Sportul, decembrie 1971 (Anul 27, nr. 6893-6921)

1971-12-01 / nr. 6893

Tag. a 5-a ÎN JUDEŢUL SIBIU PREPARATIVE PENTRU SEZONUL SPORTIV DE IARNĂ Preparativele pentru sezonul sportiv de iarnă se desfăşoară fe­bril în toate judeţele, ţării şi în mod special în cele cu profil mon­tan. O discuţie pe această temă a avut loc recent, la Sibiu, sub e­­g­ida Comitetului judeţean de par­tid. Au luat parte tovarăşii Ion Munteanu, şeful secţiei de propa­gandă a Comitetului judeţean Si­biu al P.C.R., Henrich Sözsier, secretar cu problemele de propa­gandă al Comitetului municipal de partid, Constantin Buzdughină, prim vicepreşedinte al Consiliului popular al municipiului Sibiu, re­prezentanţi ai C. J. E. F. S., U.T.C., ai sindicatelor şi organiza­ţiilor de pionieri, ai U.J.C.M., O.J.T. ş.a. Discu­ţiile au avut un caracter larg, cuprinzind o diversitate de aspecte legate de­­organizarea ac­tivităţii sportive de iarnă, de fo­losirea unor mijloace de propa­gandă cît mai eficiente, de spori­rea numărului de amenajări adec­vate, de problema echipamentului şi a materialului sportiv. Iată, succint, opiniile exprimate cu a­­cest prilej... Lazăr Stoica (Comisia judeţeană de schi) : „Sibiul va beneficia de o nouă pirtie de schi la Păltiniş, pîrtia Onceşti, amenajată cu spri­jinul Consiliului popular munici­pal. Pîrtia a fost curăţată de pie­tre şi defrişată in mod corespun­zător. Rămîne în suspensie numai problema dării in folosinţă a tele­­schiului, care ar urma să deser­vească noua pirtie, de la cabana nr. 1 în valea Găneasa, precum şi a­­ telescaunului ce urcă pînă în virful Onceşti, căruia îi lipsesc rolele pentru cablu“. Dumitru Dobrescu, directorul Școlii sportive „Şoimii“ : „Maga­zinul sportiv din Sibiu este insu­ficient aprovizionat cu echipament pentru schi de fond, in special bocanci. Cei interesaţi trebuie să apeleze la magazinele din Braşov sau Bucureşti. în altă ordine de idei, propun detaşarea pe un in­terval de trei luni a unei şcoli generale cu 2—4 profesori şi 2—3 antrenori pentru schi, la Păltiniş. De asemenea, să fie organizate concursuri de masă la schi şi să­­niuş pe dealul Guşteriţei“. Hartoving Fabritius, prof. Şcoala sportivă : „Deşi am făcut din vre­me comandă pentru reţinerea de locuri prin O.J.T., totuşi avem di­ficultăţi. Există condiţii bune de schiat la cabana Crinţ, dar drumul de acces este prost, nu poate fi fo­losit. Se impune înfiinţarea unui magazin de materiale sportive — schiuri şi sănii — la Păltiniş, aşa cum există în multe alte staţiuni de munte. Bine ar fi ca la stîna Gănjoara să se construiască o ca­meră cu un bufet". Dr. I. Dragoman (Comisia de patinaj) : „Pentru a obţine rezul­tate superioare celor din trecut, este necesar să se termine amena­jarea patinoarului artificial. Ini­ţial, el trebuia să fie gata la 1 no­iembrie. De asemenea, să fie ame­najat un patinoar natural de vite­ză şi un vestiar pentru sportivi şi oficiali la pista de la cabana Va­lea Aurie“. Ilie Băluţ­ă (U.J.C.M. Sibiu) : „Toată lumea se pîînge de lipsă fie materiale sportive. Dar noi, prin unităţile de resort, confecţio­năm curele, legături, hanorace, treninguri şi pantaloni. Aşteptăm comenzi din partea celor intere­saţi...“ Ion Bâcilă, director la O.J.T. : „Cu ocazia concursurilor sportive de iarnă se face simţită o colabo­rare cît mai strînsă între Oficiul judeţean de turism şi alte unităţi, ca I.R.T.A. etc. în privinţa tele­­schiului, acesta este gata, nu se aşteaptă decit recepţionarea lui“. In încheierea discuţiilor, tova­răşul Ion Munteanu a răspuns la unele probleme formulate şi a re­comandat o serie de măsuri cu caracter urgent : repartizarea de schiuri, din rezerva asociaţiilor, u­­nor centre săteşti, ca cele de la Jina, Gura Rîului, Răşinari şi Sadu, organizarea de concursuri populare de schi şi săniuţe pe dealul Guşteriţa, folosirea raţio­nală a bazelor şi amenajărilor sportive şi în timpul iernii, darea in folosinţă, în acest an, a pati­noarului artificial, cabanele Crinţ şi Santa să fie amenajate cores­punzător şi puse la dispoziţia ele­vilor. Cu­ priveşte materialele şi echipamentul sportiv, vorbitorul a recomandat o mai strînsă legătu­ră între cei interesaţi şi centrele de industrie locală şi cooperatistă, care sunt în măsură să acopere cerinţele. Hie IONESCU, corespondent judeţean PATINAJ PE... APĂ, LA GALAŢI Peisajul sportiv al oraşului Ga­laţi s-a îmbogăţit în toamna anului trecut cu un patinoar artificial, care a bucurat nespus de mult pe iubito­rii sporturilor pe gheaţă. Primele roade ale noii baze sportive de iar­nă au apărut mult mai rapid decit se presupunea, echipa Dunărea reu­şind să promoveze in prima divizie a ţării la hochei. Iar patinatorii ar­tistici gălăţeni s-au şi remarcat in citeva concursuri republicane rezer­vate copiilor. Prin urmare, ne aşteptam să găsim în aceste zile la Galaţi o activitate efervescentă, determinată de pregăti­rile patinatorilor pentru apropiatele concursuri. Dar, intrind într-una din zilele trecute, pe la ora prinzului, pe poarta patinoarului artificial, am constatat cu regret că mieii artişti ai gheţii de la Şcoala sportivă sunt nevoiţi să paligrafieze pe o... apă de două degete. Am cerut explicaţiile cuvenite antrenorului elevilor, Sandu Nicolae: — Am iniţiat aproape 100 de copii, dintre care Maria Tihi, Laura Ver­de?, Marin Mit­he şi Cristina Balaieş îmi inspiră multă Încredere, în aces­te condiţii insă mi-e teamă că nu-i putem duce mai departe. E imposi­bil să progresezi lucrind pe o ghea­ţă moale, de proastă calitate, care adesea se transformă în băltoacă, din cauză că administraţia patinoarului micşorează, pentru a face economii, intensitatea compresoarelor. Deşi plă­tim o sumedenie de bani pentru orele de antrenament, suntem­ trataţi ca şi cum am intra pe patinoar pe poarta din dos. Am mai stat de vorbă cu o serie de prieteni credincioşi ai patinoaru­lui. Iată ce ne-a spus Dumitru To­­mida, unul dintre părinţii copiilor care şi-au pus in gind să devină mari patinatori. . . Gheaţa este necorespunzătoare pentru că nu este curăţată la timp, fiind pregătită superficial de condu­cătorul maşinii Rolba. La bufetul pa­tinoarului, rareori poţi primi suc sau apă minerală, el avind mai degrabă înfăţişarea unei circiumi. Nu înţeleg de ce aparatul de ascuţit patine stă închis într-o cameră de sub tribune şi nu se pune in folosinţă. în discuţiile purtate cu părinţii am mai aflat că in magazinele cu articole de sport se găsesc numai ghete pentru adulţi, iar patinele se deteriorează uneori după citeva zile de întrebuinţare. Cu toate acestea co­piii perseverenţi au atins un stadiu de pregătire care le-ar permite obţi­nerea clasificării sportive, dar­­ nu se organizează astfel de concursuri pen­tru că nu există arbitri necesari. — Sînt părinţi, ne explica prof. Paul Nim­ereanu de la Şcoala spor­tivă, poate mai ambiţioşi decit co­piii. Aceşti oameni au alcătuit un comitet pentru dezvoltarea patina­jului in oraşul nostru, dar, din pă­cate, ei nu simt ajutorul organelor sportive locale. Alte păreri autorizate. Constantin Ungureanu, antrenor : „Sunt plătit de clubul Dunărea pen­tru orele predate la iniţierea hocheiş­­lilor. Aş munci pe gratis însă dacă o asociaţie sau un club din oraş s-ar decide să înfiinţeze o secţie de pati­naj viteză. Elemente talentate sunt, gheaţă, de bine de rău, avem, lip­seşte iniţiativa". Marin Petrescu, metodist la C.J.E.F.S. Galaţi : „Am preluat pati­najul de foarte puţin timp şi in con­secinţă nu m-am edificat complet a­­supra stărilor de fapt care generează neajunsurile. Citeva lucruri însă îmi sunt clare: în privinţa gheţii, lucru­rile se petrec ca in povestea cu mai multe moaşe : I.C.I.L. alimentează cu frig patinoarul, iar I.G.O. îl ad­ministrează şi manevrează compre­­soarele. Aşadar, fie că sursa de ghea­ţă e redusă, fie că nu funcţionează toate compresoarele. Mai cred că O bună parte din lipsuri se datorează inexistenţei unei comisii orăşeneşti sau judeţene de specialitate, care să coordoneze activitatea şi să apere in­teresele juste ale patinajului. E şi o neglijenţă din partea noastră că nu am alcătuit încă o asemenea comi­sie”. * Pe bună dreptate, antrenorii şi sportivii se întreabă dacă vor trebui să aştepte pinâ cind gerul le va oferi o gheaţă corespunzătoare, rămînind ca instalaţiile patinoarului să produ­că pînă atunci... apă plătită au bani grei. Traian IOANIŢESCU PREVĂZĂTORUL Desen de AL. OLENCIU in etapa a IlI-a a celui de al doilea tur al diviziei B au fost înregistrate ur­mătoarele rezultate : MASCULIN : Sănă­tatea Aiud — Politehnica Braşov, 45—103 (30—43), Universitatea Craiova — Olim­pia Sibiu 76—65 (28—32), Ştiinţa Mediaş — voinţa Timişoara 53—64 (30—38), poli­tehnica Iaşi — Parul Constanţa 72—70 (33—36), C.S.M. Iaşi — A.S.A. Bacău 67—65 (38—29), Universitatea Bucureşti — Progresul Bucureşti 47—51 (24—24), Aca­demia Militară — Comerţul Tîrgovişte 91—38 (41—12), Voinţa Ploieşti — C.T.T. 82—69 (26—36), FEMININ 4 Salitta Sf. Gheorghe — Voinţa Tg. Mureş 29—65 (11—20), Universitatea Cluj — Pedagogie Tg. Mureş 35—50 (18—21), Constructorul Arad — Metalul salonta 41—46 (21—23), Universitatea Craiova — Voinţa Oradea 52—31 (27—15), Medicina Timişoara — Crişul II Oradea 49—33 (26—18), Confec­ţia D­orohoi — Voinţa Constanţa 32—62 • Duminică dimineaţă, va avea loc în sala Giuleşti, în pauza meciului feminin Rapid — Universitatea Iaşi (ora 0), fes­tivitatea de retragere din activitatea competiţională a maestre­ emerite a sportului, Eva Ferencz, şi a Ilenei Chi­­raleu, de asemenea fostă jucătoare a clubului feroviar? „„ „ (19—39), Sănătatea Ploieşti — Pedagogie Galaţi 22—50 (10—25), Medicina Bucu­reşti — Universitatea Bucureşti 39—48. Rezultatele au fost transmise de co­respondenţii Gh. Briotă, Gh. Herman, R. Zamfir, A. Vasilescu, St. Gurgui, S. Lamfir, G. Roman, D. Diaconescu, I. Somogy şi P. Arcan.­­ Arbitrul Mihai Aldea a reţinut car­ul jucătoarei Ileana Gagiu (Politeh­­nica Bucureşti) care, la sfîrşitul partidei cu Rapid, a avut o atitudine ireveren­ţioasă faţă de conducătorul întrecerii comisia de disciplină din cadrul F.R.B. va judeca cazul și va lua măsurile de 1 9Mt. In divizia b „3 SECUNDE“ Sportul ECHIPA REPREZENTATIVA MASCULINA ESTE PE UN DRUM BUN Probabil, cei mai mulţi amatori de sport din ţara noastră cunosc fe­lul in care handbaliştii români au schimbat la Göteborg, în această atît de disputată „World Cup“, treapta întîi a podiumului cu cea de a doua. Şi din acest motiv, dar şi pentru că — sincer vorbind — nici nu ne face o prea mare plăcere să mai disecăm încă o dată acest moment fatal, vom intra direct în subiect, încercînd să analizăm modul în care s-a comportat echipa reprezentativă de handbal a României în acest mare turneu internaţional. Deci, nu va fi vorba doar de meciul final, ci de întreaga suită a celor pa­tru întîlniri, care au reprezentat fiecare în parte un examen serios, cu probleme diferite, cu situaţii spe­ciale, cu adversari ce acţionau în alte sisteme. In acest sens, partici­parea selecţionatei noastre — dacă ţinem seama (şi trebuie să ţinem!) de perioada de formare în care se află echipa reprezentativă — a fost extrem de utilă şi bogată în învă­ţăminte. Simplificând lucrurile vom încerca azi să răspundem la între­barea : s-au comportat mai bine handbaliştii români la Göteborg de­cit la Galaţi . Cu alte cuvinte a e­­xistat un progres in jocul de an­samblu al formaţiei reprezentative de la „Trofeul Carpaţi“ la „Cupa Mondială“ ? Cu toată amărăciunea provocată de nemeritatul insucces din final, putem totuşi afirma cu deplină cer­titudine că, în cazul unei victorii, poziţia echipei române ar fi fost absolut firească, ea dovedindu-se — alături de cea a Iugoslaviei — cea mai bună dintre cele prezente la Göteborg. Este clar, deci, că hand­baliştii români s-au prezentat în­­tr-un­­ progres remarcabil şi din a­­cest punct de vedere începem să fim tot mai convinşi că dificila muncă a antrenorilor N. Nedef şi E. Trofin va da roade, concretizîn­­du-se prin omogenizarea actualului lot şi prin edificarea unei noi şi pu­ternice reprezentative. Facem această afirmaţie, deoarece la „Cupa Mondială“ echipa română a dovedit o mai mare putere de luptă şi o deosebită capacitate fizică faţă de cele arătate în „Trofeul Carpaţi“, fiind capabilă să reziste şi la cele mai puternice riposte ale adversarilor şi avind forţa de a re­veni de două ori (in partidele cu Suedia şi cu Iugoslavia) senzaţional, restabilind o situaţie ce părea defi­nitiv compromisă. Acest lucru a fost posibil, atît prin valoarea fizică de care aminteam mai înainte, dar şi prin omogenitatea sistemului defen­siv, care a funcţionat — atunci cînd a trebuit — aproape perfect, redu­­cînd la tăcere selecţionate recunos­cute prin varietatea mijloacelor lor ofensive. Intr-un anumit fel putem spune, chiar că apărarea a fost punctul forte al echipei noastre şi nimic nu poate dovedi mai bine a­­cest lucru decit faptul că în 10 din cele 13 situaţii de inferioritate nu­merică echipa română­ nu a primit gol ! Ba mai mult, a existat un mo­ment de certă verificare a capaci­tăţii defensive, trecut cu mult suc­ces de jucătorii români. Licu a fost eliminat pe 5 minute în partida cu Cehoslovacia şi în această perioadă nu numai că nu a primit gol, dar formaţia noastră a înscris 2 punctel­­e cit de mulţumiţi ne putem de­­clara la acest capitol, pe atît de mare este însă insatisfacţiia provo­cată de modul in care s-a jucat in atac. Aci nu este vorba numai şi numai de­ productivi­tărea acţiunilor noastre ofensive, care, in general, a fost mulţumitoare. Ceea ce a pro­vocat multe necazuri echipei şi ceea ce a determinat înfrîngerea din fi­nal a fost lipsa de concentrare şi de precizie în joc. Momentele de po­sesie a mingii nu au fost integral şi cu calm fructificate. Dimpotrivă, handbaliştii români au facilitat ad­versarilor­­ lor de multe ori — am zice chiar, de prea multe ori — dificila luptă pentru reintrarea în stăpînirea mingii fără să primească gol. Cum ? Foarte­­ simplu : prin greşeli de nepermis (pase la adver­sar sau total neinspirate, „paşi“ sau dublu dribling in atac etc.), cu aht mai dureroase cu cit ele au fost comise de jucătorii vechi, cu mare experienţă. Nu intenţionăm să sta­bilim ,aci vinovaţi. In fond, ECHIPA este cea care a ratat milimetric a­­ceastă mare victorie. Dar nici nu putem trece cu vederea desele gre­şeli ale lui Găţu, Gruia, Penu, Kicsid şi chiar Samungi. Ei au toţi mari merite în handbalul nostru? sunt admiraţi şi respectaţi pe deplin justificat, dar — se pare — din cauza unei oboseli nervoase nu se mai pot concentra, nu mai au lu­ciditatea şi inventivitatea, cu care înainte stîrneau admiraţia tuturor. Problema­ este cu atît mai spinoasă cu cît toţi sunt încă utili echipei reprezentative, chiar dacă evoluţia lor înregistrează, uneori, căderi ver­tiginoase. Ştim — pe de altă parte — că Gruia nu mai are alături coechipieri care să-l ajute bine in valorificarea forţei lui de aruncare la poartă, ca Penu nu mai are în faţă aceeaşi apărare şi că Gaţu, Sa­mungi ,şi Kicsid sunt la lichita pu­terilor lor nervoase. Dar ştim, de asemenea, că renumele lor îi obligă să facă un efort şi să treacă peste­­­­moment­­ dificil. —Să—răi­tre în­­ ritmul de disciplină şi muncă al pregătirii olimpice, să redevină ju­­­­cători de bază ai echipei reprezen­tative. Victoria la J.O. nu se mai poate obţine decît cu o echipă per­fect sudată, cu un joc exact, cu o mare forţă colectivă în apărare şi în atac. Şi împreună, jucătorii ti­­­­neri şi cei mai vechi, au toate şan­sele de a realiza acest lucru. De­pinde numai de ei... Călin ANTONESCU Gruia, surprins intr-un moment caracteristic, aruncind la poartă. Faza, se consumă în meciul cu Suedia cind acest mare handbalist a făcut cel mai bun joc al său din ultimul timp. Foto : Christian TYRE-Göteborg IN SFÎRŞIT, VEŞTI BUNE DE LA CLUJ In sfîrşit, veşti bune de la lotul feminin de handbal! Cei trei me­dici — Edith Petruţ, Lia Drăgă­­nescu şi Titus Crişan — au reuşit, nu fără eforturi susţinute, să a­­lunge valul de gripă care se a­­bătuse asupra handbalistelor noas­tre. La Cluj, aşa cum ne relata într-o discuţie telefonică antreno­rul Gabriel Zugrăvescu, ritmul de lucru intens a fost reluat. Luni seara, pentru prima oară după o lungă întrerupere, toate fetele au luat parte la antrenament. Se în­cearcă acum — cu grijă, cu aten­ţie — recuperarea timpului pierdut. Astfel, astăzi şi mîine, echipa de handbal a României — care se pregăteşte pentru participarea la turneul final al celui de al IV-lea campionat mondial (Olanda, 11—19 decembrie) — va susţine două me­ciuri de verificare în compania se­lecţionatei Şcolii sportive din Cluj. Sîmbătă, lotul revine în Capitală, urmînd ca duminică şi marţi să e­­volueze în faţa publicului bucu­­reştean în două meciuri de antre­nament. Handbalistele noastre vor juca — în deschidere la meciurile dintre reprezentativele masculine de handbal ale României şi Elve­ţiei — cu divizionarele A. — I.E.F.S. (duminică) şi Universitatea (marţi). Joi, 9 decembrie, echipa României pleacă în Olanda. Veştile bune transmise de antre­norul Gabriel Zugrăvescu se referă şi la două dintre jucătoarele acci­dentate. Aneta Schramko s-a in­tegrat total în programul echipei şi sunt şanse ca ea să revină la po­tenţialul iniţial. De asemenea, Constantina Ilie-Dumitru a început să participe la antrenamente. Deşi resimte încă dureri la genunchi, este posibil („...sunt speranţe“ — aşa cum se exprima prof. G. Zu­grăvescu) să fie folosită în unele partide ale echipei noastre în în­trecerile de la C­M. Şi, ceea ce este deosebit de important, toate com­ponentele lotului sînt mobilizate pentru o activitate susţinută în a­­ceste ultime zile, iar în lot dom­neşte o atmosferă de optimism care, sperăm, va contribui la re­­dobîndirea încrederii în forţele proprii. Duminică in sala Floreasca ÎNTÎLNIREA MASCULINĂ ROMÂNIA — ELVEŢIA întorşi de la Göteborg, unde au participat la „Cupa Mondiala“, com­ponenţii reprezentativei ţării noas­tre de handbal masculin vor evo­lua la sfîrşitul acestei săptămini în faţa spectatorilor bucureşteni. Este vorba de partida internaţională a­micală pe care o vor susţine în compania reprezentativei similare a Elveţiei. Jocul va avea loc du­minică seara, în sala Floreasca, cu începere de la ora 19.00 şi va fi condus de un cuplu de arbitri iu­goslavi, M. Pupicî şi S. Stanoevici. • Ieri dimineaţă au plecat în U.R.S.S. boxerii români care vor participa la turneul internaţional de la Leningrad. Au făcut depla­sarea I. Ciocoi (pană), D. Moraru (semimijlocie), C. Cojocaru (mijlo­cie), I. Silişte (semigrea), precum şi antrenorul Petre Mihai. Turneul va avea loc între 1 şi 6 decem­brie. • Intîlnirea amicală de juniori, dintre selecţionatele oraşelor Brăila şi Bucureşti, a fost cîştigată de pugiliştii Capitalei, cu scorul de ÎS—7. Rezultate tehnice : T. Popa (Buc) egal cu I. Com­an, N. Popa (Br) b.p. C. Scarlat, Gh. Marinei (Br) b.p. I. Temelie, V. Neagu (Buc) b.p. Gh. Bontaş, M. Ploieşteanu (Buc) b.k.p. 3 N. Buti­saga, S. Cu­­ţov (Br) b. ab. 3 I. Adam, Gr. Ili­escu (Buc) b. dese. I Gh. Tudorei, G. Agapşa (Buc) b.p. N. Bardea, M. Imre (Buc) b.ab. 3 A. Papuc. ­just-Osmi"­ I.P.G.G. — Slovan Hodonin Slovan Hodonin, formaţie din liga a II-a a campionatului cehoslovac de ho­chei, susţine două partide în Capitală în compania echipei studenţilor de la I.P.G.G. Primul meci va avea joc azi, de la ora 17, pe patinoarul „23 August“. Mîine, de la ora 19, este programată re­­vanșa. . . După cum am anunţat, arena Voinţa din Capitală va găzdui — începînd de vineri — competiţia in­ternaţională dotată cu trofeul „Cu­pa Bucureşti“, care va reuni spor­tivi din 8 ţări. Tot în cursul lunii decembrie, jucătoare şi jucători români vor participa în ţară ,şi peste hotare la o serie de intere­sante concursuri.­­ Tripla campioană mondială Cornelia Petruşcă şi popicarul gă­­lăţean Iosif Tismănaru vor lua star­tul, — alături de reputaţi sportivi din Italia, R. D.­ Germană, Ungaria etc. — în marele concurs interna­ţional, care va avea loc în zilele de 17 şi 18 decembrie în oraşul iugoslav Radenic • Selecţionata feminină ferovia­ră a R. D. Germane va întreprinde un turneu de două jocuri la Bucu­reşti şi Băieoi în perioada 2—6 decembrie. Oaspetele vor avea ca adversare formaţiile Rapid şi Pe­trolul Băieoi. • Echipele feminine şi masculine Voinţa Tg. Mureş, campioane re­publicane, au fost invitate în Un­garia, pentru a susţine două me­ciuri în cursul săptămînii 14—20 decembrie. Conducerea clubului din Tg. Mureş a răspuns favorabil. • Popicarii de la Motor Cari Zeiss Jena (R.D.G.) ne vor vizita ţara în a doua jumătate a acestei luni. Formaţiile din Jena (feminină şi masculină) vor întîlni la Plo­ieşti şi Cîmpina echipele Petrolul şi, respectiv, Flacăra. • După etapa a VIII-a a campio­natului diviziei A — care, spre surprinderea generală, s-a încheiat DECEMBRIE — LUNA ÎNTÎLNIRILOR INTERNATIONALE cu 14 victorii ale oaspeţilor (din 20 de partide) — pe primele locuri în clasamente se află echipele : fe­minin, seria Sud — Voinţa Bucu­reşti 14 p; seria Nord — C.S.M. Reşiţa 14 p, masculin, seria Sud — Constructorul Galaţi 14 p; seria Nord — Voinţa Tg. Mureş 16 p. • Ultima etapă a turului a fost programată în zilele de 11 şi 12 decembrie, campionatul divizionar urmînd a se relua la 6 februarie 1972. • Peste 40 de antrenori şi in­structori ai echipelor divizionare iau parte în aceste zile la un curs de perfecţionare la Centrul de cer­cetări ştiinţifice din Capitală. Lec­ţiile sunt predate de către cunoscuţi specialişti. Pentru instructorii vo­luntari se va organiza la sfîrşitul cursului un examen de calificare ca antrenori. GONG! V. Croitoru (Buc) b.p. Şt. Pâtîrlă­­geanu, M. Simon (Buc) b.p. C. Da­­finoiu. • Gala de selecţie, prevăzută ini­ţial a se disputa duminică după­­amiază în sala Dinamo, va avea loc slm­bată, de la ora 17, in sala uzinelor Semănătoarea. Iată spicu­iri din programul galei : I. Nico­­lau — A. Cojan, A. Iliescu — I. Mageri, V. Zilberman — T. Nicolae, A. Năstac — D. Gainaru, I. Sănă­­tescu — A. Iancu. • Steaua a evoluat în Berlinul Occidental, unde a întâlnit formația Hertha S. C. Bucureștenii au câș­­tigat cu 11—9. COMPONENŢII LOTULUI NAŢIONAL APLAUDAŢI LA ARAD In deschiderea întîlnirii de box dintre echipele Şcolii sportive Gloria Arad şi Şcolii sportive Vi­itorul Timişoara (încheiată cu re­zultatul de 13—7 pentru arădeni), lotul reprezentativ de box a făcut o reuşită demonstraţie în sala clu­­bului, R.FA, din Arad. Au parti­cipat toţi cei 15 membri ai lotu­lui, care se pregătesc pentru apro­piata confruntare cu reprezenta­tiva R. F. a Germaniei. De mult succes s-a bucurat evoluţia boxe­rilor A. Mihai, E. Dobrescu, G. Po­­metcu, I. Hodoşan şi I. Alexe. (St- Msmh­a. Nr. 6893. PERFORMANŢA LUPTĂTORILOR DIN BORLEŞTI Comuna Borleşti (judeţul Neamţ) se află aşezată pe malu­rile a două rîuri : Bistriţa şi Nechit. Pămîntul, cam slab ro­ditor, i-a determinat pe locui­torii acestei comune ca, din tim­puri străvechi, să se îndeletni­cească cu păstoritul, tăiatul buş­tenilor, plutăritul pe Bistriţa sau cărăuşia. Despre această comună ,— azi cu peste 8000 de locuitori, care în trecut nici nu figura pe hărţile administrative — nu s-au auzit prea multe pînă in anii noştri, cînd datorită şi tra­diţiilor folclorice, locuitorii ei au devenit într-adevăr cunoscuţi. Ansamblul folcloric local, echi­pa de căiuţi, brigada artistică de agitaţie, formaţia de teatru au obţinut numeroase premii, participînd cu regularitate la fazele finale pe ţară. „Moştenind forţa ţapinarilor , ne spune în­tr-o frumoasă scrisoare Mihail David, profesor de educaţie fizi­că în comună , dibăcia şi si­guranţa plutaşilor, calmul şi cu­viinţa păstorilor, tinerii de la noi au făcut ca numele comu­nei să fie cunoscut şi in dome­niul sportului. La prima ediţie a „Cupei tineretului de la sate“, echipa de handbal masculin a ajuns în faza finală pe ţară, o­­cupînd locul V. La faza jude­ţeană, rezultate bune obţinuse­ră truntaşii, echipele de fotbal şi volei, cucerind şi unele me­dalii.“. A urmat alt succes : Mi­­hai Purcaru a cucerit titlul de campion naţional la trîntă (cat. 68 kg.) după care, împreună cu profesorul Aurel Prundu, a în­ceput formarea unei echipe de trîntaşi care să se prezinte la faza judeţeană. Ceea ce se pe­trecea în această comună era ştiut, aşa că nu este de mirare ce a urmat. „Comitetul judeţean al U.T.C. şi CJEFS Neamţ, cu­­noscînd rezultatele noastre, au hotărit ca faza pe judeţ la trîntă (21.XI) să se desfăşoare chiar la noi, la Borleşti. Rezultatele obţinute au întrecut aşteptările suporterilor. T­oate titlurile de campioni judeţeni au fost cuce­rite de localnici: Ioan T. Pur­caru, Ion I. Purice, Mihai Pur­caru, Vasile Armanu, Gh. Ape­­trei, Constantin Chiriac. O vic­torie cu care ne mîndrim... In faza finală pe ţară, care se va desfăşura la Galaţi, între 3—5 decembrie, judeţul Neamţ va fi reprezentat de echipa de trîntaşi a comunei Borleşti, fapt unic pe ţară. Poate că la întoarcerea lor, zestrea asociaţiei sportive „Vo­inţa“ Borleşti se va îmbogăţi „ dorim din inimă“. Nu ştim dacă performanţa borleştenilor este — într-adevăr — unică pe ţară, dar ea este oricum pilduitoare. Aşteptăm şi noi, cu emoţie, un succes al lor şi — dacă acesta va fi mare — promitem o vizită la Borleşti. Pentru a-i cunoaşte îndeaproape și a scrie despre... campioni. Modesto FERRARINI! întrecerile finale ale campionatului pe echipe Iubitorii atleticii grele din Capi­tală vor avea, în această săptămină un bogat program competiţional : turneul final al campionatului na­ţional pe echipe la lupte libere şi greco-romane. .Pe cele trei saltele din sala Floreasca vor evolua, în­­cepînd de joi, cele mai bune echipe ale campionatului, clasate pe locu­rile 1—3 în serii, la ambele stiluri, întrecerile se desfăşoară sistem tur­neu echipele fiind obligate, ca şi pe parcursul campionatului, să aibă cel puţin cinci sportivi pâă în 25 de ani. Finalistele au dreptul la cite patru rezerve. In prima zi (joi la libere şi sîmbătă la greco-romane) se vor desfăşura cite trei ture, ur­mînd ca în ziua a doua (vineri la libere şi duminică la greco-romane) să aibă loc cite două întîlniri. In prim planul finalelor se află, evident, Steaua, care deţine titlul la ambele stiluri din 1970, cînd a devenit pentru prima oară campi­oană la greco-romane (timp de 21 de ani titlul a aparţinut echipei Di­namo Bucureşti), iar la libere de­ţine laurii de zece ani. După cum ne-a declarat antrenorul formaţiei militare, Gheorghe Şuteu,* finala, în special la greco-romane va fi deo­sebit de disputată. Lupta se va da între Steaua şi Dinamo, dar un cu­­vînt greu are de spus şi Metalul Bucureşti care, de ani de zile, se inceplnd da mîine, sala Flo­­reasca din Capi­tală va fi locul de desfăşurare a unor importante competiţii la lup­te. In fotografie­­ L. Ambruş — medaliat cu ar­gint la C.M. de la Sofia din a­­cest an, repre­zentantul clubu ■ lui braşovean Steagul roşu (la cat. 74 kg.), exe­­cutind un specta­culos rebur, clasează mereu pe locul 3 în com­petiţie. La libere, după calculele hirtiei, Steaua nu are contracandi­dată. Pentru locurile 2—3, se vor „bate“ cel puţin patru divizionare — Steagul roşu Braşov (clasată pe locul secund anul trecut), Dinamo Bucureşti, Metalul Tîrgovişte şi Du­nărea Galaţi. La greco-romane, dintre cele şase finaliste nu se va prezenta echipa Vulturii Textila Lugoj (la F.R.L. a sosit în ultimul moment o telegra­mă din partea asociaţiei lugojene, în care se arată că formaţia are nu­meroase indisponibilităţi şi nu poate lua parte la întreceri). în prima zi, joi după-amiază, se vor întîlni la libere Steaua cu Stea­gul roşu Braşov, Metalul Tîrgovişte cu Dunărea Galaţi, Dinamo Bucu­reşti cu Lemnarul Odorh­eiul Secu­iesc — în turul I, iar în tururile 2 şi 3 vor avea loc partidele Steaua cu Dunărea şi cu Dinamo, Metalul Tîrgovişte cu Lemnarul şi cu Stea­gul roşu, Dinamo cu Steagul roşu şi Dunărea cu Lemnarul. Conducerea partidelor va fi în­credinţată celor mai buni arbitri­­deţinători­ ai ecusonului F.I.L.A., ca de pildă V. Baţi, C. Popescu, L. Bandi, V. Toth ş.a. Joi şi vineri se vor desfăşura Intîlnirile de libere, iar sânbătă şi duminică cele de greco-romane. Re­uniunile încep la ora 15. FABRICA DE CALCULATOARE ELECTRONICE Calea Floreasca Nr. 242 - sect II Telef. 332660/116 ANGAJEAZĂ: — şef birou proiectare SDV — Şef birou gospodărie SDV — Şef secţie mecanic-şef autoutilări — Tehnicieni electronişti CTC — Dactilografe •­Şef birou desfaceri — Şef birou postcalcul — Şef birou contabilitate materiale — Şef birou ordonanţe — Şef birou control preventiv — Magazineri MUNCITORI CALIFICAŢI — Sculeri SDV — Debitori — Presatori — Tinichigii — sudori — Strungari — Frezori — Patnografişti — Tratamentişti — Operatori mase plastice — Galvanizatori — Şlefuitori — Vopsitori — Turnători — Electronişti — Şef birou ordonanţare — Debitatori — Mecanici montatori aparate elec­tronice — Rabotori — Rectificatori — Lăcătuşi-constructori — Lăcătuşi întreţinere — Electricieni întreţinere — Instalatori sanitari — Instalatori caloriferişti — Termotehnişti — Frigoriferişti — Compresorişti — Timplari — Zidari — Zugravi — Ascuţitori scule

Next