembrie 1971 — etapa pe zonă (pe ministere) : pină la 16 aprilie 1972 FOTBAL 1. CAMPIONATUL NAȚIONAL a) Școli generale (pină la clasa Vil, inclusiv) — etapa pe județ : pînă la 28 mai 1972 — etapa pe zonă : 17—21 iunie 1972 — etapa finală : 17—23 iulie 1972, PIATRA NEAMŢ b) Licee (şi clasele VIII-X ale şcolil ar generale) — etapa pe judeţ : pînă la 4 iulie 1972 c) Şcoli profesionale — etapa pe localitate : pină la 30 noiembrie 1971 — etapa pe judeţ : pină la 16 aprilie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere): pînă la 27 mai 1972 * — etapa finală : 15—21 iunie 1977 BUCUREŞTI 2. CRITERIUL DE FOTBAL PENTRU ŞCOLILE SPORTIVE ŞI LICEELE CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICA — etapa pe zonă : 28—30 iunie 1972 — etapa finală : iulie 1972 (in tabăra de fotbal, DEVA) 3. CUPA SPERANŢELOR — MINIFOTBAL, INTERSTRĂZI (pentru elevii şcolilor generale, pină la clasa a VII-a, inclusiv născuţi in anul 1960 şi mai tineri) — etapa pe localitate : 19 iunie — 1 iulie 1972 — etapa pe judeţ : 1—16 august 1972 — etapa finală : 26 august — 1 septembrie 1972 GIMNASTICA 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL PE ECHIPE PENTRU ŞCOLILE GENERALE (pină la clasa VII, inclusiv) — etapa pe județ : pină la 30 ianuarie 1972 — etapa pe zonă : 19—20 februarie 1972 — etapa finală : 18—19 aprilie 1972, BUCUREŞTI 2. CONCURSUL REPUBLICAN DE GIMNASTICA SPORTIVA PENTRU ŞCOLILE SPORTIVE ȘI LICEELE CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICA (gimnastică individuală) — cat. III şi IV: 20—25 iunie 1972, BAIA MARE — cat. II, I, candid, maestre şi maestre : 30 iunie — 2 iulie 1972, piteşti 3. CONCURSUL REPUBLICAN DE GIMNASTICA MODERNA PENTRU ŞCOLILE SPORTIVE ŞI LICEELE CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICA — 22—23 iulie 1972, BUCUREŞTI 4. CONCURSUL DE GIMNASTICA MODERNA „GRATIE ȘI ARMONIE" PENTRU ŞCOLILE GENERALE (pînă la clasa a Vil-a, inclusiv) — etapa pe detaşament, unitate : trim. I și II — etapa pe localitate : trim. III — etapa pe județ: 15—30 iunie 1972 — etapa finală : 18—31 iulie 1972, BUCUREȘTI HALTERE 1. CAMPIONATUL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localitate : pînă la 28 decembrie 1971 — etapa pe zonă (pe ministere) : pină la 16, aprilie 1972 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL DIVIZIONAR ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI — turul : 12 septembrie — 24 octombrie 1871 — returul : 2 aprilie — 14 mai 1972 — turneul final : 10—15 iunie 1972, IAŞI 2. CAMPIONATUL NAŢIONAL AL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localitate : pînă la 30 noiembrie 1971 — etapa pe judeţ : pină la 16 aprilie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere): pină la 27 mai 1972 — etapa finală : 11—14 iunie 1972, TIMIŞOARA 3. CAMPIONATUL DE CALIFICARE ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI — etapa pe județ : pînă la 30 aprilie 1972 — etapa pe zonă (finală): 2—6 iulie 1972 LUPTE 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL AL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localtate : pină la 26 decembrie 1971 — etapa pe zonă (pe ministere): pînă la 13 martie 1972 — etapa finală : 3—6 aprilie 1972. SIBIU NATAJIE 1 CONCURSUL REPUBLICAN PENTRU ŞCOLILE SPORTIVE 26-30 iule 1972, GALAŢI OINĂ 1. CUPA SPERANŢELOR (pentru elevii din şcolile generale la clasa a VI-a, inclusiv, născuţi in anul 1959 şi mai tineri) — etapa pe localitate : pînă la 25 iulie 1972 —etapa pe judeţ : 25—30 iulie 1972 — etapa finala : I—13 august 1973 SLATINA-OLX PATINAJ VITEZA 1, OLIMPIADA DE IARNA A ELEVILOR (pentru elevii din şcolile generale la clasele a VIII—X, licee şi şcolile profesionale) — etapa 1 (pe şcoală): pină la 30 ianuarie 1972 — etapa a 11-a (pe localitate): 1—20 februarie 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ): 27 februarie sau 5 martie 1972 SANIE 1. CONCURSUL DOTAT CU TROFEUL „SĂNIUŢĂ DE ARGINT" (pentru toţi elevii din şcolile generale, licee şi şcoli profesionale) — etapa I (pe şcoală): pînă la 15 ianuarie 1972 — etapa a II-a (pe localtate): 16—23 ianuarie 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ): 30 ianuarie sau 6 februarie 1972 — etapa a IV-a (finala pe ţară): 12—13 februarie 1972, POIANA BRAŞOV SCHI 1. CAMPIONATUL NAŢIONAL AL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localitate : pînă la 24 ianuarie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere): pînă la 28 februarie 1972 — etapa finală : 10—31 martie 1972, POIANA BRAŞOV 2. CONCURSUL REPUBLICAN AL ŞCOLILOR SPORTIVE ŞI LICEELOR CU PROGRAM DE EDUCAŢIE FIZICA — fond : 17—18 februarie 1972, POIANA BRAŞOV — alpine : 29—31 martie 1972, POIANA BRAŞOV. 3. OLIMPIADA DE IARNA A ELEVILOR — SCHI FOND ŞI ALPIN (pentru elevii din şcolile generale — clasele a VIII—x, licee şi şcoli profesionale) — etapa I (pe şcoală): pînă la: 30 ianuarie 1972 — etapa a II-a (pe localtate): 1—20 februarie 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ) : 27 februarie sau 5 martie 1972 ŞAH 1. CONCURS PENTRU ELEVII DIN ŞCOLILE GENERALE (clasele VIII—X, licee şi şcol profesionale) — etapa I (pe şcoală): 20 decembrie 1971 — 6 februarie 1972 — etapa a II-a (pe localitate): 7—27 februarie 1972 — etapa a IlI-a (pe judeţ): 2—16 aprilie 1972 — etapa a IV-a (finala pe ţară) în vacanţa de vară, GIURGHIU-MUREŞ. 2 DUPA SPERANŢELOR (pe cartiere şi tabere, pentru elevii şcolor generale pină la clasa a VH-a, inclusiv) — etapa pe localitate : 19 iunie — 15 august 1972 — etapa pe judeţ : 15—30 august 1972 TURISM SPORTIV CONCURSUL DE ORIENTARE TURISTICA „ROZA VINTURILOR" (pentru elevii şcolilor generale pînă la clasa a VH-a inclusiv, născuţi in anul 1958 şi mai tineri) — etapa pa detaşament, unitate : trim. I Şi II — etapa pe localtate : în vacanţa da primăvară — etapa pe judeţ : 15—30 iunie 1972 — etapa finală : 18—31 iulie 1972 (In tabăra de la PONEASA, jud. CARAŞSEVERIN) CONCURSUL „ŞTAFETA ISCUSINŢEI ŞI A INDEM1NAHH“ (pentru elevii şcolilor generale pînă la clasa a VH-a, inclusiv, născuţi in anul 1958 şi mai tineri) — etapa pe detaşament, unitate : trim. I — III — etapa pe judeţ : 15—25 iunie 1972 — etapa finală : 1—15 august 1972 (in tabără COSTEŞTI, jud. HUNEDOARA). CONCURSUL „EXPEDIŢIILE CUTEZĂTORII“ (pentru elevii şcolilor generale pină la clasa a VI-a inclusiv, născuţi in anul 1958 şi mai tineri) — etapa finală : 15 iulie — 15 septembrie 1972 1. Etapele pe şcoală, pe localitate sau centre de localităţi (comune, oraşe) şi pe judeţ ale campionatelor şi concursurilor care nu au menţionate aceste date in calendarul republican vor fi organizate la datele fixate de comisiile judeţene pentru educaţie fizica şi sport, ţinid seama de structura anului şcolar, de condiţiile geografice şi climaterice specifice judeţului. 2. La campionatele liceelor participă şi elevii din clasele VOI I X ale şcolilor generale. 3. Modul de organizare a competiţiilor, condiţiile de participare, protocolul de desfăşurare a întrecerilor pe discipline sportive, titlurile şi premiile ce vor fi acordate, sint incluse in regulamentele întocmite pentru fiecare competiţie in pane. VOLEI CAMPIONATUL NAŢIONAL DIVIZIONAR ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI ■ — turul X : 28 septembrie — 24 octombrie 1971 — turul II : 19 — 23 decembrie 1971 — turul 111 : 36 ianuarie — 27 februarie 1972 — turneul final : 5—9 aprilie 1972, PLOIEŞTI 2. CAMPIONATUL NAŢIONAL AL ŞCOLILOR PROFESIONALE — etapa pe localtate : pină la 7 februarie 1972 — etapa pe judeţ : pînă la 16 aprilie 1972 — etapa pe zonă (pe ministere) : pînă la 27 mai 1972. — etapa finală : 18—21 iunie 1972, CONSTANŢA 3. CAMPIONATUL DE CALIFICARE ŞCOLAR ŞI DE JUNIORI — etapa pe localtate sau pe centre de localităţi : pină la 16 aprilie 1972 — etapa pe județ : pină la 28 mai 1972 — etapa pe zonă (finală): 23—27 iunie 1972. ÎN PERSPECTIVA APROPIATULUI SEZON DE IARNĂ STAŢIUNILE MONTANE ÎŞI PREGĂTESC PÎRTIILE Ne-am obişnuit ca fiecare sezon să aducă ceva nou în structura bazelor turistice şi sportive, a instalaţiilor-anexă din staţiunile sporturilor de iarnă. E şi firesc, căci dinamica dezvoltării schiului şi a celorlalte sporturi de iarnă cunoaşte o creştere vizibilă de la an la an, întreprinderile şi instituţiile de resort preocupîndu-se să creeze o bază materială complexă şi o funcţionalitate superioară de la un sezon la altul. Nici iarna 1971—72 nu va face excepţie de la această regulă. Apropierea iernii mobilizează factorii de răspundere ai principalelor staţiuni turistice givernale în vederea creării acelui climat de exemplară deservire atît de necesar reuşitei, atât pentru organizatori, cit şi pentru vizitatorul sau sportivul aflat în pregătire. POIANA BRAŞOV, de pildă, pregăteşte o nouă faţă pîrtiilor sale, devenite in ultimii ani comune pentru performanţă şi pentru agrement. Sub raport sportiv, pîrtiile vor fi şi în această toamnă modelate şi nivelate în vederea omologării în lumina noilor reglementări F.I.S. Sub raport turistic, prin grija A.R.S. Braşov şi cu contribuţia materială a O.N.T. Carpaţi Braşov, ele vor fi lărgite, ameliorate, marcate. Sunt prevăzute lucrări pentru construcţia unui taluz de protecţie pe pirtta Lupului, importante amenajări cu buldozerul pe Sulinar, drumul Roşu, Subteleferic şi pîrtia Brădului din faţa complexului turistic din Poiană. Absolut toate vor fi curăţate de crengi, buturugi, bolovani, creîndu-se posibilitatea ca de la prima zăpadă, chiar de o grosime redusă, ele să fie accesibile schiului. Se întrevăd schimbări organizatorice în ceea ce priveşte apartenenţa de aceeaşi unitate a tuturor mijloacelor mecanice de urcare (telecabină, telescaun, teleschiuri) în scopul unei conduceri, aprovizionări şi exploatări unitare şi al corelării programelor. Conducerea O.N.T. Carpaţi Braşov se preocupă de dimensionarea reală şi competentă a viitoarei şcoli naţionale de schi, capabilă să instruiască, la o concurenţă internaţională, contingentele de turişti interni şi externi aşteptate pentru noul sezon. Se concep măsuri îmbunătăţite pentru balizarea pîrtiilor, pentru securitate şi prim-ajutor în ideea unei recuperări rapide, moderne şi confortabile. Scontînd pe debitul actual al mijloacelor mecanice, care ar putea fi lărgit şi printr-un orar mai prelungit, se apreciază că necesarul turismului permanent, ca şi al celui de tranzit de la sîrşit de săptămină va fi în cea mai mare măsură — şi comparativ cu anii precedenţi — ameliorat şi acoperit. PREDEALUL, în efortul său constant de modernizare, după ce în anii precedenţi şi-a dublat linia de telescaune, îşi dublează în prezent şi linia de teleschi prin grija constructorului — I.C.L. Braşov. Deşi proiectul a fost gata din iunie 1971, lucrările au fost atacate abia în septembrie, dar există — totuşi — condiţii ca instalaţia nouă să intre în funcţiune în decembrie 1971. Dar cu eforturi... şi costuri mai mari. Şi la Predeal, pîrtiile Clăbucetului vor fi curăţate, nivelate, pregătite. De la O.J.T. Braşov se aşteaptă totuşi o încercare de descongestionare a Clăbucetului prin antrenarea în circuitul sportiv, deservit de baby-lifturi, a vechilor zone schiabile, Trei Brazi, Diham, Vaştea etc. O problemă rămîne şi funcţionarea impecabilă a telescaunelor de pe Clăbucet, în sensul aprovizionării cu piese de schimb. Este timpul ca după o aşteptare de doi ani uzina Tractorul Braşov să acorde în sfîrşit, ajutorul tehnic şi material solicitat — repetat — al O.J.T. Braşov pentru telescaunele din Predeal. După multe discuţii, SINAIA a obţinut (în sfîrşit) avizările şi aprobările pentru defrişarea unor pîrtii în porţiunea Cota 1400 — Sinaia, dublînd, pe schiuri, linia telecabinei. Era şi acesta un lucru de cea mai mare importanţă pentru viitorul staţiunii şi rentabilizarea optimă a telecabinei intrată în funcţiune pe ambele tronsoane Sinaia — Cota 1400 şi 1400 — Furnica. Nu este sigur că se va schia pe porţiunea amintită în iarna care vine, dar orice început e bun. Oricum, restul pîrtiilor, cele din zona alpină, superioară, vor fi curăţate, ameliorate şi superior deservite de un program corelat şi optimizat al tuturor instalaţiilor mecanice existente : telecabine, telescaune şi teleschiuri. După cum vedeţi, staţiunile sînt gata să vă primească cu toalete noi de sezon. E rîndul dv. să vă pregătiţi. De aceea, nu uitaţi să vă verificaţi echipamentul, să completaţi inventarul şi să puneţi într-o oarecare condiţie şi organismul dv. pe care (probabil) automobilul, biroul şi comoditatea l-au cam moleşit. Mihai BIRA ik scrimă ■ SELECŢIONATA DE TINERET A BUCUREŞTIULUI A PLECAT LA MOSCOVA Ieri a părăsit Capitala, îndreptîndu-se spre Moscova, selecţionata de tineret a Bucureştiului în vederea tradiţionalei întîlniri cu reprezentativa capitalei Uniunii Sovietice, programată la sfîrşitul acestei săptâmîni. Din lotul scrimerilor bucureşteni fac parte, printre alţii, Ursovici şi Dinu (floretă băieţi), Ditiga, Bartoş şi Crişu (floretă fete), Zidaru, Szabó (spadă), Marin, Oancea şi Pop (sabie). UNDE SUNT ARBITRII? A fost o îngrijorătoare lipsă de arbitri la recenta etapă a campionatului diviziei A. Drept care, prof. Dan Apostol, directorul concursului, om înzestrat cu simțul umorului ne-a solicitat un... caricaturist : „Unde-i Neagu Rădulescu, sâ mă facă umblind cu arcanul după arbitri ?“ Dincolo de glumă şi zîmbet, se află în scrima noastră o situaţie de neconceput: corpul arbitrilor este destul de firav şi, în plus, nici cei ce au calificarea nu răspund totdeauna la solicitările forului de specialitate. Clauza prevăzută în regulamentele principalelor competiţii care obligă echipele participante să aducă şi cite un arbitru, este, adeseori, uitată. Concret , la etapa despre care vorbim au comis asemenea... emisiuni Crişul Oradea, I.E.F.S., Universitatea Bucureşti, Dunărea Galaţi, Tractorul Braşov, Medicina Tg. Mureş, Politehnica Iaşi şi chiar clubul gazda, C.S.M. Cluj. La ultima şedinţă de comitet federal, preşedintele colegiului de resort, A. Altmann a prezentat un plan amplu pentru rezolvarea problemei arbitrajului (formarea cadrelor noi, verificarea cunoştinţelor arbitrilor vechi, unificarea interpretării regulamentului etc.). Este cazul ca acest plan să fie pus de urgență în aplicare. SE CAUTĂ MUŞCHETARI Incepind din această toamnă, maestra sportului Ana Elie Pascu face parte din colectivul de profesori al Şcolii sportive nr. 1 din Bucureşti. Cum acţiunile personale de depistare a elevilor dornici să practice scrima nu au fost prea fructuoase, Ana Pascu ne-a rugat să o ajutăm in găsirea.» muşchetarilor. Aşadar, elevii şi elevele din clasele IV—vil se pot înscrie In secţia de scrimă a Şc. sportive nr. 1, Calea Victoriei nr. 216 (telefon 15.63.20), zilnic, între orele 9 şi 11. Sportul START ÎN „CUPA ELECTRICA" TIMIŞOARA, 13 (prin telefon, de la corespondentul nostru). „ In localitate se desfăşoară competiţia de tenis dotată cu „Cupa Electrica“, ajunsă la a IV-a ediţie. Printre alţi invitaţi se află şi ciştigătorul ediţiei de anul trecut, tenismanul dinamovist Sever Dron. Clubul Steaua are numărul cel mai mare de participanţi la competiţie: C. Popovici, D. Hărădău, V. Sotiriu, A. Roşianu, Valeria Balaj, Elena Trifu şi Eleonora Dumitrescu. Au mai fost, de asemenea, prezenţi la start reprezentanţi ai cluburilor Politehnica Cluj, Constructorul Hunedoara, Dunărea Galaţi şi U.T. Arad. Cîteva rezultate : simplu bărbaţi : Galamboş (Galaţi) — Gilea (Şc. sp. Timişoara) 6—1, 6—2, C. Hărădău (Huned.) — Popescu (Electrica) 6—2 6—2 ; simplu femei: Elena Trifu (Steaua) — Geta Groza (Şc. sp. Timiş.) 6—0, 6—3, PARCAN Lucian Bolder şi Vera Radu ciştigători ai „Cupei Mureşul" TG. MUREŞ (prin telefon de la corespondentul nostru). Au luat sfirşit întrecerile dotate cu „Cupa Mureşul“, ediţia a XIII-a, la care au fost prezenţi 32 de jucători din Bucureşti, Cluj, Braşov, Hunedoara, Sf. Gheorghe şi Tg. Mureş. După dispute care, de-a lungul celor trei zile, au oferit reuşite spectacole, Lucian Boldor (Politehnica Cluj) şi-a adjudecat titlul de campion al acestei ediţii, intrecmdu-l în finală cu 6—1, 6—2 pe A. Balogh (Mureşul Tg. Mureş). La simplu fete titlul a revenit Verei Rado (Politehnica Cluj), iar la dublu bărbaţi cuplului Toma Ovici (Progresul Bucureşti) — Lucian Boldor. In finală, ei au dispus de perechea A. Balogh, Z. Nemeth (Progresul) cu 6—1 6—1. A. ALBU VINATORESC CAMPIONATUL REPUBLICAN DE TALERE Vineri, simbătă şi duminică pe Poligonul Tunari se va desfăşura campionatul vînătoresc individual de talere. Participă vînători din toate judeţele ţării, atît la skeet cit şi la talere aruncate din şanţ. Concursul este dotat cu însemnate premii în arme și echipament vînătoresc. CONC! • întilnind in cadrul competiţiei dotată cu Cupa Muscelul echipa Automobilul Măcin, formaţia Sport Club Bacău a obtinut .Victoria cu 21—17 Rezultate tehnice : V. Enache (A) cîştiga prin neprezemare. C. Vrabie (S.C.) egal cu Gh Busu, 1. Dănilă (S.C.) b.p. Gh Enache, R Măghirescu (S C.) b.p. S. Enache, E. Stoica (S.C.) b. dese. I. Șerban, M Ouatu (S.C.) b.ab. 2 A. Spătaru, C. Agop (S.C.) egal cu V. Plutea, M Penciu (A) b . C. Petrila, 51. Lupu (A) bab. 3 P. Tămuc, 5. ludose (A) b. neprez. Hie IANCU-coresp. judetean. • Tot in Cupa Muscelul, la Craiova, meciurile pot fi calificate ca mediocre . Electroputere Craiova a Învins pe C.S. Pitești cu 22—17. O impresie ceva mai bună au lăsat M. Gâtan, I. Enache, G. Brătănescu (Craiova), L. Ionescu și I. Gherman (Pitești). V. POPOVICI-coresp. • Meci amical la Lupeni. Echipa locală, Minerul, a Întrecut A.S.A. Tg. Mureș cu 14—8. Rezultate : C. Dinu (M) egal cu Șt. Vigmany, V. Popescu (M) b.p. E. Szegedy, N. Șontică (A.S.A.) b.p. W. Vereş, A. Narita (M) b p. K. Kovács, M. Şurubaru (M) b.ab. 2 N. Mihache, D. Sekeli (M) b p N. Ferain V. Sábán (M) b p. F. Boer, M. Păuniță (A.S A.) b. ab. 2 *N. Crețu, 1. Hentes (M) t p M. Varga, N. Guran (M) egal cu Fr. Csiki, M. Roman (A S.A.) b.p. C. Luca. N. BARBU-coresp. CE E INTACT? Foarte spiritualele articole despre Hamlet şi fotbal, despre Elsinor şi Răducanu, au murit duminică — şi marturisesc că nu-mi pare rău. Acum nu mai avem chef de Shakespeare şi nu te mai pasionează influenţa sa asupra „orizontului spiritual" al lui Cheran şi Neagu. De mult n-am văzut fundaş al naţionalei jucind atît de ridicol precum Cheran, de mult n-am văzut naţională atît de neinspirată şi neputincioasă ca duminică. Straniu, pînă şi Ţopescu a fost neinspirat, atrăgîndu-ne atenţia — fie şi cu calmul său de bun gust — că „echipa Danemarcei nu e Finlanda..." Dar de cînd acea echipă a Finlandei poate fi luată ca termen de comparaţie ? A crezut cineva dintrenoi că la fiecare colţ de stradă, în Europa, vom da peste echipe la Finlanda ? Alţii vin şi spun că e greu de refăcut un handicap de două goluri, încasat în primele 10 minute, şi încep o dureroasă lamentaţie pe tema Boc - Răducanu, care nici ei scriu în fiecare zi acea pagină antologică în istoria faptelor din careul de 16... Bine, dar cine ne-a obligat să pornim de la 0—2 în minutul 11 ? Mai e şi ideea cu „şansele intacte"... Şansele or fi intacte, dar logicanu e intactă, şi cu atît mai puţin morală. Nu voi părăsi ideea mea că după fiecare înfrîngere trebuie să ne strîngem bine cureaua la pantaloni, nu voi ridica glasul cu mînie — căci n-am vocaţie pentru asta —, ce pot spune foarte liniştit este că-mi displace profund manevra Guadalajara — München. Ea e expresia cea mai elocventă şi cea mai tristă că în fotbalul nostru mai domină panica în faţa rezultatului, panică urîtă, prost sfătuitoare ca şi furia, străină de sport, duşmană sportului. Pînă am eliminat Albania, şi chiar după aceea, ne-am uitat de sus şi cu uşor dispreţ la ţările care îşi confundă naţionala cu echipa olimpică. Deodată, ne-a cuprins dirduiala şi complexul de inferioritate. Dacă alţii fac aşa — de ce să n-o facem şi noi ? Să n-o fi făcut ! Să n-o fi făcut măcar aşa, din mîndrie, din respect faţă de propriul nostru prestigiu, pe care cei dintâi noi trebuie să-l apărăm şi să-i respectăm. Ce mare performanţă va fi ca o echipă care a ţinut Anglia şi Brazilia (profesionişti) la respect, tot echipa aia să elimine o Danemarcă mai bună ca Finlanda, ce-i drept, dar fără cotă europeană şi care se mai poate lăuda acum, peste tot, că le mai putea da românilor încă trei boabe ? Şi de ce tot Dinu, tot Bembo, tot băieţii ăştia cu nervii care-i au, nervi totuşi de om, vor trebui să tremure şi pentru calificarea europeană, şi pentru cea olimpică, şi pentru cupele inter-cluburi ? Cînd supui acelaşi grup restrîns de oameni la atîtea presiuni nervoase — nu e de mirare un gol ca acela... De ce să nu tremure şi Lică, şi Broşovschi, şi Aelenei, şi atîţia alţii care sînt buni duminica, dar, deodată, cînd e vorba de plecat doar la München, nu la mondiale, nu mai sînt buni, „nu vor face faţă", „vor fi depăşiţi" etc. etc? In primul rînd, asta trebuia dovedit. Iar dacă se dovedea ca o echipă olimpică — antrenată riguros, cu cap, — o echipă cu băieţi de perspectivă ar fi luat şase boabe de la danezi (cum n-au luat niciodată ..ăi mari şi deştepţi", nu ?) şi nu s-ar fi calificat, cine poate spune ce perspective s-ar fi deschis prin această înfrîngere ? Oricum, s-ar fi economisit ceva din energia „mexicanilor* care, duminică, n-ar fi făcut față nici lui „U"-Cluj... Mi se va spune că pun întrebări hamletiene ? Nu — la capitolul „întrebări hamletiene* am o singură frază : după ce a pierdut ca la loterie meciul său cu Froehling, la 2-0 pentru americani, ce l-a mai făcut pe Tiri să joace acel genial dublu ? Credea câ se mai putea cîştiga Cupa ? Am vaga bănuială că răspunsul lui ne-ar băga în pămînt de ruşine, pe toţi, olimpici şi neolimpici. Mă aplec adînc In fața unuia din cele mai superbe rezultate din istoria sportului românesc : înfringerea, da, înfrîngerea de la Charlotte... BELPHEGOR IN FAŢA FILEULUI • Lotul arbitrilor divizionari A . M. Albuţ, C. Armăşescu, I. Armeanu,,N. Beciu, M. Bolintineanu, E. Costoiu, I. Covaci, A. Dinicu, V. Dumitru, R. Farmuş, C. Florescu, N. Gâlăşeanu, Em. Iliescu, Gh. Ionescu, N. Ionescu, N. Mateescu, Gr. Nedelcu, M. Nicolau, I. Niculescu, C. Nistor, M. Oancea, Z. Pătru, D. Rădulescu, V. Savu, V. Săndulescu, Eug. Vintilescu, V. Voicu, M. Zelinschi, Ov. Georgescu, V. Vrăjescu (Bucureşti), I. Nicoară (Arad), M. Marian (Oradea), V. Arhire, V. Stoia, L. Paltinişan, FI. Satoian (Braşov), V. Moraru, V. Chioreanu, L. Andrieş, M. Herţa (Cluj), C. Murat, I. Ionescu (Constanţa), I. Amărăşteanu, V. Tilcă, C. Bucur (Craiova), E. Ududec (Galaţi), N. Daniel (Iaşi), FI. Borz, V. Szakács (B. Mare), L. Ciulea (Tg. Mureş), V. Ranghel, Şt. Stănescu, S. Dumitrescu, C. Şovăială (Ploieşti), C. Pitaru (Sibiu), N. Luca, Gh. Borghida, O. Dragan (Timişoara). • Cunoscutul antrenor gălăţean, lector univ. Florin Balalş, a revenit la conducerea echipei Politehnica. • Din pepiniera vilceană a prof. Laurenţiu Stilea alţi doi tineri jucători au fost promovaţi în divizia A. Este vorba de Ion Ungureanu (18 ani — 3,91 m) şi Cristian Zugravu (18 ani — 3,85 m) care vor face parte din lotul Politehnicii Galaţi. Două noi elemente de perspectivă ce se adaugă celor 3 promovaţi anul trecut de harnicul profesor vîlcean: Laurenţiu Dumănoiu, Radu Dumitrescu (ambii selecţionaţi şi în primul lot naţional) şi Dragoş Popescu. Nr. 6845 I tiarals lotul olimpic a intrat f atistism^^ . 1 IN ETAPELE DECISIVE DE PREGĂTIRE — PRINTRE CULOARE Altă dată, în atari împrejurări, încercam să analizăm, fireşte succint şi oprindu-ne numai asupra lucrurilor esenţiale, comportarea formaţiilor participante la campionatul republican masculin de handbal. Astăzi, ne-am propus să pătrundem dincolo de felul în care s-au prezentat echipele şi, intrind în intimitatea lor, să ne îndreptăm atenţia cu precădere spre handbaliştii cu adevărat fruntaşi, adică spre acei jucători care au fost incluşi de colegiul de antrenori în componenţa celor două loturi reprezentative. Socotim că momentul este cit se poate de indicat pentru o asemenea discuţie, deoarece ambele garnituri îşi încep pregătirile pentru a putea face faţă cu succes unor iminente şi dificile dispute internaţionale. In felul acesta, lotul A, de fapt echipa olimpică a României, păşeşte într-una din ultimele etape de pregătire, in care este normal ca experienţele să fie limitate şi ca echipa să prindă contur, în acest sens. Inainte de a aminti cite ceva despre modul în care s-au comportat selecţionaţii, se impune o observaţie interesantă : la alcătuirea reprezentativei A s-au avut în vedere forma jucătorilor şi renumele lor, deoarece o bună parte dintre vechii componenţi ai echipei au trecut în lotul secund, locul lor fiind luat de handbalişti tineri, remarcaţi şi verificaţi în ultimul an. Ş dacă Licu, Goran, Popescu sau Moldovan au cedat tricoul formaţiei campioane a lumii unor tineri ca Voinea, Cosma, Schobel, Ştef sau Bota, operaţia a avut şi un sens invers, noua alcătuire a echipei României oferindu-ne prilejul de a-l vedea revenind pe portarul Al. Dincă. Un motiv în plus, deci, să afirmăm că operaţia de selecţie a avut criterii sănătoase : forma, valoarea şi perspectivei jucătorilor. Pentru că tot am amintit de portarul Dincă, să Începem trecerea in revistă cu acest post, în care echipa noastră a avut dintotdeauna jucători de valoare mondială, cu contribuţii majore în realizarea multora dintre performanţele de marcă ale handbalului masculin. In prezent, portarul titular este Cornel Penu, care chiar dacă a manifestat la începutul campionatului mai puţină siguranţă ca de obicei, şi-a revenit pe parcurs, dovedindu-se in unele meciuri acelaşi portar mare aproape imbatabil, sobru si prompt in intervenţii. Alături de el, fără discuţie că Dincă a fost portanat nr. 2 al campionatului, ceea ce justifică pe deplin revenirea sa în lotul reprezentativ. Al treilea portar este Orbán, care la fel ca Penu a început mai puţin convingător în noua sa echipă (Steaua), dar ulterior şi-a intrat în mină. In afară de portari, principala forţă a echipei noastre reprezentative o constituie „cvartetul” interilor, mai precis al acelor jucători în sarcina cărora cade in special finalizarea acţiunilor. Cei patru „muşchetari” ai echipei sunt: Gruia (in primul rind), Kicsid (a cărui maturitate în apărare se îmbogăţeşte mereu, din păcate pe măsură ce-i scade incisivitatea in atac !) şi doi tineri titularizaţi acum pentru prima oară, Dan Marin şi Schobel, ambii în mare progres şi capabili să poarte pe umerii lor marea răspundere ce le revine. Jucători înalţi, cu o remarcabilă forţă de şut apar şi pe postul de extremă stingă , Birtolom şi Gunesch, în timp ce pe partea dreaptă alături de excelentul tehnician care este Gau, a fost inclus Cosma, un stîngaci care s-a evidenţiat în campionat prin forţa pătrunderilor şi a şuturilor sale. Cu alte cuvinte, capacitatea de finalizare din afară a echipei este — putem spune — rezolvată. Cum stăm iri cu jucătorii de semicerc, cu pivoţii ? în acest sens, antrenorii au acordat credit in continuare lui Samungi, selecţionind alături de el pe Bota, fără discuţie cel mai bun pivot şi cel mai prompt jucător în contraatac din campionat. Problema esenţială rămîne cea a conducătorului de joc. Să ne amintim că, in trecut, pe acest post au evoluat handbalişti cu o excelentă pregătire tehnică şi tactică individuală, cum a fost cazul cu Nodea sau Oţetea. De această dată, antrenorii Nicolae Nedef şi Eugen Trofin, care se vor ocupa de pregătirea lotului olimpic, au preferat, în locul lui Goran, doi tineri, extrem de ambiţioşi, dotaţi cu excelente calităţi fizice şi morale, în mare progres tehnic şi tactic. Este vorba de Voinea şi Ştef, evidenţiaţi ani la rind in echipa de tineret şi trecuţi acum în prima garnitură. Schimbarea este oarecum neobişnuită, dar explicaţia ei trebuie căutată în asprimea cu care se joacă handbalul la ora actuală, în rapiditatea cu care se construiesc acţiunile ofensive, în puterea de care au nevoie cei din mina cărora pornesc toate combinaţiile de atac. Să sperăm că alegerea antrenorilor a fost bună ! In incheiere, vom observa că din lotul secund, alături de jucătorii mai vechi, amintit mai înainte, în vederile celor doi antrenori intră şi doi tineri handbalişti : Stockl şi Tudosie, ambii capabili oricînd să îmbrace tricoul formaţiei olimpice. în orice caz, schimbările de oameni ne determinăm să credem că au fost operate modificări şi in metodica de pregătire alotului. Iată de ce aşteptăm cu nerăbdare apropiatele lui evoluţii publice Abia după aceste prime — şi, unele dintre ele dificile — examene, concluziile vor putea fi mai trainice. Călin ANTONESCU • Pe stadionul C.F.R. din Timişoara a avut loc, recent, întîlnirea dintre echipa de juniori a feroviarilor şi o selecţionată a Serbiei. Un rezultat excelent a realizat foarte tînăra alergătoare iugoslavă Susnear (13 ani) care a parcurs distanţa de 800 m în 2015,5 (P. Arcan, corespondent). • Clubul bucureştean Constructorul desfăşoară o muncă anonimă, dar plină de roade în domeniul atletismului. Din iniţiativa acestui club a fost organizat un campionat pe echipe, sistem divizie, pentru şcolile generale din sectorul 5. La întreceri participă reprezentativele a 16 şcoli, cu copii de 9— 14 ani. În primele două etape ale competiţiei au luat parte 450 de concurenţi, remarcîndu-se, în această privinţă, Şc. generală nr. 114 care a avut 112 participări din tot atitea posibile. în cele 4 grupe conduc I — Şc. generală 99 ; II — Şc. generală 190; III — Şc. generală 194 şi IV — Şc. generală 103. Dintre tinerii concurenţi s-au remarcat Elena Gherghina, Victoria Ivan, Daniela Melinte, George Alexea, Ion Herling, Andrei Bejan ş.a. La sfîrşitul săptămînii sînt programate întîlniri în cadrul etapei a Ill-a cînd au loc şi cîteva derbyuri. • La Timişoara, se vor desfăşura simbătă şi duminică întrecerile din cadrul campionatelor republicane de pentatlon (senioare şi junioare), decatlon şi 20 km marş (juniori) şi concursul republican pentru probe neclasice şi ştafete. • La consfătuirea antrenorilor de la Snagov, de la finele anului 1970, F.R.A. a instituit un premiu pentru antrenorul cu cea mai bună selecţie. Cu acest prilej, primul ales a fost tînărul antrenor brăilean Ion Moroiu. Pe foarte mulţi, alegerea i-a surprins, unii s-au considerat chiar puţin nedreptăţiţi Dar, sâ vedem roadele acestuia din 1971. — Recorduri republicane de juniori II şi III — 15 (din care 1 în sală). — Campioni republicani de juniori III — 3. — Locuri II şi III la campionatele republicane — 8. Iată dar o „producţie“ remarcabilă, mai ales că atleţii acestui antrenor, aparţinînd clubului sportiv Brăila, se pregătesc în condiţii din cele mai precare fără pistă şi sectoare, pe un teren viran. Şi toate acestea deoarece stadionul de atletism din Brăila, intrat în construcţie în 1969 şi care trebuia terminat, după toate promisiunile specialiştilor, în 1970, nu este gata nici acum, la sfîrşitul anului 1971... Cit va mai dura oare această situaţie ? Ingineri Tehnicieni Contabili Str. Erou Iancu Nicolae nr. 32, Sector 2 — Autobuz: 48, 67, 203 şi cursele întreprinderii ANGAJEAZĂ URGENT: - Economişti principali - Economişti în următoarele specialităţi: Construcţii, Instalaţii termotehnice, Instalaţii sanitare, Instalaţii electrice. — Consilier Juridic PRECUM ŞI URMĂTOARELE CATEGORII DE MUNCITORI CALIFICAŢI« - Strungari , - Geamgii - Rabotori ^ — Samotori - Debitatori - Zugravi vopsitori - Sudori — Frezori - Tinichigii ventilaţie - Rectificatori - Electricieni automatizări - Lăcătuşi mecanici - Mecanici auto — Lăcătuşi montori - Fochişti autorizaţi - Izolatori termici - Maşinişti pompe compre — Electricieni bobinatori soare — Electricieni auto - Şef tură centrală energetică - Instalatori (toate specialită- Operatori chimiştî (pentru file) instalaţii de neutralizare, — Sculeri S.D.V. tratarea apei şi staţii de — Ziduri fluide) — Frigotehnişti Se pot angaja din judeţul Ilfov şi judeţele învecinate cei care au cazare asigurată. Informaţii suplimentare la Serviciul personal, telefon 33 3830 127 sau 33 7882.